În de­cla­ra­rea pro­fi­tu­ri­lor, ca­pi­ta­lul ro­mânesc a ajuns un fel de sfânt!

Romania Libera - - Prima Pagina - ILIE ȘER­BĂ­NES­CU

Încer­când să eva­lue­ze pre­ze­nța și per­for­ma­nțe­le fir­me­lor au­toh­to­ne în Ro­mânia ac­tua­lă, ra­poar­te­le pri­vind ca­pi­ta­lul pri­vat ro­mânesc, întoc­mi­te de PIAROM (Pa­tro­na­tul Inves­ti­to­ri­lor Au­toh­toni din Ro­mânia), împreu­nă cu Zia­rul Fi­nan­ciar, pe ba­za da­te­lor ONRC (Ofi­ci­ul Nați­o­nal al Re­gis­tru­lui Co­me­rțu­lui), spul­be­ră im­pli­cit, prin însăși pre­zen­ta­rea se­pa­ra­tă, pe seg­men­te, a sta­tis­ti­ci­lor glo­ba­le, min­ci­u­na go­go­na­tă a așa-zi­sei „creșteri eco­no­mi­ce a Ro­mâni­ei” (ve­zi „Ro­mânia li­be­ră”, 17 apri­lie 2019). Se do­ve­dește că așa-nu­mi­ta „crește­re eco­no­mi­că a Ro­mâni­ei” este, de fapt, a fir­me­lor străi­ne din Ro­mânia, a că­ror pon­de­re se mă­rește con­stant și sub­sta­nțial în to­tal, în timp ce fir­me­le ro­mânești, cul­mea în chiar pe­ri­oa­da de ma­xi­mă crește­re eco­no­mi­că mult lău­da­tă, dau îna­poi. Ra­poar­te­le PIAROM-ZF – re­pe­tăm, prin însăși pre­zen­ta­rea pe seg­men­te (ro­mânesc/străin), pre­zen­ta­re cu de­pli­nă jus­ti­fi­ca­re în eco­no­mia re­a­lă (un­de ce­le do­uă seg­men­te au puți­ne co­ne­xi­uni unul cu altul), „an­sam­blul eco­no­mic” Ro­mânia fi­ind doar un amal­gam sta­tis­tic – dau jos vă­lul și de pe o altă re­a­li­ta­te dra­ma­ti­că a Ro­mâni­ei co­lo­nia­le ac­tua­le, ară­tând clar cu de­ge­tul, deși fă­ră să vrea, ci­ne fu­ră de fapt Ro­mânia, acea Ro­mânie su­pra­e­va­zi­o­na­tă fis­cal sub na­sul ANAF și vlă­gu­i­tă de co­ru­pția împo­tri­va că­reia pre­tin­de că se lup­tă DNA.

Ulti­mul ra­port al PIAROMZF, cu da­te com­ple­te pe 2017, evi­de­nția­ză că fir­me­le cu ca­pi­tal pri­vat ro­mânesc au ajuns să mai obți­nă doar 45% din ci­fra de afa­ceri con­ta­bi­li­za­tă pe an­sam­blu, fo­lo­sind 62,4% din fo­rța de mun­că ocu­pa­tă, în timp ce fir­me­le cu ca­pi­tal străin au tre­cut de 51%, uti­li­zând nu­mai 30,7% din fo­rța de mun­că (fir­me­le cu ca­pi­tal de stat având o pon­de­re de cir­ca 4% în ci­fra de afa­ceri și una de 6,9% în fo­rța de mun­că ocu­pa­tă). Față de anii an­te­ri­ori, pon­de­rea ca­pi­ta­lu­lui ro­mânesc este în scă­de­re, cea a ca­pi­ta­lu­lui străin în crește­re.

