Brăila și Galaţiul, marile orașe de la Dunăre fără plaje amenajate
Deși au Dunărea la o aruncătură de băţ, gălățenii și brăilenii pot merge la plajă numai în concediu sau în citybreak pe litoral.
Pentru gălățeni și brăileni urmează încă un sezon estival în care nu vor avea acces la o plajă care să le ofere condiții decente la prețuri accesibile. Alternativele sunt cele câteva piscine administrate de firme cu capital privat, la care accesul și câteva ore de plajă costă câteva zeci de lei. Dar la bazin nu e ca la plajă. Este o situație penibilă ca locuitorii Galațiului, orașul înconjurat de Dunăre, Siret și Prut și de patru lacuri cu o suprafață totală de 2.500 hectare de luciu de apă, să fie nevoiți să meargă la piscină, în loc de plajă. Gălățenii și brăilenii au nostalgia plajelor amenajate pe malul Dunării, la apă curgătoare, cum existau înainte de 1990. Asta ar presupune decât un mic efort financiar al municipalității pentru asigurarea nisipului, semnalizarea zonei cu adâncimi permise, asigurarea serviciilor de salvamar și a unui cabinet medical, precum și lucrările de întreținere a bazei de agrement. De ani de zile, edilii Galațiului vorbesc despre aquapark-uri și investitori strategici care vor dezvolta proiecte ambițioase. În urmă cu aproape 15 ani, se vorbea la Galați despre Proiectul „Marina“, în carul căruia o mare companie din Israel intenționa să realizeze la Plaja „Dunărea“un aqualand unic în Europa
de Est. Proiectul a eșuat de la dezbaterea publică, când s-a aflat că firma din Israel voia să construiască și câteva blocuri de locuințe și spații pentru birouri. Era un proiect care a deranjat orgoliile dezvoltatorilor imobiliari locali.
Aquapark-uri și în vârf de munte, numai la Galați și Brăila nu!
Construirea bazelor de agrement estival este în continuă creștere și în acest context în ultimii ani au apărut aquapark-uri și în multe localități din vârf de munte, care nu sunt situate pe malul unui râu. La Brașov există aqualand-ul „Paradisul Acvatic“, dezvoltat pe 24.000 mp, cu 8 piscine, din care șase acoperite, cu tobogane cu apă, saune, jacuzzi, grotă de relaxare, sală de fitness, terenuri de sport, restaurant şi terase. La Sfântu Gheorghe există complexul „Therme Aqua Park“. Pare absurd, dar tocmai la Galați, orașul înconjurat de Dunăre, Siret și Prut, începe un nou sezon estival în care locuitorii orașului nu au acces la nicio plajă, ștrand sau bază de agrement acvatic. Aceeași situație este și la Brăila, oraș situat pe malul Dunării, la 15 km de Galați, unde este pe faleză un mic bazin pentru copii, dar nu există o plajă amenajată.
„Plaja lipovenească“de la Brăila, abandonată de 30 de ani
Brăilenii au la dispoziție o plajă neamenajată, „Plaja lipovenească“, care pe hârtie ar aparține Administrației Naționale „Apele Române“, dar care este un teritoriu al nimănui, pentru că în ultimii 30 de ani nu s-a mai ocupat nimeni de reamenajarea ei. Nu mai este nisip, ci un praf fin, adus de vânt. În pofida sălbăticiei locului, în fiecare weekend din sezonul estival „Plaja lipovenească“este luată cu asalt de sute de brăileni și gălățeni, pentru că este singura plajă la Dunăre din zonă. Este și foarte riscantă, pentru că este în zona șenalului navigabil pentru nave maritime, cu adâncimea de peste 7 metri. Sunt înregistrate frecvent cazuri de înec, dar autoritățile locale nu întreprind nimic. Gălățenii mai merg la pescuit la „Priza Dunării“, un fel de „plajă“de o sută de metri lungime, unde n-a mai fost adus nisip din anii ´80 când s-a încercat amenajarea aici a unei plaje și a unui complex de agrement pentru angajații combinatului siderurgic. Cam la atât se rezumă agrementul estival în cele două mari orașe de la Dunăre. Cauza este, evident, incompetența primarilor care au condus cele două orașe și nu s-au priceput să administreze plajele pe care Galațiul și Brăila le aveau în 1990.
