Cum ar pu­tea să fie re­a­li­zat un fond su­ve­ran de că­tre Ro­mânia

Romania Libera - - Prima Pagina - Flo­rin Bu­des­cu

Încă din pri­mă­va­ra anu­lui 2017 au înce­put dis­cu­ţi­i­le pri­vind con­sti­tu­i­rea unui fond su­ve­ran de că­tre Ro­mânia. Mi­nis­trul Eco­no­mi­ei de atunci, Mi­hai Tu­do­se, a avut une­le ne­go­ci­eri și întâlniri in­te­re­san­te.

Una din­tre aces­te întâlniri a fost cu re­pre­zen­tan­ţii Black Rock, un cor­sar de pia­ţă ca­re joa­că pe pi­e­ţe­le de ca­pi­tal niște pro­du­se nu­mi­te ETF (din en­gle­zes­cul ex­chan­ge tra­de fun­ds).

Acum mai bi­ne de doi ani, pe 2 apri­lie 2017, stă­te­am de vor­bă pen­tru „Ro­mânia li­be­ră“cu Cris­tian Si­ma, bro­ke­rul fu­gar, pe acest su­bi­ect.

Re­pro­duc frag­men­tul de dia­log avut cu Si­ma:

„– Ce înse­am­nă ETF-uri­le aces­tea?

– Ști­ţi cum se fa­ce un in­di­ce bur­si­er? Ca să-ţi con­tro­le­zi ris­cul mai bi­ne, în loc să cum­peri 10 ac­ţi­uni pe pia­ţa ame­ri­ca­nă, faci o me­die pon­de­ra­tă a lor și cum­peri un pa­riu pe crește­re. N-ai bani să cum­peri cu 880 de lei o ac­ţi­u­ne Ama­zon, faci un coș de ac­ţi­uni. Do­uă Ama­zon, una Apple... Toa­te, da­că le-aș cum­pă­ra efec­tiv, m-ar cos­ta 2.000 $. În loc, cum­păr un pa­riu că o să mi le vin­zi pes­te trei ani cu 2.400 $. Îţi dau 20 $. Mai mult de 20 $ nu pot pi­er­de. Da­că toa­te cresc, pa­ri­ul de 20 $ de­vi­ne tot mai mult. Da­că ajung la 3.000 $, câști­gi enorm. Ce­ea ce ui­tă lu­mea es­te că într-o zi ac­ţi­u­ni­le pi­că. Cei 20 $ îi pi­er­zi într-o noap­te. La ETF-uri ris­cul es­te enorm. Black Rock are ETF de trei tri­li­oa­ne $. Bani nu are trei tri­li­oa­ne. Când vor pi­er­de și 10-15%, va fi ca la sub­pri­me.

– La ce se gândesc, de fapt, gu­ver­nan­ţii acum, da­că au vor­bit cu Black Rock?

– Black Rock le-a spus: da­că ne da­ţi mar­fă proas­tă, nu-i o pro­ble­mă, o ames­te­căm cu mar­fă bu­nă, fa­cem ETF și vin­dem. Ne tra­gem par­tea

Tran­zac­ţi­o­na­rea pro­du­se­lor ETF es­te, așa­dar, o afa­ce­re le­gi­ti­mă, le­ga­lă, dar foar­te ris­can­tă. Des­pre ce re­pre­zin­tă un fond su­ve­ran am scris de mai mul­te ori. Un astfel de fond su­ve­ran se fa­ce când ai ex­ce­dent, nu de­fi­cit bu­ge­tar.

Așa­dar, ai un foar­te ma­re dis­po­ni­bil de mo­ne­tar (nor­ve­gia­nul Sta­toil, ca­re între timp și-a schim­bat nu­me­le în Equ­i­nor ASA, a tre­cut re­cent de ci­fra de afa­ceri de 1.000 mi­liar­de do­lari), adi­că de bani, pe ca­re de­ci­zi să-i in­ves­tești într-o afa­ce­re cu ran­da­ment foar­te bun. De no­tat că sco­pul Equ­i­nor nu es­te să fa­că bani cu ori­ce preţ, ci să... plă­te­as­că pen­si­i­le nor­ve­gi­e­ni­lor și alte aju­toa­re so­cia­le. Lu­cru pe ca­re-l și fa­ce, ne­greșit. Vă da­ţi se­a­ma? Anve­lo­pa pen­si­i­lor ro­mâni­lor tre­ce de 50 mi­liar­de lei. Poa­te va reuși acest fond su­ve­ran într-o zi să le plă­te­as­că. Ar însem­na

un plus la bu­get de pes­te 10 mi­liar­de eu­ro.

Exis­tă do­uă mari ge­nuri de astfel de in­ves­ti­ţii, pe ca­re le fa­ce, de re­gu­lă, un fond su­ve­ran: în ex­tra­ge­rea și vânza­rea de re­sur­se (de re­gu­lă, pe­trol și ga­ze) și în ac­ţi­uni (ca­re, co­ta­te pe pi­e­ţe exter­ne, aduc bani, ce sunt in­ves­ti­ţi apoi în afa­ceri pro­fi­ta­bi­le). A do­ua ver­si­u­ne ri­me­a­ză par­ţial cu dis­cu­ţi­i­le Tu­do­se–Black Rock.

Ide­ea lui Mi­hai Tu­do­se de a in­ves­ti pe pi­e­ţe era bu­nă, însă ace­ea de a fo­lo­si ca ve­hi­cul de atras ba­nii ETF-uri­le era ex­trem de ris­can­tă. ETF-uri­le, sus­ţi­ne Cris­tian Si­ma, sunt mai to­xi­ce de­cât sub­pri­me­le și ar pu­tea du­ce la ur­mă­toa­rea ma­re cri­ză glo­ba­lă. Da­că va fi așa sau nu, vom ve­dea. Fapt es­te că, atunci când ope­re­zi un fond su­ve­ran, nu lu­cre­zi așa, pen­tru că riști să pi­er­zi to­tul într-o cli­pi­tă și sunt ba­nii con­tri­bua­bi­li­lor, nu ba­nii tăi, să-i joci la ru­le­ta ETF.

