Ro­mânia are de plă­tit tot mai mul­ţi bani și ob­ţi­ne tot mai pu­ţini

FMI a re­vi­zu­it în scă­de­re, la 3,1%, es­ti­mă­ri­le pri­vind evo­lu­ţia eco­no­mi­ei ro­mânești în acest an. În pa­ra­lel, prog­no­ze­a­ză o ma­jo­ra­re a ra­tei in­fla­ţi­ei și a de­fi­ci­tu­lui de cont cu­rent, con­form ce­lui mai nou ra­port „Wor­ld Eco­no­mic Ou­tlook“.

Romania Libera - - Prima Pagina - Flo­rin Bu­des­cu

FMI a re­vi­zu­it în scă­de­re, la 3,1%, es­ti­mă­ri­le pri­vind evo­lu­ţia eco­no­mi­ei ro­mâneş­ti în acest an. În pa­ra­lel, prog­no­ze­a­ză o ma­jo­ra­re a ra­tei in­fla­ţi­ei şi a de­fi­ci­tu­lui de cont cu­rent, con­form ce­lui mai nou ra­port „Wor­ld Eco­no­mic Ou­tlook“. În oc­tom­brie 2018, Fon­dul Mo­ne­tar Inter­na­ţi­o­nal es­ti­ma că Ro­mânia va înre­gis­tra o creş­te­re eco­no­mi­că de 3,4% – amin­teş­te Ager­pres.

În oc­tom­brie 2018, Fon­dul Mo­ne­tar Inter­na­ţi­o­nal es­ti­ma că Ro­mânia va înre­gis­tra o crește­re eco­no­mi­că de 3,4% – amin­tește Ager­pres. Ce­le mai noi prog­no­ze ale FMI sunt însă mai pe­si­mis­te de­cât ale Băn­cii Mon­dia­le. Zi­le­le tre­cu­te, in­sti­tu­ţia și-a îmbu­nă­tă­ţit ușor es­ti­mă­ri­le pri­vind evo­lu­ţia eco­no­mi­ei ro­mânești atât pen­tru 2019, de la 3,5% (cât es­ti­ma în ia­nua­rie) până la 3,6%, cât și pen­tru 2020, de la 3,1% până la 3,3%.

Toa­te aces­te prog­no­ze și con­si­de­ra­ţii de spe­cia­li­ta­te ri­me­a­ză cu ce­ea ce spun ex­per­ţii con­sul­ta­ţi de „Ro­mânia li­be­ră“încă din de­cem­brie 2016, de când a înce­put se­ria ac­tua­lă de mă­suri pro­ci­cli­ce. Vom lis­ta în con­ti­nua­re une­le din­tre aces­te mă­suri.

Pe card de cre­dit

De­cem­brie 2016: PIB ar fi înre­gis­trat o crește­re de 4,4% – anun­ţa Sta­tis­ti­ca. Pe pri­me­le 9 luni ale anu­lui 2016, PIB ar fi cres­cut cu 4,9% com­pa­ra­tiv cu pe­ri­oa­da ana­lo­gă a anu­lui 2015. Eu­ros­tat anun­ţa că Ro­mânia a înre­gis­trat o crește­re eco­no­mi­că de 4,6% în tri­mes­trul al III-lea al anu­lui 2016, com­pa­ra­tiv cu pe­ri­oa­da si­mi­la­ră din 2015. Era cel mai ma­re ritm de crește­re din Uni­u­nea Eu­ro­pe­a­nă.

Cris­tian Păun, pro­fe­sor de eco­no­mie, de­cla­ra pen­tru „Ro­ma­nia li­be­ră“: „Sun­tem ca un ve­cin, pe ca­re-l ve­dem că-și adu­ce în ca­să și fri­gi­der, și cup­tor cu mi­cro­un­de, și te­le­vi­zor, și ex­cla­măm: Ui­te ce crește ve­ci­nul nos­tru! Nu știm că toa­te lu­cru­ri­le aces­tea și le-a cum­pă­rat cu un card de cre­dit“.

