Aten­ţie la cap­ca­ne­le spor­tu­lui fă­cut du­pă ure­che!

Romania Libera - - Sănătate - Ele­na Ma­ri­nes­cu

10.000 de pași pe zi – es­te re­co­man­da­rea ex­pe­rți­lor în sănătate, ca­re me­nți­o­nea­ză mișca­rea mo­de­ra­tă, ală­turi de di­e­ta echi­li­bra­tă, re­nu­nța­rea la fu­mat și re­du­ce­rea con­su­mu­lui de al­cool, drept mă­suri vi­ta­le pen­tru a scă­dea ris­cul de can­cer, obe­zi­ta­te, bo­li car­di­o­vas­cu­la­re și dia­bet.

Fie că es­te vor­ba de sim­ple exer­ci­ţii pen­tru slă­bit, ac­ti­vi­tă­ţi spor­ti­ve pen­tru crește­rea ma­sei mus­cu­la­re sau pen­tru to­ni­fi­e­re, mișca­rea es­te vi­ta­lă pen­tru sănătate, și asta în con­di­ţi­i­le în ca­re or­ga­nis­mul uman are în ge­ne mișca­rea, încă de la înce­pu­turi, de când eram vână­tori-cu­le­gă­tori. Mi­li­oa­ne de ani oa­me­nii și-au me­nți­nut obi­cei­ul să­nă­tos de a se mișca per­ma­nent, însă în ulti­ma ju­mă­ta­te de se­col se­den­ta­ris­mul a înce­put să fa­că ra­va­gii. În pa­ra­lel, au înce­put să se dez­vol­te spor­tu­ri­le de ma­să, să­li­le de sport și com­pe­tiți­i­le pen­tru ama­tori, toc­mai pen­tru a com­pen­sa nea­jun­su­ri­le pro­vo­ca­te de me­se­ri­i­le tot mai sta­ti­ce.Însă de la mișca­re mo­de­ra­tă, adap­ta­tă ne­voi­lor fi­zi­o­lo­gi­ce ale or­ga­nis­mu­lui, și până la ac­ci­den­tări, afec­tări ale li­ga­men­te­lor și car­ti­la­gi­i­lor din do­ri­nța de a obți­ne ra­pid o si­lue­tă bi­ne de­fi­ni­tă, une­ori, nu e de­cât un pas. Însă, une­ori cos­tu­ri­le ri­di­ca­te ale unui abo­na­ment la sa­lă cu an­tre­nor per­so­nal de­ter­mi­nă mul­te per­soa­ne să fa­că di­ver­se ac­ti­vi­tă­ţi spor­ti­ve fă­ră a se gândi la ris­curi.

„Sun­tem un po­por ca­re nu se mișcă su­fi­ci­ent. 70-80% sunt se­den­tari, res­tul fac mișca­re de­zor­ga­ni­zat, du­pă ure­che. În Ro­mânia, spor­tul e pri­vit ab­so­lut ero­nat, iar an­tre­no­rul per­so­nal poa­te fi un pe­ri­col pen­tru sănătate. În afa­ră de fap­tul că dă sfa­turi de nu­triție chiar da­că nu e pre­gă­tit, nu are o stra­te­gie co­rec­tă nici ra­por­tat la sport. El pro­ba­bil e un fost spor­tiv mus­cu­los, bi­neînțe­les – mo­del pen­tru oa­meni, ca­re, ca să-și jus­ti­fi­ce ba­nii,îi fo­rțe­a­ză pe cur­sa­nți. Im­pli­cit apar pa­to­lo­gii ar­ti­cu­la­re la ge­nun­chi, co­loa­nă, șol­duri, umeri, rup­turi mus­cu­la­re. Poa­te omul nu re­a­li­ze­a­ză de­cât da­că se ru­pe ce­va în acel mo­ment, dar pro­ble­me­le se pot agra­va în de­curs de câte­va luni. Ori­ce

Mer­sul pe jos sau gră­di­nă­ri­tul timp de doar 10 mi­nu­te pe săp­tă­mână re­du­ce cu 18% ris­cul de de­ces, po­tri­vit unui stu­diu pu­bli­cat în Bri­tish Jo­ur­nal of Spor­ts Me­di­ci­ne.