Cum au fost distruse plajele Galațiului
În 1990, la Galați erau trei plaje pe malul Dunării, pe malul tulcean – Plaja „Cocuța“, plaja de la Turnul de Televiziune și Plaja „Vacanța“, la care autoritățile locale aduceau anual nisip și cam atât. Mai era și o plajă pe malul Lacului Brateș, cândva o plajă cochetă, cu pietre, ca la Eforie Sud. Plajele „Cocuța“și „Vacanța“au fost abandonate. Plaja „Brateș“a fost concesionată de Primăria Galați în 1997 și nu s-a mai investit în modernizare. În administrarea primăriei ar mai fi și plaja de la Lacul Vânători, fostul „lac al partidului“, dar cum acesta e plin de mâl și se poate face plajă doar printre buruienile crescute pe malul lacului, nici vorbă de nisip, din lipsă de clienți, baza de agrement a fost închisă din 2013.
Culmea ridicolului la Galați: plaja cu dușuri!
La Galați încă mai există Plaja „Dunărea“care a fost închisă în 2014 din cauză că municipalitatea nu putea
asigura minime condiții de igienă. A fost amenajată în zona Turnului de Televiziune la începutul anilor ´90. Era o bază de agrement modernă, cu două bazine cu valuri, un bazin pentru copii, terenuri de minigolf, baruri de plajă, urmând să fie amenajată și o discotecă în aer liber. Instalația de producere a valurilor s-a defectat și nu a mai fost reparată. După revizia din 2003, plaja a funcționat în condiții acceptabile. Bazinele erau revopsite înaintea fiecărui sezon. Ulterior, din două bazine a mai rămas funcțional doar unul. În vara lui 2014, a mai funcționat un singur bazin, umplut cu apă joia și golit duminica. În august 2014, DSP Galați a dispus închiderea bazinelor și a altor obiective de la Plaja „Dunărea“, din cauza prea multor nereguli constatate, de la faptul că dezinfecția apei din bazine se făcea manual, la starea de degradare a bazinelor și grupurilor sanitare. Reprezentanții Gospodărire Urbană SRL, societatea prin intermediul căreia Primăria Galați administra plaja, au recunoscut neregulile descoperite de DSP, dar spuneau că nu pot face mai mult dacă primăria nu alocă fonduri pentru modernizare. De fapt, Gospodărire Urbană SRL, o enclavă a clientelelor PSD și PC/ALDE, putea asigura întreținerea și din încasările din taxe de intrare, însă există suspiciunea că ani de zile plaja a produs bani „negri“. Fostul primar, Marius Stan (PNL, UNPR), a încercat concesionarea plajei dar nu a găsit investitori interesați. După alegerile locale din 2016, noul primar, Ionuț Pucheanu (PSD), a redeschis plaja imediat după preluarea mandatului, dar într-o variantă ridicolă: pentru că nu putea fi pus în
funcțiune niciun bazin din lipsa unei instalații pentru dezinfectarea apei, gălățenilor le-au fost puse la dispoziție doar câteva dușuri. E ridicol ca pe malul Dunării, la Galați, să mergi la plajă ca să faci duș.
Investitorul „strategic“a inventat plaja cu piscină de plastic
În aprilie 2017 primarul Ionuț Pucheanu anunța cu entuziasm concesionarea Plajei „Dunărea“, pentru 49 de ani, firmei Karan Business & Finance SRL București, care se ocupă de servicii de consultanță pentru afaceri și management. Oferta era atrăgătoare, fiind promise investiții de 6,25 milioane euro, în modernizarea complexului de agrement, care urma să devină aquapark-ul „Jungle Splash“. La momentul semnării contractului, Neculai Gălățanu, reprezentantul Karan Business, promitea că de pe 15 iunie 2017 gălățenii vor avea acces la unul din cele două bazine mari. Nu s-a întâmplat așa.