A do­ua po­si­bi­li­ta­te de a fa­ce un fond su­ve­ran ti­pic, con­form prin­ci­pi­i­lor de

la San­tia­go, era să in­ves­tești în ex­trac­ţia de pe­trol și/sau ga­ze na­tu­ra­le. Cum Ro­mânia are re­sur­se on­sho­re foar­te ex­ploa­ta­te (e pri­mul stat din lu­me în ca­re s-a ex­tras vre­o­da­tă pe­trol), so­lu­ţia o re­pre­zen­tau ex­ploa­tă­ri­le of­fsho­re.

Însă, prin însuși mo­dul cum s-au înfi­in­ţat aces­te ex­ploa­tări of­fsho­re, es­te foar­te pro­ble­ma­tic ca acest lu­cru să poa­tă fi vre­o­da­tă re­a­li­zat. În sec­to­rul ro­mânesc al pla­to­u­lui con­ti­nen­tal al Mă­rii Ne­gre sunt în pre­zent mai mul­te pros­pec­ţi­uni și ex­ploa­ta­ţii de pe­trol și ga­ze în sta­diu in­ci­pi­ent. Es­te ex­clus ca Ro­mânia să le na­ţi­o­na­li­ze­ze, ca să con­ti­nue ea ex­plo­ră­ri­le și ex­ploa­tă­ri­le aces­tor pe­ri­me­tre. Nu­mai mari sta­te pe­tro­li­e­re sau ga­zei­fe­re își per­mit asta.

Un even­tual fond su­ve­ran ar pu­tea cel mult să ia un astfel de pe­ri­me­tru în ex­ploa­ta­re și să fie un ex­trac­tor de rând, nu un su­per­con­cern ca Sta­toil/Equ­i­nor ASA. Pen­tru asta tre­bu­ie să de­ţii o ma­re com­pa­nie pe­tro­li­e­ră,

pre­cum Pe­trom – dar noi am vândut-o la OMV (ca­re, la vre­mea res­pec­ti­vă, era cam de trei ori mai mi­că de­cât SNP Pe­trom), du­pă ce am fă­cut un ma­na­ge­ment de stat de­zas­tru­os. Mai tre­bu­ie și să ai în con­ce­si­u­ne vas­te pe­ri­me­tre pe­tro­li­e­re/ ga­zei­fe­re ma­ri­ne.

Or, noi de­ja am con­ce­si­o­nat altor com­pa­nii. Spre com­pa­ra­ţie, Equ­i­nor es­te cel mai ma­re de­ţi­nă­tor de pe­ri­me­tre ga­zei­fe­re din pla­to­ul con­ti­nen­tal al Mă­rii Nor­du­lui și al doi­lea ma­re ex­por­ta­tor eu­ro­pe­an de ga­ze. Fon­dul ope­re­a­ză în pes­te 30 de sta­te din lu­me.

Ar fi in­struc­tiv pen­tru stra­te­gii ro­mâni să se de­lec­te­ze pu­ţin cu ce se întâmplă în noi­le pe­ri­me­tre Equ­i­nor – Jo­han Cas­tberg (la 100 km nord de câmpul Snøhvit, în Ma­rea Ba­ren­ts), Jo­han Sver­drup (unul din­tre ce­le mai mari pe­ri­me­tre pe­tro­li­e­re și unul din­tre ce­le mai im­por­tan­te proi­ec­te in­dus­tria­le ale Nor­ve­gi­ei pen­tru ur­mă­to­rii 50 de ani) și Mar­tin Lin­ge.

Re­venind la noi: cum e

azi gândi­tă, su­per­pă­lă­ria fon­du­lui su­ve­ran ro­mân va că­pușa com­pa­ni­i­le ce îl con­sti­tu­ie. Va avea sa­la­ria­ţi, ca­re vor pri­mi sa­la­rii gra­se, „gu­le­re­le albe“vor avea șo­feri ca­re-i vor du­ce cu mași­ni­le pes­te tot. De un­de bani? Ori din alo­că­ri­le bu­ge­ta­re, ce­ea ce va du­ce la mă­ri­rea de­fi­ci­tu­lui bu­ge­tar; ori de la com­pa­ni­i­le din su­bor­di­ne, ce­ea ce va du­ce la de­ca­pi­ta­li­za­rea aces­to­ra, ca­re de­ja sunt slă­bi­te și, ori­cum,ni­ci­o­da­tă nu au fost o lu­mi­nă.

Să încerci să faci un sa­lam ETF, în ca­re do­uă ac­ţi­uni ro­mânești să se vândă cu una Apple și cu trei Goo­gle, astfel încât să aduci bani pen­tru in­ves­ti­ţii la com­pa­nia ta, es­te foar­te ris­cant, pen­tru că, așa cum ex­pli­ca Si­ma, într-o zi „sa­la­mul“înce­pe să mi­roa­să urât de la ac­ţi­u­ni­le ro­mânești și înce­pe că­de­rea.

Și re­pet: nu te joci cu ba­nii pu­blici in­ves­tind în ETF-uri. A, da­că sunt ba­nii tăi, pe ca­re i-ai adus de aca­să, ni­cio pro­ble­mă, e drep­tul tău să o faci.

FOTO: AGERPRES

leu­lui. Du­pă ace­ea, când cei de la Black Rock vor avea mari pro­ble­me, lu­mea va ce­re ac­ţi­u­ni­le.“

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.