Fa­ceți zil­nic mișca­re, dar ți­neți cont me­reu de ca­pa­ci­ta­tea de efort a or­ga­nis­mu­lui. Mer­geți pe jos, fo­lo­siți bi­ci­cle­ta, ur­cați scări și ale­geți întot­de­au­na pro­gra­me­le de sport ca­re nu vă su­pra­so­li­ci­tă ar­ti­cu­lați­i­le și co­loa­na! Nu ri­di­cați greu­tăți foar­te mari, nu fa­ceți su­te de să­ri­turi și as­cul­tați-vă me­reu cor­pul! Sco­pul mișcă­rii es­te să vă ener­gi­ze­ze, să vă bi­ne­dis­pu­nă și nu să vă tran­sfor­me pes­te noap­te în spor­ti­vi de per­for­ma­nță! Urmă­riți pro­gre­se­le mici și nu încer­cați să re­cu­pe­rați ani de se­den­ta­rism cu ore in­ten­se de fit­ness! Încer­cați să fa­ceți mișca­re în pri­ma par­te a zi­lei și nu du­pă ora 8 se­a­ra.“

DR. FLO­RIN IOAN BĂLĂNICĂ, EX­PERT ÎN ME­DI­CI­NA STI­LU­LUI DE VIAȚĂ

fo­rța­re pen­tru corp în nu­me­le spor­tu­lui e ne­po­tri­vi­tă. Exis­tă și stu­dii ca­re au ară­tat că atunci când oa­me­nii vor să slă­be­as­că și își fac abo­na­men­te la sa­lă,re­nu­nță du­pă pri­ma săp­tă­mână. Pen­tru că se duc des, fo­rțe­a­ză, îi va du­rea ce­va, vor fa­ce o întin­de­re,o rup­tu­ră mus­cu­la­ră, și zic că spor­tul nu-i de ei“, atra­ge ate­nția dr. Flo­rin Ioan Bălănică asu­pra unei si­tuații din ce în ce mai fre­ven­te în Ro­mânia, ace­ea a spor­tu­lui fă­cut du­pă ure­che, fă­ră a res­pec­ta ne­voi­le or­ga­nis­mu­lui.

Expe­ri­en­ţe trau­ma­ti­zan­te, la pro­priu

Ia­tă cum des­crie ex­pe­ri­e­nța o pa­ci­en­tă ca­re a re­si­mțit din plin efec­te­le an­tre­na­men­te­lor du­re de la sa­lă. „Am înce­put acum 4,5 ani

să lu­crez cu un an­tre­nor per­so­nal. 4-5 zi­le din 7. În ace­as­tă pe­ri­oa­dă, tot tim­pul eram pre­sa­tă să fac mai mult și mai mult. Cum de fe­lul meu îmi pla­ce să fac lu­cru­ri­le bi­ne, am ți­nut cont de sfa­tul «spe­cia­lis­tu­lui». Antre­na­men­te hard, greu­tăți, su­te de să­ri­turi per an­tre­na­ment.Nu mi s-a spus ce ris­curi exis­tă cu aces­te antre­na­men­te atât de in­ten­se. Le-am aflat când am ajuns să am pro­ble­me cu ge­nun­chi­ul. Mi-am fa­cut un RMN și am aflat că am o mul­ti­tu­di­ne de tran­sfor­mări pa­to­lo­gi­ce la ni­ve­lul ge­nun­chi­u­lui ca­re ne­ce­si­tă ope­rație. În ur­ma ope­rați­ei în ca­re s-au fă­cut