Con­trar aces­tei ten­di­nțe, da­te­le ara­tă că pro­fi­ta­bi­li­ta­tea, cal­cu­la­tă ca ra­port între re­zul­ta­tul net (pro­fi­turi bru­te mi­nus pi­er­deri) și ci­fra de afa­ceri, a fost mult mai ma­re în ca­zul fir­me­lor ro­mânești: 6,7%, față de 3,7%! Adi­că du­blă! În anii an­te­ri­ori, dis­cre­pa­nța a fost și mai pro­nu­nța­tă pen­tru că, în timp ce în 2016 a fost cam ace­lași lu­cru, în 2015 pro­fi­ta­bi­li­ta­tea fir­me­lor ro­mânești a fost chiar de trei ori su­pe­ri­oa­ră, iar în 2014 in­fi­nit mai ma­re, de­oa­re­ce nu mai ave­ai ce să com­pari, întru­cât ca­pi­ta­lul străin a lu­crat atunci în Ro­mânia pe pi­er­de­re!

Una pes­te alta, ca­pi­ta­lul ro­mânesc ar fi de pes­te 2-3 ori mai pro­fi­ta­bil de­cât cel străin în Ro­mânia. Să ve­zi și să nu cre­zi! Ai­u­re­a­la de­pășește ima­gi­nația! Pre­lua­rea pur și sim­plu a unei ase­me­nea evi­de­nți­eri sta­tis­ti­ce este clar o pros­tie! Iar vântu­ra­rea ei în spați­ul pu­blic o di­ver­si­u­ne! Căci pro­fi­ta­bi­li­ta­tea mai ma­re a ca­pi­ta­lu­lui ro­mânesc de­cât cea a ca­pi­ta­lu­lui străin este, eco­no­mic, o ano­ma­lie!

Nu poa­te fi mai pro­fi­ta­bil ca­pi­ta­lul ro­mânesc de­cât cel străin în Ro­mânia cel puțin în mă­su­ra în ca­re, po­tri­vit sta­tis­ti­ci­lor înse­le, la ace­lași re­zul­tat obți­nut, ca­pi­ta­lul străin fo­lo­sește de do­uă ori mai puți­nă fo­rță de mun­că, având deci o pro­duc­ti­vi­ta­te a mun­cii mult su­pe­ri­oa­ră. În ca­zul ca­pi­ta­lu­lui străin, se obțin 51% din ci­fra de afa­ceri pe an­sam­blu cu nici 31% din fo­rța de mun­că, deci un co­e­fi­ci­ent 1,6, în timp ce în ca­zul ca­pi­ta­lu­lui pri­vat ro­mânesc se obțin doar 45% din ci­fra de afa­ceri cu pes­te 62% din fo­rța de mun­că, deci un co­e­fi­ci­ent 0,7, res­pec­tiv de 2,3 ori mai mic! Cu alte cu­vin­te, si­tuația în re­a­li­ta­te este in­ver­să: ca­pi­ta­lul străin fun­cți­o­nea­ză cu o pro­duc­ti­vi­ta­te de 2,3 ori mai ma­re de­cât cel ro­mânesc și ar fi ilo­gic să fie mai puțin pro­fi­ta­bil! Te-ai mi­ra de ce își mai pi­er­de tim­pul pe aici, prin Ro­mânia! Luând ca ba­ză de pro­fi­ta­bi­li­ta­te mă­car di­fe­re­nța de pro­duc­ti­vi­ta­te a mun­cii evi­de­nția­tă de sta­tis­ti­ci­le înse­le, nu ca­pi­ta­lul ro­mânesc este mai pro­fi­ta­bil, ci cel străin este mai pro­fi­ta­bil, și anu­me de cel puțin do­uă ori.

Atunci de un­de pro­vi­ne ano­ma­lia? Sta­tis­ti­ci­le pri­vind ci­fra de afa­ceri și ocu­pa­rea fo­rței de mun­că ex­pri­mă si­tuația re­a­lă, con­cre­tă din te­ren. Sta­tis­ti­ci­le pri­vind pro­fi­tu­ri­le ex­pri­mă ce­ea ce ra­por­te­a­ză com­pa­ni­i­le. Este vor­ba nu de pro­fi­tu­ri­le re­a­le, ci de pro­fi­tu­ri­le ra­por­ta­te. Admițând pen­tru sim­pli­fi­ca­re că, față de cel ro­mânesc, ca­pi­ta­lul străin nu ar avea ni­ci­un avan­taj teh­no­lo­gic ca­re să se con­ver­te­as­că di­rect în pro­fit, înse­am­nă că, la ci­fra de afa­ceri obți­nu­tă și fo­rța de mun­că fo­lo­si­tă, ca­pi­ta­lul străin re­a­li­ze­a­ză cel puțin 70% din to­ta­lul pro­fi­tu­ri­lor. Iar cel ro­mânesc doar vreo 30% din to­tal. Când este însă vor­ba de pro­fi­tu­ri­le ra­por­ta­te, ca­pi­ta­lul străin a de­cla­rat în 2017 pro­fi­turi bru­te de 46 mi­liar­de lei, iar cel ro­mânesc de 61 mi­liar­de lei. Res­pec­tiv, 43% și 57% din to­tal. Ver­ti­ju­ri­le îl apu­că pe ori­ce om de bu­nă-cre­di­nță.