Gălățenilor le-a fost pusă la dispoziție, în august 2017, o piscină din plastic. În schimb, tarifele erau exorbitante, de „Jungle Splash“! Intrarea la plajă era de 15 lei pentru adulți și copiii peste 14 ani și 5 lei pentru copii între 5 și 14 ani. Un șezlong – 15 lei. Accesul la bazin, dacă era posibil, ar fi costat 30 de lei. Prețuri de litoral, confort de doi bani! De la o lună la alta era evident că cei de la Karan Business nu prea aveau bani de investit în „Jungle Splash“și probabil că sperau ca din încasări să acopere costurile lucrărilor. În 2017 și 2018, primarul a amenințat de mai multe ori Karan Business SRL cu rezilierea contractului, pentru neplata sumelor datorate primăriei, dar reprezentanții firmei au reușit de fiecare dată să plătească în ziua scadenței. În primăvara lui 2018, Karan Business a pasat afacerea unui alt investitor, lui Mohammad Rezazadeh Kermani, cetăţean italian de origine iraniană, care de asemenea nu avea banii
necesari investiției. În cele din urmă, Primăria Galați a reziliat contractul de concesiune. Din toată această poveste gălățenii s-au ales cu experiența inedită de a merge la plaja de pe malul Dunării ca să se bălăcească într-o piscină de plastic.
Un nou început: din 2021, prima plajă din zona Galați-Brăila!
După câțiva ani de încercări de a scăpa de grija administrării unei baze de agrement estival, Primăria Galați a alocat peste 20 de milioane de lei pentru modernizarea Plajei „Dunărea“. Zilele trecute s-a încheiat licitația organizată pentru reabilitarea și modernizarea plajei, oferta declarată câștigătoare fiind cea a Asocierii Tancrad SRL – Lemacons SRL – Aqua Azur SRL, cu o propunere financiară de 19.494.000 lei fără TVA. Municipalitatea își dorește să transforme Plaja „Dunărea“într-un complex acvatic multifuncțional integrat în circuitul de agrement al orașului. Printre altele, se vor executa lucrări de refacere și modernizare a bazinului cu valuri și de realizare a unei piscine de relaxare cu tobogan pentru adulți. Va fi reamenajată piscina pentru copii, cu tobogane pentru aterizare în piscină. Va fi amenajat un parc de aventură acvatică cu dotări speciale pentru trasee cu grade diferite de dificultate. Va fi amenajată și o zonă de food și o alta destinată organizării unor evenimente, cu scenă, beach bar, etc. Din momentul în care va fi dat ordinul de începere a lucrărilor, câștigătorul licitației are la dispoziție 18 luni pentru realizarea obiectivului, din care o lună și jumătate pentru proiectare. Dacă se va reuși modernizarea, în 2021 va fi singura plajă din zona Galați - Brăila.