Cur­tea Con­sti­tu­ţi­o­na­lă a de­cis, tot la fi­na­lul anu­lui 2016, că mă­ri­rea cu 15% a sa­la­ri­i­lor din Să­nă­ta­te și Edu­ca­ţie e con­sti­tu­ţi­o­na­lă. Chiar și cu o de­ci­zie ne­ga­ti­vă a CCR, voin­ţa PSD de a mări aces­te sa­la­rii ar fi pre­va­lat. Ca­bi­ne­tul Ci­o­loș a pro­ro­gat mă­ri­ri­le pen­tru fe­brua­rie 2017, apoi Ca­bi­ne­tul Grin­de­a­nu le-a pus în fap­tă.

Con­stan­tin Rud­niţ­chi, ana­list eco­no­mic, de­cla­ra pen­tru RL: „Crește­ri­le sa­la­ria­le re­pe­ta­te din zo­na bu­ge­ta­ră vor fi com­pli­cat de ges­ti­o­nat (...) în ma­te­rie de de­fi­cit și chel­tu­i­e­li bu­ge­ta­re. Tre­bu­ie să ve­dem cum poa­te un pro­gram atât de ge­ne­ros (...) să fie pus în prac­ti­că fă­ră de­ra­pa­je bu­ge­ta­re, de ti­pul crește­rii de­fi­ci­tu­lui bu­ge­tar. Am mari îndoi­e­li că se pot fa­ce“.

Do­la­rul ame­ri­can a atins pe da­ta de 28 de­cem­brie 2016 un nou ma­xim. Ion Ra­du Zi­liște­a­nu, pro­fe­sor de fi­nan­ţe-bănci, de­cla­ra pen­tru RL: „Si­tua­ţia po­li­ti­că ne­cla­ră, ca­re mi­roa­se a cri­ză po­li­ti­că, întot­de­au­na e cau­ză de de­ra­paj pe pia­ţa va­lu­ta­ră“.

Șu­ru­bu­ri­le de tem­po­ri­za­re

Mar­tie 2017: Re­za Ba­qir, șe­ful Mi­si­u­nii FMI pen­tru Ro­mânia, spu­nea că „din cau­za re­du­ce­ri­lor fis­ca­le, an­ve­lo­pa de veni­turi a scă­zut con­si­de­ra­bil“, ce­ea ce „li­mi­te­a­ză ca­pa­ci­ta­tea Gu­ver­nu­lui de a-și atin­ge ţin­te­le fis­ca­le“. Ba­qir a ex­pli­cat că „atunci când oa­me­nii se obișnu­i­esc cu ta­xe și im­po­zi­te re­la­xa­te, e foar­te greu să le crești ulte­ri­or“.

Ion Ra­du Zi­liște­a­nu spu­nea pen­tru RL: „Exe­cu­ţia bu­ge­ta­ră pe ia­nua­rie 2017 a fost ca­tas­tro­fa­lă: crește­re de chel­tu­i­e­li, scă­de­re de veni­turi. Ca să o cos­me­ti­ze­ze în fe­brua­rie, au adău­gat și pri­me­le do­uă zi­le din mar­tie, să le ia­să pa­si­en­ţa“.

Mai 2017: Apă­rea pen­tru pri­ma da­tă ide­ea ca, du­pă pro­mul­ga­rea Le­gii sa­la­ri­ză­rii, efec­tul aces­teia să fie ate­nuat prin con­ce­di­eri și alte mă­suri. Co­mi­sia Eu­ro­pe­a­nă aten­ţi­o­na că ma­jo­ră­ri­le sa­la­ria­le tre­bu­ie ți­nu­te sub con­trol, mai ales la bu­ge­tari, pen­tru că pot afec­ta me­di­ul pri­vat și re­du­ce com­pe­ti­ti­vi­ta­tea.

