Ce facem cu căldura și cu apa caldă în București
Tribunalul București a decis intrarea în faliment a Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (Radet). Cel puţin 607 blocuri și imobile din Capitală erau afectate de avarii la reţeaua de termoficare la finalul săptămânii trecute.
Primarul general Gabriela Firea îi asigură pe cetăţenii Capitalei că vor avea în continuare apă caldă și căldură la parametri optimali. Ea afirmă că decizia instanţei, de intrare în faliment a Radet, “nu are consecinţe asupra continuităţii furnizării agentului termic către populaţie”, pentru că a luat din timp “măsurile necesare, astfel încât bucureștenii să nu fie afectaţi”.
Firea a propus, iar Consiliul General a aprobat înfiinţarea Companiei Municipale Termoenergetica București, care are ca obiect exclusiv de activitate producerea, distribuţia, transportul și furnizarea energiei termice.
Municipalitatea reamintește că a început, în actualul mandat, primele investiţii majore în reţeaua de termoficare a orașului, după o perioadă de peste șapte ani „marcată de lipsa oricăror investiţii sau lucrări în sistem. (…) Este vorba despre o reţea care și-a depășit de peste două ori durata de viaţă, 80% din aceasta fiind veche de peste 50 de ani“.
În acest timp, apar avarii la reţeaua primară, care au determinat oprirea încălzirii, dar și a furnizării apei calde. Este vorba cel puţin despre 88 de blocuri și imobile din Sectorul 2, 158 din Sectorul 3, 126 din Sectorul 4 și 235 din Sectorul 6.
Dar Economica.net susţine că problema este că Primăria trebuie să plătească până pe 8 mai o parte din subvenţia la energia termică, adică 150 de milioane de lei. Dacă nu o face, nu va mai putea furniza apă caldă bucureștenilor.
Tot ce însemna Radet revine la Primărie
Decizia Tribunalului București nu este definitivă. Gheorghe Piperea (Rominsolv), administratorul insolvenţei Radet, spune că are “o cerere de suspendare provizorie a hotărârii de trecere la faliment care ar trebui să se judece marţi (n.r.: 23 aprilie). Nu vreau să anticipez, nu știu ce se va întâmpla. Cu excepţia cazului în care se admite cererea aceasta, ceea ce ar însemna că ne întoarce la situaţia de dinainte de decizia de faliment, acesta, falimentul, înseamnă încetarea activităţii”.
Mai concret, ce reprezintă aceasta? “Transferul tuturor contractelor, serviciului public ș.a.m.d. înapoi la Primărie”, a spus Piperea pentru RL, dar și faptul că “cei care și-au dorit cu atât de multă ardoare falimentul – creditorii majoritari – nu mai primesc 5% din valoare și posibilitatea reeșalonării restului de datorie, ci doar 1% din suma respectivă, și aceasta după doi-trei ani de zile de faliment”.
Există două societăţi, Termoenergetica și Energetica, în curs de constituire, care ar urma să preia activităţile Radet, respectiv Elcen. În ianuarie se vehicula ideea preluării în Energetica deopotrivă a Radet și a Elcen. “Din câte știu eu, procedurile de constituire a acestor societăţi sunt deblocate și săptămânile viitoare ar trebui să se pună la punct, dar aceasta este în competenţa Primăriei și așteptăm să se rezolve lucrurile”, a spus expertul în insolvenţă.
Activele viabile de la Radet vor trece la Termoenergetica? “Nu sunt active viabile, este doar serviciul public de energie termică și sunt contractele cu asociaţiile de proprietari”, spune Gheorghe Piperea, adăugând că, “în rest, nu există active, sunt foarte puţine, acoperă doar 1% din masa credală. Toată reţeaua de conducte, cu tot cu serviciul public, trece înapoi la Primărie, care face ceea ce crede de cuviinţă. Le dă în concesiune la Termoenergetica sau altceva”.
„Dar aceasta nu mai e de competenţa mea, pentru că nu mai există reorganizare judiciară, este faliment. Dacă rămâne în faliment, categoric nu o să mă ocup. Deocamdată însă judecătorul ne-a numit lichidator provizoriu și ne-a dat niște sarcini urgente și extrem de greu de rezolvat”, informează Piperea.
