Ce se întâmplă cu ro­mânii din Ma­rea Bri­ta­nie du­pă Bre­xit?

Inter­viu re­a­li­zat cu șe­ful Sec­ţi­ei Con­su­la­re a Amba­sa­dei Ro­mâni­ei la Lon­dra, con­su­lul ge­ne­ral Va­len­tin Mun­te­an

Romania Libera - - Prima Pagina - Ma­ri­us Ghi­le­zan

Pes­te 400.000 de ro­mâni, aflați la mun­că sau la stu­dii în Ma­rea Bri­ta­nie, nu au ne­voie de spri­jin al au­to­ri­tăți­lor ro­mâne. Se des­cur­că sin­guri. Puțini cad vic­ti­me sam­sa­ri­lor de oa­meni. Aces­to­ra Con­su­la­tul le re­co­man­dă

să fie ate­nți ce fel de con­trac­te sem­nea­ză și pe mâna cui se dau în mun­ci­le tem­po­ra­re sau ce­le fă­ră ac­te. Șe­ful Se­cți­ei Con­su­la­re a Amba­sa­dei Ro­mâni­ei la Lon­dra, con­su­lul ge­ne­ral Va­len­tin Mun­te­an, ne-a ex­pli­cat clar că fir­me­le de in­ter­me­di­e­re a fo­rței de mun­că sunt in­ter­zi­se prin le­ge în Ma­rea Bri­ta­nie. Ro­mânii tre­bu­ie pro­te­jați de alți ro­mâni, dar și de ob­sta­co­le­le ca­re pot apă­rea de ori­un­de. Bre­xit-ul cre­e­a­ză o pro­ble­mă doar ce­lor ca­re nu au re­zi­de­nță.

RL: Ce se întâmplă cu mun­ci­to­rii ro­mâni din Ma­rea Bri­ta­nie în ca­zul Bre­xi­tu­lui fă­ră acord?

Va­len­tin Mun­te­an: Du­pă ieși­rea Ma­rii Bri­ta­nii din UE, sta­tu­tul și drep­tu­ri­le ce­tățe­ni­lor eu­ro­peni ca­re trăi­esc în ace­as­tă ța­ră se vor me­nți­ne până la 31 de­cem­brie 2020, con­form Gu­ver­nu­lui bri­ta­nic.

Dar da­că vor să mai ră­mână şi du­pă?

Pen­tru a ră­mâne și du­pă da­ta me­nți­o­na­tă es­te ne­voie să își re­gle­men­te­ze sta­tu­tul în ra­port cu sta­tul bri­ta­nic.

M.G.: Cum se fa­ce?

Gu­ver­nul bri­ta­nic a cre­at un sis­tem de înre­gis­tra­re a re­zi­de­nței pen­tru ce­tățe­nii eu­ro­peni, nu­mit “EU Set­tle­ment Sche­me”, un­de aceștia pot so­li­ci­ta obți­ne­rea sta­tu­tu­lui de pre-set­tled sau sta­tu­tu­lui de set­tled. Ast­fel, toți ce­tățe­nii UE ca­re so­sesc în UK înain­te de zi­ua Bre­xit și in­te­nți­o­nea­ză să ră­mână du­pă 31 de­cem­brie 2020 tre­bu­ie să so­li­ci­te înre­gis­tra­rea no­u­lui sta­tut de șe­de­re în Re­ga­tul Unit, res­pec­tiv sta­tut de re­zi­dent per­ma­nent (set­tled sta­tus) și sta­tut de sta­bi­li­re pro­vi­zo­rie (pre-set­tled sta­tus).

De ase­me­nea, ce­tățe­nii eu­ro­peni vor pu­tea con­ti­nua să so­se­as­că du­pă da­ta Bre­xit pen­tru a trăi, munci sau stu­dia, în ace­le­ași con­diții ca în pre­zent, în ba­za pașa­por­tu­lui sau a că­rții de iden­ti­ta­te nați­o­na­le, pen­tru o șe­de­re de ma­xim trei luni. Vor pu­tea să înce­a­pă mun­ca sau stu­di­i­le din pri­ma zi.

