Spul­be­ra­rea min­ci­u­nii „crește­rii eco­no­mi­ce a Ro­mâni­ei“: ca­pi­ta­lul ro­mânesc a dat, de fapt, îna­poi!

Romania Libera - - Opinii - ILIE ȘER­BĂ­NES­CU

Ra­poar­te­le pri­vind ca­pi­ta­lul pri­vat ro­mânesc, întoc­mi­te de PIAROM (Pa­tro­na­tul Inves­ti­to­ri­lor Au­toh­toni din Ro­mânia) împreu­nă cu Zia­rul Fi­nan­ciar, pe ba­za da­te­lor ONRC (Ofi­ci­ul Nați­o­nal al Re­gis­tru­lui Co­me­rțu­lui), sunt sin­gu­re­le ca­re, cu cer­ti­tu­di­ne fă­ră să vrea, dez­vă­lu­ie min­ci­u­na pu­tem spu­ne is­to­ri­că a așa-nu­mi­tei „creșteri eco­no­mi­ce a Ro­mâni­ei“, pro­ba­bil cea mai ma­re go­go­riță din Ro­mânia co­lo­nia­lă ac­tua­lă. Fă­ră să vrea, pen­tru că o fa­ce doar prin sim­plul fapt că nu ames­te­că sta­tis­tic una cu alta do­uă trais­te, ca­re sunt se­pa­ra­te în viața însăși și ar tre­bui, ca ata­re, să fie evi­de­nția­te se­pa­rat și în sta­tis­tici. A le ames­te­ca înse­am­nă a as­cun­de ade­vă­rul sau, și mai rău, trâmbițând ames­te­că­tu­ra, a pro­pa­ga o go­go­riță în spați­ul pu­blic! Nu că nu ar exis­ta crește­rea eco­no­mi­că de ca­re se vor­bește, dar nu exis­tă de­cât în ima­gi­nația sta­tis­ti­ci­lor ofi­cia­le cu pri­ci­na acea Ro­mânie că­reia îi es­te atri­bu­i­tă (ca ge­ne­ra­tor) ace­as­tă crește­re eco­no­mi­că și deci acea Ro­mânie ca­re s-ar bu­cu­ra de ea (ca be­ne­fi­ciar)!

Ulti­ma ediție (cea de-a IV-a) a ra­poar­te­lor PIAROM-ZF pri­vind ca­pi­ta­lul pri­vat ro­mânesc, ca­re co­nți­ne da­te com­ple­te pe 2017, vi­ne să con­fir­me re­a­li­ta­tea tra­gi­că pe ca­re, în zi­le­le noas­tre, o trăi­ește de fapt Ro­mânia, dar pe ca­re, din pă­ca­te, sta­tis­ti­ci­le ofi­cia­le o as­cund. Și o as­cund fă­ră greu­ta­te doar prin­tr-o sim­plă agre­ga­re a ci­fre­lor, fă­ră o pre­zen­ta­re a lor și pe seg­men­te­le com­po­nen­te: în pe­ri­oa­da crește­rii eco­no­mi­ce ma­xi­me din ul­ti­mii ani, ca­pi­ta­lul ro­mânesc a dat, de fapt, îna­poi!

Es­te o re­a­li­ta­te că în Ro­mânia co­lo­nia­lă ac­tua­lă ope­re­a­ză do­uă eco­no­mii, ca­re nu prea au mari le­gă­turi între ele. Ori­cum, au exis­te­nțe di­fe­ri­te, po­si­bi­li­tăți di­fe­ri­te, co­ne­xi­uni in­ter­ne și exter­ne di­fe­ri­te, di­na­mici di­fe­ri­te. Pe de o par­te, eco­no­mia străi­nă din Ro­mânia, apa­rți­nând ca­pi­ta­lu­lui străin, ca­re es­te