Plaja „Dunărea“, un tun imobiliar de 30 milioane de euro
Pentru mulți gălățeni este greu de înțeles de ce nu poate municipalitatea să asigure întreținerea unei baze de agrement care are numai două bazine de înot. Nu-i nimic complicat și nu este deloc costisitor. Chiar ar fi o sursă de venituri pentru municipalitate. O explicație ar consta în faptul că cele 12 hectare ale Plajei „Dunărea“, care e situată pe malul Dunării, sunt vizate și de mafia imobiliară. În iulie 2016, imediat după alegerile locale, a existat chiar o încercare de dezmembrare a terenului în mai multe loturi, care să fie concesionate separat. La ședința Consiliului Municipal Galați din 28 iulie 2016, primarul Ionuț Pucheanu a inițiat proiectul de hotărâre nr. 34/13.07.2016, care se referea la „dezlipirea în 4 loturi a terenului în suprafață totală de 115.720 mp, situat în Municipiul Galați, str. Saturn nr. 25“, adică Plaja „Dunărea“. Lotul 1, cu o suprafață de 20.387 mp, era „plajă cu nisip“, Lotul 2, de 6.910 mp era constituit de terenuri pe care se află drumurile de acces, Lotul 3 – „piscine, dușuri“, în suprafață de 26.629 mp, era terenul pe care se află cele două bazine mari și bazinele pentru copii, dar și dușurile, grupuri sanitare, etc, iar Lotul 4 – „versantul“este suprafața de 61.974 mp de terenuri de pe Faleza Dunării pe care nu se află nici un fel de construcții. Interesele imobiliare vizau în special cele peste 6 hectare ale versantului falezei care ar fi generat o afacere imobiliară de succes, pentru că este o suprafață generoasă, permițând construirea unui ansamblu rezidențial la faleza Dunării, zona cu cele mai scumpe locuințe din Galați. Dar evident că se puteau construi blocuri și în locul bazinelor. La prețurile terenurilor din zonă, valoarea celor 12 hectare pe care se află plaja ar fi de 30 de milioane de euro. Proiectul dezmembrării terenului plajei a fost retras, pentru că se risca un imens scandal.
Alternativă la Galați: plaja de la „Lacul Partidului“
Primarul Galațiului ia în calcul redeschiderea uneia din plajele „lacustre“, a celei de la „Lacul Partidului“, cum era denumită în anii ´80, pentru că a fost construită în mod special pentru activiști și milițieni, singurii care aveau acces. După ´90 a fost redenumită „Lacul Vânători“. În lipsa
Plajei „Dunărea“poate fi o variantă, baza de agrement putând fi modernizată cu bani europeni, dar mai întâi trebuie rezolvată o problemă cadastrală, pentru că lacul este situat pe teritoriul unei comune de la marginea orașului. „La Lacul Vânători, e doar o problemă de cartografiere. Din păcate linia de demarcaţie în zona care ar putea atrage fonduri excede acest lac, el fiind trecut în arealul comunei Vânători. Este proprietatea municipiului Galaţi, dar e teritoriu al comunei Vânători și în momentul de faţă proiectul nu este eligibil. Avem promisiuni din cadrul ministerului că această hartă se poate modifica. Am început demersurile necesare pentru ca Lacul Vânători să poată fi prins într-un proiect pe fonduri europene“, ne-a declarat primarul Galațiului.
Alt proiect blocat: baza de agrement nautic de la Lacul Brateș
În urmă cu câțiva ani, a existat un proiect și mai interesant. Primăria și Consiliul Județean Galați și-au unit eforturile pentru a obține de la Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură concesionarea Lacului Brateș, cel mai mare lac amenajat din țară, cu un luciu de apă de 2.040 hectare. Pe lângă ferma piscicolă, la Lacul Brateș exista înainte de 1990 una dintre cele mai importante zone de agrement din Galați. Existau aici Plaja „Brateș“, hidrobiciclete și bărci pentru plimbările pe lac, dar și un restaurant cu terasă, o construcție sub formă de nufăr, care era asaltat de gălățeni în special vara. Plaja „Brateș“a fost concesionată de Primăria Galați în 1997 și cum nu s-a mai investit de mult în modernizare sau schimbarea nisipului, gălățenii și-au pierdut interesul pentru aceasta. Intenția Primăriei și CJ Galați era să reamenajeze plaja și o bază de agrement nautic, inclusiv pentru iahting, care ar fi putut deveni una de interes regional. A eșuat și acest proiect deoarece toate concesionările de terenuri aferente unor lacuri și bălți sunt blocate după ce Ordonanța nr. 85/2016, pentru modificarea Ordonanței nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura a fost declarată „neconstituțională“de Curtea Constituțională, iar acum Ordonanța 85 este blocată în Parlament unde ar trebui modificată. În concluzie, până în 2021 gălățenii și brăilenii vor merge la plajă pe Litoral.