Dar pen­tru o pe­ri­oa­dă mai lun­gă, ne­de­ter­mi­na­tă?

Pen­tru a ră­mâne mai mult de trei luni, ce­tățe­nii eu­ro­peni vor tre­bui să ce­a­ră un per­mis de șe­de­re tem­po­ra­ră de ma­xim trei ani de la da­ta so­li­ci­tă­rii; deți­nă­to­rii no­u­lui per­mis vor avea drep­tul să lo­cu­ias­că, să mun­ce­as­că, să stu­di­e­ze în Ma­rea Bri­ta­nie.

Dar în ca­zul în ca­re se va reu­şi, to­tu­şi, un acord, ce­ea ce pa­re im­po­si­bil la mo­men­tul ac­tual?

Ce­tățe­nii eu­ro­peni so­siți înain­te de 31 de­cem­brie 2020 își vor păs­tra, în ma­re mă­su­ră, drep­tu­ri­le la asis­te­nță me­di­ca­lă, edu­cație, be­ne­fi­cii, lo­cu­i­nță so­cia­lă și asis­te­nță a per­soa­ne­lor fă­ră adă­post, așa cum au fost agre­a­te în Acor­dul de re­tra­ge­re. To­tuși, aceștia au obli­gația să apli­ce pen­tru obți­ne­rea no­u­lui sta­tut de re­zi­dent în Ma­rea Bri­ta­nie. Într-un ra­port de acum doi ani ro­mânii au fost a do­ua cea mai ex­pu­să na­ţi­o­na­li­ta­te din Ma­rea Bri­ta­nie la prac­ti­ca ex­ploa­tă­rii prin mun­că, mai ales ti­ne­rii între 18 și 25 de ani lu­crau şi 10-12 ore pe zi. Si­tua­ţia s-a mai îmbu­nă­tă­ţit?

Con­form da­te­lor Na­ti­o­nal Cri­me Agen­cy pri­vind po­te­nția­le­le vic­ti­me ale ex­ploa­tă­rii

prin mun­că din sis­te­mul de pro­te­cție (NRM - Na­ti­o­nal Re­fer­ral Me­cha­nism), Ro­mânia se află pe lo­cul al cin­ci­lea, cu 314 ca­zuri în 2018, du­pă Ma­rea Bri­ta­nie, Vi­et­nam, Alba­nia și Su­dan. Se re­mar­că o crește­re față de anul an­te­ri­or, dar nu se poa­te sta­bi­li cu cer­ti­tu­di­ne da­că ci­fre­le re­flec­tă o crește­re în ci­fre ab­so­lu­te sau es­te vor­ba de o

crește­re a ra­por­tă­rii aces­tor ca­zuri.

Dar ce se ştie la ni­vel de re­pre­zen­tan­ţă di­plo­ma­ti­că a Ro­mâni­ei?

La ni­ve­lul amba­sa­dei, au fost înre­gis­tra­te ca­zuri de încăl­ca­re a drep­tu­ri­lor de mun­că pri­vind ne­pla­ta drep­tu­ri­lor sa­la­ria­le, ne­res­pec­ta­rea tim­pu­lui ma­xim de lu­cru și a tim­pu­lui de odih­nă,

ne­pla­ta in­dem­ni­zați­ei de con­ce­diu, re­fu­zul fur­ni­ză­rii an­ga­ja­tu­lui a unei co­pii a con­trac­tu­lui de mun­că, reți­ne­rea ac­tu­lui de iden­ti­ta­te și încu­ra­ja­rea mun­cii la ne­gru, pre­cum și po­te­nția­le ca­zuri de ex­ploa­ta­re prin mun­că; pi­er­de­rea adă­pos­tu­lui es­te una din con­se­ci­nțe­le ter­mi­nă­rii re­lați­ei in­for­ma­le de mun­că; con­sta­ta­rea, la so­si­rea în Ma­rea Bri­ta­nie, a lip­sei lo­cu­ri­lor de mun­că pro­mi­se, în ge­ne­ral de in­ter­me­diari.

“Co­mi­si­o­na­rii” pi­e­ţei mun­cii sunt in­ter­ziși. Ro­mânii sunt pra­dă ușoa­ră es­cro­ci­lor

Ce re­co­man­dări le-aţi fa­ce ce­tă­ţe­ni­lor ro­mâni înain­te de ple­ca­re?