do­mi­nan­tă, deți­nând punc­te­le stra­te­gi­ce, ac­ti­ve­le stra­te­gi­ce, sec­toa­re­le stra­te­gi­ce, pârghi­i­le stra­te­gi­ce, ca­re nu es­te căl­ca­tă de ANAF și ca­re es­te bi­be­lou de po­rțe­lan de nea­tins pen­tru DNA. Pe de altă par­te, eco­no­mia su­bal­ter­nă apa­rți­nând ca­pi­ta­lu­lui ro­mânesc, cu po­si­bi­li­tăți teh­no­lo­gi­ce și fi­nan­cia­re re­du­se, con­frun­ta­tă cu o gra­vă lip­să de fi­na­nța­re, ca­re, du­pă ce că abia pu­ne și ea pin­ge­le, re­pre­zen­ta­nții ANAF o fac pe leii cu ea și es­te obi­ect de scor­mo­ni­re în cău­ta­re de co­ru­pți pen­tru DNA. Adu­nând me­re cu pe­re, fă­ră a pre­zen­ta dis­tinct mă­car ca­re sunt me­re­le și ca­re sunt pe­re­le, sta­tis­ti­ci­le ofi­cia­le pri­vind PIB-ul as­cund ci­ne crește și ci­ne sca­de. Ra­poar­te­le PIAROM-ZF, pre­zen­tând se­pa­rat, pe că­pră­rii cum se spu­ne, per­for­ma­nțe­le ca­pi­ta­lu­lui ro­mânesc, res­pec­tiv ale ca­pi­ta­lu­lui străin din Ro­mânia dau jos vă­lul, ară­tând cum stă de fapt

tre­a­ba. Mi­nu­na­ta crește­re eco­no­mi­că, cu ca­re se lau­dă atâta lu­me din Ro­mânia prin lu­mea lar­gă de afa­ră, apa­rți­ne de fapt eco­no­mi­ei străi­ne din Ro­mânia, nu eco­no­mi­ei ro­mânești.

Ia­tă ci­fre­le. În cei pa­tru ani de crește­re eco­no­mi­că ma­xi­mă pe an­sam­blul fic­ti­vei (ima­gi­na­rei) Ro­mânii sta­tis­ti­ce, res­pec­tiv 2014-2017, ci­fra de afa­ceri a fir­me­lor cu ca­pi­ta­lul pri­vat ro­mânesc a cres­cut de la 509 mi­liar­de lei la 611 mi­liar­de lei, în timp ce ci­fra de afa­ceri a fir­me­lor cu ca­pi­tal străin din Ro­mânia a spo­rit de la 536 mi­liar­de lei la 697 mi­liar­de lei. Ți­nând cont că, pe toa­tă pe­ri­oa­da, ca­pi­ta­lul de stat, prin crește­rea mo­des­tă înre­gis­tra­tă, a păs­trat o ace­e­ași pon­de­re (cir­ca 4%), în 2017 ca­pi­ta­lul străin a ur­cat la 51% (de la 49%), iar ca­pi­ta­lul pri­vat au­toh­ton a co­bo­rât la 45% (de la 47%). Ci­ne a avan­sat, ci­ne a dat îna­poi?! Ca­pi­ta­lul străin a mers cu toa­te pânze­le sus înain­te, cel ro­mânesc

abia a reușit să nu se împot­mo­le­as­că. Pi­er­de­rea a do­uă punc­te pro­cen­tua­le din an­sam­blul sta­tis­tic ima­gi­nar în nu­mai pa­tru ani es­te imen­să! Mai ales că s-a pro­dus în cea mai înflo­ri­toa­re pe­ri­oa­dă de crește­re eco­no­mi­că! Ce­le do­uă punc­te pro­cen­tua­le pi­er­du­te mas­che­a­ză fe­no­me­ne dra­ma­ti­ce, greu de es­ti­mat cu cât au cântă­rit fi­e­ca­re: nu doar că eco­no­mia străi­nă a cres­cut într-un ritm de aproa­pe do­uă ori mai ra­pid de­cât eco­no­mia ro­mâneas­că, dar es­te vor­ba de pre­luă­ri­le străi­ne os­ti­le în anu­mi­te sec­toa­re, înde­o­se­bi ale in­dus­tri­ei ali­men­ta­re, pen­tru a tăia ori­ce cap ro­mânesc ca­re even­tual se ri­di­că, dar, vai, și va­lul de pre­luări străi­ne în ur­ma ofer­te­lor me­reu mai in­sis­ten­te și la prețuri me­reu mai mici ale an­tre­pre­no­ri­lor ro­mâni ca­re sunt ga­ta să-și aban­do­ne­ze afa­ce­ri­le sub pre­si­u­nea in­tru­zi­u­ni­lor ANAF și DNA, dar și a lip­sei de in­te­res și

aju­tor din par­tea Gu­ver­nu­lui ro­mân.