Ște­fan Te­o­roc, li­der sin­di­cal, spu­nea pen­tru RL: „Impac­tul bu­ge­tar poa­te fi con­tro­lat cu mai mul­te «șu­ru­buri de tem­po­ri­za­re». (...) Unul, clar, e cel al dis­po­ni­bi­li­ză­ri­lor, dar nu sin­gu­rul. (...) Ce­lă­lalt «șu­rub» e fis­ca­li­za­rea, ce ar im­po­zi­ta tot ce mișcă, in­clu­siv pen­si­i­le și pen­si­i­le spe­cia­le“. Apă­rea pen­tru pri­ma da­tă ide­ea in­tro­du­ce­rii de noi ta­xe și im­po­zi­te.

Con­sum

Iu­lie 2017: Fit­ch Ra­tin­gs anun­ţa că păs­tre­a­ză ra­tin­gul Ro­mâni­ei BBB-, atră­gând aten­ţia asu­pra ris­cu­ri­lor pe ca­re le pre­su­pu­ne con­ti­nua­rea ac­tua­lu­lui stil de gu­ver­na­re.

Exper­tul în ma­na­ge­ment Va­len­tin Io­nes­cu de­cla­ra pen­tru RL: „Gu­ver­nul are o po­li­ti­că de fa­vo­ri­za­re a con­su­mu­lui. A încer­cat și să sti­mu­le­ze ce­re­rea și ofer­ta în ace­lași timp, sti­mu­lând ce­re­rea foar­te mult, pe fun­da­lul unei ca­pa­ci­tă­ţi de înca­sa­re ne­mo­di­fi­ca­te. Prac­tic, s-a vul­ne­ra­bi­li­zat. Re­sur­se­le la dis­po­zi­ţie sunt mai mici“.

Apri­lie 2018: Ra­por­tul de ţa­ră al Co­mi­si­ei Eu­ro­pe­ne con­sta­ta apa­ri­ţia unei ex­pan­si­uni eco­no­mi­ce pu­ter­ni­ce, ca­re „nu va fi sus­te­na­bi­lă în lip­sa unor re­for­me ca­re să mă­re­as­că po­te­nția­lul eco­no­mi­ei“.

Ce însem­na ace­as­ta? Tot Io­nes­cu ară­ta pen­tru RL că ace­as­ta se tra­du­ce prin „re­for­me în sis­te­mul de edu­ca­ţie“(des­pre ca­re se vor­bea în Ra­port), „în do­me­ni­ul pi­e­ţei mun­cii“(des­pre ca­re se dis­cu­ta în Ra­port) și „în do­me­ni­ul fis­cal“(și des­pre aces­ta se vor­bea în Ra­port). Avea de gând Gu­ver­nul să le fa­că? Nu, afir­ma exper­tul, iar tim­pul a con­fir­mat acest lu­cru.

Indi­ca­to­rii ma­cro­e­co­no­mici ai Ro­mâni­ei se de­te­ri­o­ra­se­ră dra­ma­tic. Pre­ţu­ri­le se ma­jo­ra­se­ră, une­le du­blându-se sau aproa­pe tri­plându-se. 8,59 lei cos­ta o ul­ci­că de smântână de 1 kg, ca­re în toam­na anu­lui 2017 cos­ta 3,59 lei.

Ana­lis­tul eco­no­mic Ion Ra­du Zi­liște­a­nu de­cla­ra pen­tru RL: „Toa­te greșe­li­le de po­li­ti­că eco­no­mi­că și fis­ca­lă din acest scurt timp, de un an și pa­tru luni, vor fi ex­traor­di­nar de greu de co­rec­tat“.

Ma­xi­me is­to­ri­ce

Oc­tom­brie 2018: De­fi­ci­tul bu­ge­tar pe pri­me­le 8 luni ale anu­lui tre­cut era de 14,6 mi­liar­de lei (re­pre­zen­tând 1,54% din PIB), pes­te du­blul ce­lui din 2017.