Re­co­man­dăm ce­tățe­ni­lor ro­mâni să se in­for­me­ze înain­te de ple­ca­re, din sur­se ofi­cia­le și si­gu­re, pri­vind drep­tu­ri­le de mun­că în Ma­rea Bri­ta­nie și, în ca­zul în ca­re o per­soa­nă es­te vic­ti­mă a tra­fi­cu­lui de per­soa­ne, să su­ne po­liția lo­ca­lă la te­le­fon 101 sau pe li­nia de ur­ge­nță, la 999. To­to­da­tă, exis­tă și o li­nie te­le­fo­ni­că de­di­ca­tă vic­ti­me­lor tra­fi­cu­lui de per­soa­ne (Mo­dern Sla­ve­ry Hel­pli­ne) - 800 0121 700, ca­re asi­gu­ră și in­ter­preți de lim­ba ro­mână.

Ce ne fa­cem cu aşa-zi­se­le fir­me de pla­sa­re a mun­ci­to­ri­lor?

Ca in­for­mație im­por­tan­tă, din anul 2018, age­nți­i­lor din Ro­mânia le es­te in­ter­zi­să per­ce­pe­rea de co­mi­si­oa­ne sau ta­xe pen­tru me­di­e­rea ce­tățe­ni­lor ro­mâni în ve­de­rea an­ga­jă­rii în străi­nă­ta­te.

Ştiu ro­mânii cu stu­dii me­dii ca­re sunt be­ne­fi­ci­i­le „self em­ployed in­di­vi­dual,“echi­va­len­tul PFA-ului?

Con­form da­te­lor sta­tis­ti­ce ofi­cia­le din Ma­rea Bri­ta­nie (ONS), în noi­em­brie 2017, se re­mar­că nu­mă­rul ma­re de ro­mâni și bul­gari ca­re de­ru­le­a­ză ac­ti­vi­tă­ţi de tip „self-em­ployed“, sem­ni­fi­ca­tiv mai ma­re de­cât me­dia nați­o­na­lă.

Înse­am­nă că ai noş­tri au mai învă­ţat câte ce­va.

Aces­te ci­fre pot in­di­ca, pe de-o par­te, o dis­po­ni­bi­li­ta­te pen­tru un sta­tut in­de­pen­dent pe piața mun­cii, dar cu mai mul­te res­pon­sa­bi­li­tăți și un ni­vel de pro­te­cție mai scă­zut, dar pot ri­di­ca un semn de între­ba­re le­gat de gra­dul de cu­noaște­re a be­ne­fi­ci­i­lor, dar și a obli­gați­i­lor ce re­vin din­tr-un ast­fel de sta­tut.

În ge­ne­ral, per­soa­ne­le cu sta­tut de ”self-em­ployed” au li­ber­ta­tea de a de­ci­de ti­pul ac­ti­vi­tă­ţii, lo­cul, tim­pul şi mo­dul în ca­re des­fă­şoa­ră ace­as­tă ac­ti­vi­ta­te; dis­pun de in­stru­men­te­le şi ma­te­ria­le­le ne­ce­sa­re pen­tru des­fă­şu­ra­rea ac­ti­vi­tă­ţii; îşi plă­tesc in­di­vi­dual con­tri­buți­i­le so­cia­le şi im­po­zi­tul pe venit; au li­ber­ta­tea de a sub-con­trac­ta ac­ti­vi­ta­tea pe ca­re o des­fă­şoa­ră; au agre­at des­fă­şu­ra­rea ac­ti­vi­tă­ţii în schim­bul unui preţ fix, in­di­fe­rent de tim­pul ne­ce­sar pen­tru fi­na­li­za­re; pres­te­a­ză în mod obiş­nu­it aces­te ser­vi­cii şi în con­tul altor be­ne­fi­ciari; sunt di­rect res­pon­sa­bi­li pen­tru ca­li­ta­tea lu­cră­ri­lor exe­cu­ta­te şi pen­tru pi­er­de­ri­le fi­nan­cia­re ca­re pot sur­ve­ni în ur­ma unor li­ti­gii între păr­ţi­le con­trac­tan­te.