Mult cânta­ta crește­re eco­no­mi­că se obți­ne, de fapt, în eco­no­mia străi­nă din Ro­mânia și nu în cea de­ru­la­tă de ca­pi­ta­lul ro­mânesc, ca­re dă de la an la an îna­poi. Cum se fa­ce că în eco­no­mia străi­nă din Ro­mânia se obți­ne, de fapt, mult cânta­ta crește­re eco­no­mi­că? Nu doar mai bi­ne înzes­tra­tă teh­no­lo­gic, fi­nan­ciar și ma­na­ge­rial de­cât cea au­toh­to­nă, ace­as­ta a pre­luat și sec­toa­re­le și ac­ti­vi­tăți­le cu va­loa­re adău­ga­tă ce­va mai con­sis­ten­tă și ocu­pă și po­ziți­i­le ca­re merg înain­te in­di­fe­rent de fa­za ci­clu­lui eco­no­mic (pre­cum uti­li­tăți­le). Ori­cum, eco­no­mia străi­nă din Ro­mânia nu plă­tește im­po­zi­te­le cu­veni­te: nu mai are de achi­tat ta­xe pe mun­că, deși, la ni­ve­lul sa­la­ri­i­lor ex­trem de mici, aces­te ta­xe, chiar da­că sub­sta­nția­le pro­cen­tual, cântă­re­au de­ri­zo­riu în to­ta­lul cos­tu­ri­lor; în schimb, nu achi­tă pro­ba­bil nici 10-15%

din im­po­zi­te­le pe câști­gu­ri­le lor din pro­fit, gro­sul aces­to­ra ex­ter­na­li­zându-l înain­te de fis­ca­li­za­re și fi­ind ast­fel de de­par­te cel mai ma­re eva­zi­o­nist fis­cal din Ro­mânia. Eco­no­mia străi­nă a fost prin­ci­pa­lul be­ne­fi­ciar al po­li­ti­ci­lor gu­ver­na­men­ta­le post-cri­ză, căci re­gle­men­tă­ri­le de re­du­ce­re a po­ve­ri­lor fis­ca­le n-au fost de­cât ca­do­uri fă­cu­te ca­pi­ta­lu­lui și nu cum­va de­gre­vări ale im­pu­ne­rii mun­cii. În sfârșit, con­fis­când re­tail-ul du­pă ce au spul­be­rat mi­cii chi­oșcari ro­mâni, ca­pi­ta­lul străin a fost sin­gu­rul ca­re a pro­fi­tat cu ade­vă­rat de pe ur­ma mă­su­ri­lor de sti­mu­la­re a con­su­mu­lui, ca­re a stat la ba­za crește­rii eco­no­mi­ce. Agre­gând însă me­re cu pe­re – e ade­vă­rat, în ba­za le­gi­lor exis­ten­te! –, sta­tis­ti­ca ofi­cia­lă as­cun­de de un­de vi­ne de fapt crește­rea eco­no­mi­că, tre­când-o în con­tul ță­rii în an­sam­blu, dar, în ce pri­vește împă­rți­rea roa­de­lor, sta­tis­ti­ca ofi­cia­lă, deși fa­ce o ace­e­ași pre­zen­ta­re în de­văl­mășie, es­te ne­pu­tin­ci­oa­să în a mai ca­mu­fla re­a­li­tăți­le. Po­ziți­i­le ca­pi­ta­lu­lui străin tot cresc, ce­le ale ca­pi­ta­lu­lui ro­mânesc tot scad. Cum dra­cu’ ase­me­nea schim­bări de po­ziție toc­mai când PIB-ul crește sau, cum se spu­ne, când exis­tă crește­re eco­no­mi­că? Sim­plu: ca­pi­ta­lul străin obți­ne crește­rea eco­no­mi­că și o obți­ne pen­tru el. Și nu pen­tru altci­ne­va. N-o împar­te cu ni­meni, îi ex­ter­na­li­ze­a­ză roa­de­le în ță­ri­le de ori­gi­ne sau în alte lo­curi ca­re îi sunt de in­te­res. În afa­ră de ce­va-ce­va din roa­de ca­re se duc la sa­la­riații pro­prii, res­tul, adi­că su­per­gro­sul, es­te ex­ter­na­li­zat. Ca­pi­ta­lul străin fo­lo­sește în Ro­mânia doar vreo 25-26% din to­ta­lul fo­rței de mun­că din ța­ră. Res­tul de pes­te 70% „in­tră în sar­ci­na“ca­pi­ta­lu­lui pri­vat ro­mânesc și a sta­tu­lui ro­mân. La aceștia – adi­că la ma­jo­ri­ta­tea de pe piața mun­cii – nu ajun­ge aproa­pe ni­mic din crește­rea eco­no­mi­că înre­gis­tra­tă. Și cu ca­re cum nai­ba să te lau­zi, când de­vi­ne me­reu mai evi­dent și deci mai re­vol­tă­tor că ro­mânii și ța­ra cu nu­me­le încă al lor nu se aleg cu ni­mic din ea!

FOTO SHUTTERSTO­CK

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.