Fraţii Kelly, gemenii cobai, pe drumul spre Marte
Rezultatele unui formidabil studiu efectuat pe doi gemeni astronauți la NASA, Scott și Mark Kelly, au fost publicate în revista Science și evaluează consecințele moleculare, cognitive și psihologice după 340 de zile petrecute în spațiu de unul dintre fraț
NASA, care pregătește misiuni cu oameni la bord spre Marte, a dezvăluit primele rezultate ale unei experiențe medicale la care au participat gemenii Scott și Mark Kelly. Rezultatele nu sunt deloc încurajatoare și cercetătorii admit că au fost surprinși de ansamblul rezultatelor. Una din dificultățile majore în trimiterea de astronauți pe Marte constă în a ști cum ar putea rezista corpul uman la ani de călătorie dus-întors. NASA a efectuat mai multe studii asupra astronauților
și cel mai important este cel care i-a implicat pe gemenii Kelly. Mark Kelly a fost pilot de navetă spațială până în 2011. Fratele său, Scott, a fost ales pentru mai multe misiuni spațiale și în 2015-2016 a rămas un an la bordul Stației Spațiale Internaționale (ISS).
Timp de un an, Scott s-a rotit în jurul Terrei la bordul Stației Spațiale, la 400 km altitudine. Mark a rămas pe Pământ, la propria fermă. Fiind gemeni, s-au născut cu același ADN. 84 de cercetători proveniți de la 12 universități americane au lucrat la acest proiect numit „Twins Study” și s-au concentrat asupra sănătății celor doi gemeni, studiind în detaliu corpul lui Scott în spațiu și pe cel al lui Mark pe Terra. Studiul a fost o ocazie unică de a analiza două persoane care au aceleași gene, dar în medii și condiții diferite. Timp de 27 de luni, înainte, în timpul și după misiune, Scott a fost examinat, iar eșantioanele prelevate de el la bordul Stației Spațiale Internaționale (sânge, plasmă, urină, săruri etc.) au fost transmise pe Terra cu navetele de realimentare. În paralel, cercetătorii l-au supravegheat și pe Mark, numit „referent genetic terestru”. Cei doi gemeni au fost supuși și la o serie de teste cognitive, de asemenea înainte, în timpul și după încheierea misiunii lui Scott.
Amprenta Cosmosului
Compararea rezultatelor a permis echipelor de cercetători să afle ce s-a petrecut în corpul uman în spațiu, până la nivel molecular. După trei ani de la revenirea pe Pământ a lui Scott Kelly, 55 ani, cercetătorii NASA au anunțat săptămâna trecută că trupul acestuia a suferit numeroase schimbări genetice în spațiu, care s-au accelerat pe măsură ce misiunea avansa. ADN-ul a suferit perturbații (mutații) în unele celule, sistemul imunitar a produs o multitudine de noi semnale, iar microbiomul a câștigat noi specii de bacterii. Multe din aceste schimbări biologice s-au estompat după întoarcerea lui Scott pe Terra și în final 90% din aceste gene au revenit la normal. Cele mai inofensive schimbări – pierderea densității osoase, a masei musculare etc. - sunt bine cunoscute. Cele mai îngrijorătoare privesc riscurile asociate radiațiilor cosmice ionizante. Dacă pe Pământ oamenii sunt parțial protejați de razele cosmice, atmosfera jucând rol de scut, în spațiul cosmic nu mai este cazul. Iar cercetătorii au remarcat la Scott Kelly apariția, cu o frecvență mai mare decât la fratele său, de aberații cromozomice – rearanjamente sau distrugeri de tronsoane de cromozomi, potențial cancerigene – tipic asociate radiațiilor. Aceste schimbări s-au menținut la revenirea pe Terra. „În optica unei misiuni pe Marte, astronauții vor trebui echipați cu protecții suplimentare, radiațiile din spațiul profund fiind mult mai periculoase decât cele de la nivelul ISS, la doar 400 km altitudine”, a precizat Volker Gass, director al Swiss Space Center din Lausanne, Elveția. Susan Bailey, de la Universitatea statului Colorado, a subliniat, la rândul său, că studiul este „aprecierea cea mai completă pe care am avut-o până acum a răspunsului corpului uman la un zbor în spațiu”.
Alte schimbări, cum este scăderea rezultatelor testelor cognitive, nu s-au redresat, suscitând îngrijorarea oamenilor de știință. Unii consideră că riscurile sunt gestionabile, în timp ce alții se întreabă dacă ar fi prudent pentru astronauți să facă lungi călătorii spre Marte sau spre altă planetă. Steven Platts, director adjunct al programului NASA, consideră că studiul „Twins” „va ghida cercetarea biomedicală spațială și va permite călătorii mai sigure spre Marte”. Potrivit Agenției Spațiale Americane, trimiterea primului om pe Marte, după un zbor de mai multe luni, este prevăzută pentru 2033.