Exis­tă zi­li­eri ca-n Spa­nia şi Ita­lia?

Piața mun­cii bri­ta­ni­că es­te ca­rac­te­ri­za­tă de

for­me fle­xi­bi­le de mun­că, ca­re per­mit o for­ma­li­za­re mai scă­zu­tă a re­lați­i­lor de mun­că (con­trac­te­le de mun­că pot fi ver­ba­le, dar o se­rie de ter­meni și con­diții tre­bu­ie puși la dis­po­ziția an­ga­ja­tu­lui).

În acest con­text lu­cră­to­rii pot fi an­gre­nați în di­fe­ri­te for­me de mun­că fle­xi­bi­lă, ca­re pot fi cla­si­fi­ca­te ast­fel: ca­sual work, agen­cy work, fre­e­lan­ce work, se­a­so­nal work, ”ze­ro ho­urs” work.

Ast­fel, pen­tru anu­mi­te do­me­nii es­te mai frec­ven­tă mun­ca de age­nție (age­nția de mun­că tem­po­ra­ră es­te an­ga­ja­to­rul, iar lu­cră­to­rul de age­nție es­te tri­mis la di­fe­riți cli­e­nți pen­tru pe­ri­oa­de de timp va­ria­bi­le), exis­tă aran­ja­men­te pre­cum con­trac­tul ”ze­ro ore”, în ca­re an­ga­ja­tu­lui nu îi es­te ga­ran­tat un nu­măr mi­nim de ore de lu­cru.

Sunt spe­ria­ţi lu­cră­to­rii ro­mâni de po­si­bi­le­le con­se­cin­ţe ale Bre­xit-ului? Ca­re e sta­rea de spi­rit în co­mu­ni­tă­ţi?

Con­sta­tăm un in­te­res cres­cut în a adre­sa între­bări le­ga­te de drep­tul de a munci în Ma­rea Bri­ta­nie post-Bre­xit.

Îi încu­ra­jăm pe ce­tățe­nii noștri să se in­for­me­ze din sur­se si­gu­re pri­vind drep­tu­ri­le lor, să își su­sți­nă drep­tu­ri­le în fața an­ga­ja­to­ri­lor și să nu re­nu­nțe la aces­tea, de­oa­re­ce mo­men­tan ni­mic nu s-a schim­bat

în sta­tu­tul lor, iar, con­form anu­nțu­ri­lor fă­cu­te de gu­ver­nul bri­ta­nic, nu vor fi mo­di­fi­cări ime­dia­te și con­sis­ten­te ale drep­tu­ri­lor ce­tățe­ni­lor eu­ro­peni din Ma­rea Bri­ta­nie.

Îi in­vi­tăm pe toți ce­tățe­nii ro­mâni să ur­mă­re­as­că pa­gi­ni­le de in­ter­net și Fa­ce­book ale Amba­sa­dei.

În Ma­rea Bri­ta­nie sunt apro­xi­ma­tiv 8.655 de stu­den­ţi

În Ma­rea Bri­ta­nie sunt aproa­pe ze­ce mii de ti­neri în uni­ver­si­tă­ţi. Se mai întorc în ţa­ră?

Con­form da­te­lor fur­ni­za­te de HESA, nu­mă­rul stu­de­nți­lor ro­mâni din Ma­rea Bri­ta­nie în anul uni­ver­si­tar 2017-18 es­te 8.655, Ro­mânia fi­ind pe lo­cul opt în lis­ta sta­te­lor mem­bre UE din punct de ve­de­re al nu­mă­ru­lui de stu­de­nți în Ma­rea Bri­ta­nie. Nu­mă­rul es­te într-o ușoa­ră crește­re față de anul uni­ver­si­tar pre­ce­dent 2016-17, cu 8.110 stu­de­nți ro­mâni cu do­mi­ci­li­ul în Ro­mânia. Con­form au­to­ri­tă­ţi­lor bri­ta­ni­ce, con­di­ţi­i­le de stu­diu în uni­ver­si­tă­ţi­le bri­ta­ni­ce se vor men­ţi­ne nes­chim­ba­te pe du­ra­ta anu­lui uni­ver­si­tar 2019-2020. De­ci­zi­i­le ca­re se vor lua du­pă ace­as­tă da­tă vor in­fluen­ţa nu­mă­rul şi in­te­re­sul ti­ne­ri­lor ro­mâni de a se înscrie la uni­ver­si­tă­ţi din Ma­rea Bri­ta­nie în anii ur­mă­tori. Re­la­ţii bu­ne cu ro­mânii din eli­ta cul­tu­rii