mul­ti­ple re­pa­rații la ni­ve­lul me­nis­cu­lui și car­ti­la­ju­lui, am mers 6 săp­tă­mâni cu cârje­le și va tre­bui să fac 6 luni re­cu­pe­ra­re“. Spe­cia­liștii aver­ti­ze­a­ză că cei mai ex­puși ris­cu­ri­lor sunt per­soa­ne­le ti­ne­re, cu stu­dii su­pe­ri­oa­re și veni­turi pes­te me­die, din me­di­ul urban, ca­re au reușit în ca­ri­e­ră/afa­ceri, dis­pun de bani și înțe­leg să in­ves­te­as­că în as­pect și sănătate, dar nu fac di­fe­re­nța între pro­fe­si­o­niștii ca­re îi pot ghi­da co­rect și in­spi­rat și cei ca­re doar pre­tind asta. „Toc­mai de ace­ea aleg ero­nat spor­tul ca pri­mă in­te­nție și ti­pul de mișca­re greșit, nu înțe­leg în to­ta­li­ta­te ro­lul nu­triți­ei. Și,

să nu ui­tăm, sunt par­te din ge­ne­rați­i­le noi ca­re nu au răb­da­re să va­dă re­zul­ta­te și vor to­tul ex­trem de ra­pid, de in­tens, de con­cen­trat – ce­ea ce nu înse­am­nă aproa­pe ni­ci­o­da­tă să­nă­tos și be­ne­fic“, des­crie ta­blo­ul si­tuați­ei în ca­re se re­gă­sesc mulți ro­mâni me­di­cul Flo­rin Ioan Bălănică.

Con­sul­tul me­di­cal, pri­mul pas

Mișca­rea mo­de­ra­tă, adap­ta­tă po­te­nția­lu­lui fi­e­că­rui or­ga­nism, are nu­me­roa­se be­ne­fi­cii pen­tru sănătate: o oxi­ge­na­re op­ti­mă, un somn mai bun, un sis­tem car­di­o­vas­cu­lar

mai pu­ter­nic, o re­du­ce­re a stre­su­lui,o îmbu­nă­tăți­re a sti­mei de si­ne și,de ce nu, re­lații so­cia­le de ca­li­ta­te. Însă de mul­te ori, mișca­rea in­ten­să es­te pri­vi­tă drept pa­na­ceu pen­tru ki­lo­gra­me­le în plus. Ati­tu­di­ne to­tal greși­tă, spun spe­cia­liștii în pro­gra­me echi­li­bra­te de nu­triție și sport. „Pri­mul pas NU ar tre­bui să fie un abo­na­ment la sa­lă, ci ape­la­rea la un me­dic. E bi­ne mai întâi să-și re­gle­ze nu­triția și abia apoi să înce­a­pă spor­tul. O per­soa­nă obe­ză sau su­pra­pon­de­ra­lă tre­bu­ie să știe că-i sunt to­tal in­ter­zi­se ri­di­ca­rea de greu­tăți, exer­ciți­i­le din să­ri­tu­ră sau aler­ga­tul, pen­tru că are ar­ti­cu­lați­i­le și mus­cu­la­tu­ra sla­be. Poa­te fa­ce bi­ci­cle­tă sta­ti­că,exer­ciții din cul­cat pe spa­te sau pe bur­tă, exer­ciții ușoa­re pen­tru toa­te gru­pe­le mus­cu­la­re“, adau­gă spe­cia­lis­tul. De alt­fel, la un sim­plu cal­cul, ori­ci­ne își poa­te da se­a­ma că spor­tul nu aju­tă la slă­bi­re fă­ră ajus­ta­rea di­e­tei: la o oră de mișca­re in­ten­să se ard 400-500 de ca­lo­rii, adi­că o ci­o­co­la­tă, poa­te chiar mai puțin. Așa că, da­că ne ima­gi­năm că pu­tem mânca ori­când,ori­ce,în po­rții ge­ne­roa­se și că pu­tem ar­de aces­te ca­lo­rii prin sport zil­nic, ne înșe­lăm.

FOTO: SHUTTERSTO­CK

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.