Președinte­le Con­si­li­u­lui Fis­cal, Io­nuţ Du­mi­tru, de­cla­ra pen­tru RL: „Anul aces­ta, vom avea ma­xi­me is­to­ri­ce la fac­tu­ra pen­tru sa­la­rii de stat, ca pro­cent din PIB, iar veni­tu­ri­le fis­ca­le au scă­zut cu pes­te 2% din PIB. Po­va­ra chel­tu­i­e­li­lor so­cia­le es­te foar­te ma­re. Re­sur­se­le noas­tre sunt foar­te scă­zu­te, cu veni­turi din ta­xe și im­po­zi­te la sub 26% din PIB, în timp ce me­dia eu­ro­pe­a­nă es­te de 40%. Chel­tu­i­e­li­le cu sa­la­ri­i­le, ca pro­cent din PIB, sunt cam la me­dia eu­ro­pe­a­nă, chiar pes­te me­dia eu­ro­pe­a­nă“.

Noi­em­brie 2018: Co­mi­sia Na­ţi­o­na­lă de Prog­no­ză re­vi­zu­ia în scă­de­re, la 4,5%, es­ti­mă­ri­le de crește­re eco­no­mi­că, de la 5,5%, cât pre­co­ni­za în iu­lie, în va­rian­ta in­ter­me­dia­ră de va­ră.

Ana­lis­tul eco­no­mic Con­stan­tin Rud­niţ­chi ară­ta pen­tru RL: „Anul aces­ta, pro­ba­bil, re­du­ce­rea crește­rii eco­no­mi­ce se va sim­ţi în bu­get. Așa cum a fost con­stru­it, cu 5,5% crește­re, va însem­na că ace­le veni­turi bu­ge­ta­re vor fi mai mici de­cât ce­le prog­no­za­te ini­ţial“.

Eco­no­mia dă­dea sem­ne ne­ga­ti­ve din­spre indi­ca­to­rii ma­cro­e­co­no­mici. Io­nuţ Du­mi­tru ex­pli­ca pen­tru RL: „Sus­te­na­bi­li­ta­tea fi­nan­ţe­lor pu­bli­ce e foar­te im­por­tan­tă pen­tru crește­rea eco­no­mi­că pe ter­men lung. BNR (...) es­ti­me­a­ză acest prag între 40-45%, pes­te ca­re, da­că va crește da­to­ria pu­bli­că, pro­ba­bi­li­ta­tea de re­ce­si­u­ne crește foar­te ta­re, la pes­te 50%. Sun­tem cu da­to­ria pu­bli­că efec­ti­vă la 35%. Nu mai avem spa­ţiu prea ma­re de ma­ne­vră“.

Tot mai pu­ţini bani din ti­tluri de stat

Ia­nua­rie 2019: Sta­tul ro­mân, prin Mi­nis­te­rul Fi­nan­ţe­lor Pu­bli­ce, atră­gea din pia­ţa in­ter­nă tot mai pu­ţini bani, la cos­turi tot mai mari. Tren­dul aces­ta se va ac­cen­tua în lu­ni­le ur­mă­toa­re – și exact ast­fel se pe­trec lu­cru­ri­le.

Ana­lis­tul eco­no­mic So­rin Di­nu de­cla­ra pen­tru RL: „Prac­tic, anul aces­ta, Mi­nis­te­rul Fi­nan­ţe­lor are plă­ţi foar­te mari de fă­cut în pu­ţin timp și, si­mul­tan, du­pă cum a înce­put anul aces­ta pia­ţa, ea dă bani tot mai pu­ţini și tot mai scum­pi. Res­tul ba­ni­lor, pe ca­re MFP nu i-a strâns din pia­ţă, tre­bu­ie lua­ţi de la BNR, ca să fie plă­ti­tă răs­cum­pă­ra­rea de 928 mi­li­oa­ne de eu­ro. Cam pe aces­te coor­do­na­te va evo­lua tot acest an“.

FOTO: SHUTTERSTO­CK

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.