Ca­re es­te le­gă­tu­ra Amba­sa­dei Ro­mâne cu eli­ta in­te­lec­tua­lă ro­mâneas­că din dias­po­ra bri­ta­ni­că?

De-a lun­gul tim­pu­lui, între re­pre­zen­tan­ţa di­plo­ma­ti­că a Ro­mâni­ei la Lon­dra şi eli­ta ro­mâneas­că de pe te­ri­to­ri­ul bri­ta­nic s-a sta­bi­lit o re­la­ţie strânsă de co­la­bo­ra­re. Eveni­men­te­le cul­tu­ra­le şi de di­plo­ma­ţie pu­bli­că pe ca­re amba­sa­da le or­ga­ni­ze­a­ză în ca­pi­ta­la bri­ta­ni­că se bu­cu­ră de par­ti­ci­pa­rea şi im­pli­ca­rea ac­ti­vă a unui nu­măr sem­ni­fi­ca­tiv de per­so­na­li­tă­ţi ro­mâneş­ti din Ma­rea Bri­ta­nie. To­to­da­tă, Amba­sa­da spri­ji­nă proi­ec­te­le de­ru­la­te de că­tre aso­cia­ţi­i­le din me­di­ul pro­fe­si­o­nist (So­ci­e­ta­tea Me­di­ca­lă Ro­mână din UK, Fo­ru­mul Arhi­tec­ţi­lor si Urba­niş­ti­lor Ro­mâni din UK, GRASP, LSRS, etc) sau ce­le cul­tu­ra­le (Pro Pa­tri­mo­nio, Fun­da­ţia Con­stan­tin Sil­ves­tri, etc). Per­so­na­li­tă­ţi ale dias­po­rei ro­mâneş­ti pre­cum Sir Ge­or­ge Ia­co­bes­cu, Ni­co­lae Ra­ţiu, pia­nis­ta Ale­xan­dra Da­ri­es­cu, vi­o­lo­nis­tul Re­mus Azoi­ţei, ac­tri­ţa Ana­ma­ria Ma­rin­ca, etc pro­mo­ve­a­ză cul­tu­ra ro­mână şi ima­gi­nea Ro­mâni­ei în Ma­rea Bri­ta­nie.

Ro­mânii le re­zol­vă o ma­re pro­ble­mă: de­fi­ci­tul for­ţei de mun­că

Es­te Ma­rea Bri­ta­nie tă­râmul fă­gă­du­in­ţei pen­tru mul­ţi ti­neri bi­ne pre­gă­ti­ţi?

Din cei pes­te 400.000 de ro­mâni din Ma­rea Bri­ta­nie

(con­form es­ti­mă­ri­lor bri­ta­ni­ci­lor), mai mult de 80% sunt ac­ti­vi pe piața mun­cii și aduc con­tri­buții sem­ni­fi­ca­ti­ve eco­no­mi­ei și so­ci­e­tății bri­ta­ni­ce. Din per­spec­ti­va pro­fe­si­i­lor și ca­li­fi­că­ri­lor, ro­mânii din Ma­rea Bri­ta­nie sunt un grup ete­ro­gen, nu­mă­rând atât per­soa­ne cu înal­te ca­li­fi­cări, pre­zen­te în sec­to­rul ban­car și fi­na­ciar, sis­te­mul de să­nă­ta­te, ad­mi­nis­trația pu­bli­că, cât și lu­cră­tori ca­li­fi­cați și slab ca­li­fi­cați ca­re con­tri­bu­ie con­sis­tent la aco­pe­ri­rea de­fi­ci­tu­lui de pe piața mun­cii în sec­toa­re pre­cum con­stru­cți­i­le, agri­cul­tu­ra, lo­gis­ti­ca, îngri­ji­rea per­soa­ne­lor de­pen­den­te etc.