Pro­fi­tu­ri­le bru­te de­cla­ra­te au fost doar de 107 mi­liar­de lei în 2017, re­pre­zen­tând, ne spun de da­ta ace­as­ta chiar sta­tis­ti­ci­le ofi­cia­le, doar vreo 20% din pro­fi­tu­ri­le to­ta­le efec­tiv re­a­li­za­te, ci­fra­te la su­me, de­ri­vând din însăși sta­tis­ti­ca PIB-ului, de pes­te 450 mi­liar­de lei. Din aces­tea, ca­pi­ta­lul străin, ca­re a obți­nut pro­fi­turi pe puțin de 300 mi­liar­de lei, a de­cla­rat doar 46 mi­liar­de lei, adi­că nu­mai vreo 15%. Ca­pi­ta­lul ro­mânesc, ca­re a obți­nut pro­fi­turi bru­te de vreo 150 mi­liar­de lei, a fost mai ge­ne­ros, de­cla­rând 61 mi­liar­de lei, adi­că pes­te 40%. Mai pre­cis, din ce­ea ce sta­tul ro­mân a pu­tut fis­ca­li­za în to­tal din pro­fi­tu­ri­le de­cla­ra­te, vreo 57% au pro­venit de la fir­me­le ro­mânești, cu toa­te că aștep­ta de la aces­tea nu­mai cir­ca 30% din to­tal. Și asta pen­tru că onor ca­pi­ta­lul străin, prin pro­fi­tu­ri­le de­cla­ra­te, a adus la fis­ca­li­za­re su­me ri­di­co­le, re­pre­zen­tând doar 15% din ce­ea ce se cu­venea și con­sti­tu­ind din to­ta­lul pro­fi­tu­ri­lor fis­ca­li­za­te la ni­ve­lul sta­tu­lui doar 43%, în loc de 70%! Ci­ne fu­ră Ro­mânia? Căci de sta­tul ro­mân nu mai este ca­zul să ne între­băm! Aces­ta nu prea mai exis­tă, a fost ca și des­fi­i­nțat!

Față de cât se fu­ră prin eva­zi­u­nea fis­ca­li­ză­rii pro­fi­tu­lui, ca­pi­ta­lul ro­mânesc a ajuns un fel de sfânt prin com­pa­rație cu ca­pi­ta­lul străin, ca­re este dra­cu’ gol, plă­tind doar vreo 10-15% din ce­ea ce ar tre­bui să plă­te­as­că și tri­mițând afa­ră fă­ră fis­ca­li­za­re 85-90% din pro­fi­tu­ri­le efec­tiv re­a­li­za­te în Ro­mânia. Este vor­ba de 40-50 mi­liar­de eu­ro anual! Ar tre­bui poa­te să ne între­băm de ro­lul ANAF și DNA în toa­te aces­tea. ANAF-ul nu tre­ce de­cât pra­gul fir­me­lor ro­mânești, neîndrăz­nind în ca­zul fir­me­lor străi­ne, iar DNA nu cau­tă de­cât co­ru­pți ro­mâni, străi­nii fi­ind bi­be­lou de po­rțe­lan de nea­tins! Și-au fă­cut sau nu tre­a­ba aces­te in­sti­tuții? Greu de răs­puns, căci, du­pă cum se ve­de, au tran­sfor­mat ca­pi­ta­lul ro­mânesc, ăla hoțo­man și co­rupt, într-un ade­vă­rat sfânt, prin com­pa­rație cu dra­cu’ gol, ca­pi­ta­lul străin!

FOTO SHUTTERSTO­CK

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.