Care sunt aceste sarcini? „În 10 zile trebuie să fac ceea ce ar fi trebuit să facem conform planului de reorganizare, adică să predăm business-ul la Primărie”, explică specialistul.
„Este ceea ce și-au dorit cei de la Elcen, care ar fi trebuit, în afară de ceea ce păţeam noi, prin reorganizare, să primească plăţile pentru facturile curente, care în prezent înseamnă cam 60 de milioane de lei, dar și convenţia aceea de plată în avans, pe care o semnase an de an, prin intermediul demersurilor noastre, Primăria”, spune Gheorghe Piperea.
„Suma aceea, care este undeva la 400 de milioane de lei, evident, nu se mai încasează. Dar știţi cum e proverbul acela: «Ai grijă ce-ţi dorești, că s-ar putea să se întâmple!». O sumă de 400–600 de milioane de lei pur și simplu a fost aruncată pe fereastră, prin faptul că s-a votat pentru faliment”, a spus pentru RL Piperea.
O mare dezamăgire
Mircea Coșea, analist economic, spune că e o mare dezamăgire pentru el, “pentru că problema Radet e veche. Cei care conduc Primăria Capitalei, care apar pe la televizor și vorbesc despre spectacole grandioase, nu se ocupă de problemele vitale ale Bucureștiului. Asta e o problemă vitală, care trebuia să fie rezolvată strategic și conștient”.
Desigur, spune Coșea, trebuie găsită o formă prin care Capitala să nu sufere de la o astfel de problemă, “pentru că Radet s-ar putea să nici nu mai fie viabilă ca structură, organizare, tip de încălzire”.
Da, dar autoritatea locală dorește să treacă obiectul de activitate pe o altă societate, numită Termoenergetica. “Trecerile acestea dintr-o parte într-alta nu rezolvă nimic. Sistemul trebuie să fie înlocuit. Bucureștiul nu mai poate să meargă pe sistemul acesta care e conceput acum vreo 80 de ani”, spune expertul.
„Este tipul de utilitate pentru ceea ce se numește orașul-dormitor, pe care l-au inventat sovieticii, ca să ţină sub control populaţia. Închiderea căldurii și toate regulile pe care le făcuse Ceaușescu, cu ore de căldură etc., este o formă de control”, afirmă Mircea Coșea, care stă într-un cvartal de blocuri de pe Bd. Timișoara, vizavi de Regimentul de Gardă, unde orice pas înainte vor să facă locatarii se izbește de cecitatea și imobilismul autorităţii locale.
„A găsi o altă formă (n.r.: de organizare a termoficării) cere timp și bani. Trebuia început de mult, e o investiţie mare, sunt mii de kilometri de conducte care crapă tot timpul. E un consum mare de energie pentru că utilajul este vechi”, a explicat în continuare Coșea.
Încă de acum doi sau trei ani „România liberă“a aflat că în fiecare oră, în București, se scurge în pământ o tonă de apă din reţeaua Radet de ţevi învechite și sparte. Expertul în energetică Tudor Popescu a declarat recent că între timp cantitatea de apă pierdută a crescut.
„Nu e deloc întâmplător că s-a tot încercat să se edifice un sistem cu centrale proprii, centrale de bloc, de cvartal. N-a reușit nici asta. Acum, văd că, din motive de ecologie, se gândesc să nu mai permită nici așa ceva”, spune expertul, care e profesor universitar de economie.
„Clima este și ea foarte schimbătoare. Nu ne așteptam să fie climă tropicală în București peste un an sau doi”, glosează ironic Mircea Coșea.
„Din punctul meu de vedere, este o chestiune blocată. Sigur că se va rezolva cumva. Va trece dintr-o parte-ntr-alta, se va tot da drumul la căldură an de an, pe improvizaţii și pe niște găselniţe, dar e o dovadă clară că administraţia Bucureștiului nu funcţionează și nu privește spre rezolvarea de fond a problemelor”, a spus Coșea.