Din da­te­le sta­tis­ti­ce bri­ta­ni­ce re­zul­tă că 77% din­tre ro­mâni au vârste între 16 și 49 de ani.

Ca­re sunt prin­ci­pa­le­le pro­ble­me con­su­la­re? De ce vă lo­vi­ţi? Cum s-ar pu­tea îndrep­ta lu­cru­ri­le?

Ace­as­tă pe­ri­oa­dă es­te foar­te încăr­ca­tă – din punct de ve­de­re con­su­lar pen­tru toa­te ofi­ci­i­le con­su­la­re din Ma­rea Bri­ta­nie, din cau­za in­cer­ti­tu­di­ni­lor ge­ne­ra­te de pro­ce­sul Bre­xit. Aces­te in­cer­ti­tu­dini vin pe un fond ri­di­cat de so­li­ci­tări de­ja exis­tent, la rându-i ge­ne­rat de crește­rea sem­ni­fi­ca­ti­vă a di­men­si­u­nii co­mu­ni­tății ro­mânești din Ma­rea Bri­ta­nie din ul­ti­mii 4 ani și eli­mi­na­rea unor ta­xe con­su­la­re în fe­brua­rie 2017.

Ca­re sunt ma­ri­le pro­ble­me con­su­la­re ale ro­mâni­lor?

Cel mai so­li­ci­tat ser­vi­ciu con­su­lar în pre­zent es­te pașa­por­tul – ce­re­ri­le de eli­be­ra­re a pașa­poar­te­lor. Anul tre­cut, la Lon­dra, au fost pro­ce­sa­te pes­te 115.000 de ser­vi­cii con­su­la­re, din­tre ca­re ce­le mai so­li­ci­ta­te au fost pașa­poar­te­le și ti­tlu­ri­le de că­lă­to­rie (72.577 ce­reri), ac­te­le no­ta­ria­le (27.909 ce­reri), ac­te­le de sta­re ci­vi­lă (7.532 ce­reri) și obți­ne­rea unor ac­te din Ro­mânia (3.700 ce­reri). Amba­sa­da Ro­mâni­ei la Lon­dra a fă­cut o se­rie de de­mer­suri, în ul­ti­mii ani, pen­tru ges­ti­o­na­rea aces­tor ce­reri: a ri­di­cat Bi­ro­ul con­su­lar de la Edin­bur­gh la rang de con­su­lat ge­ne­ral, a des­chis Con­su­la­tul Ge­ne­ral al Ro­mâni­ei la Man­ches­ter, a des­chis alte do­uă con­su­la­te ono­ri­fi­ce la Win­ches­ter și Insu­la Jer­sey, a închi­riat spații su­pli­men­ta­re la Lon­dra pen­tru eli­be­ra­rea unor do­cu­men­te de că­lă­to­rie și fa­ce de­mer­suri pen­tru mu­ta­rea Se­cți­ei con­su­la­re într-un spațiu mai ”ge­ne­ros” și mai efi­ci­ent din punct de ve­de­re al flu­xu­lui. Pen­tru mo­ment, une­le mă­suri pen­tru efi­ci­en­ti­za­re au fost lua­te: s-a re­gândit puțin încăr­că­tu­ra pe con­su­la­te­le ge­ne­ra­le de la Edin­bur­gh și Man­ches­ter și a fost pre­lun­git pro­gra­mul de lu­cru cu pu­bli­cul la Se­cția con­su­la­ră din Lon­dra. Câte­va co­mi­ta­te din cir­cum­scri­pția con­su­la­ră a CG Man­ches­ter au fost mu­ta­te la CG Edin­bur­gh, iar la Se­cția con­su­la­ră din Lon­dra pri­ma per­soa­nă in­tră în spați­ul de lu­cru cu pu­bli­cul la ore­le 8.00 iar ul­ti­ma la ore­le 19.40.

Se­cția con­su­la­ră a Amba­sa­dei Ro­mâni­ei la Lon­dra

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.