Soluţia găsită pentru scoaterea din izolare a Moldovei este drumul expres
Moldova, cea mai săracă regiune din UE conform datelor Eurostat, va avea până la urmă o autostradă care să o lege de restul României și de Basarabia.
Este vorba despre autostrada Iași–Târgu Mureș (proiect adoptat prin lege în noiembrie anul trecut), care va avea 320 kilometri, va costa 4 miliarde euro și va fi finalizată în zece ani. Este un proiect foarte costisitor și de lungă durată. În tradiția întârzierilor în construcția de infrastructură de la noi din țară, ar putea deveni realitate abia în deceniul 4 al acestui secol. Până atunci, însă, Moldova ar putea fi totuși conectată, pe o rută comercială, cu restul țării. Guvernul a ales soluția drumurilor expres și a șoselelor de mare viteză, care oferă un regim de circulație asemănător celui de pe o autostradă, dar sunt considerabil mai ieftine, iar finalizarea lor durează mai puțin. La sfârșitul anului trecut a fost scos la licitație studiul de fezabilitate pentru noua şosea de mare viteză care va lega Bucureștiul de Moldova, prin oraşele Ploieşti – Buzău – Focşani – Paşcani. Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a semnat anul trecut contractele pentru realizarea studiilor de fezabilitate pentru noul drum. Aceste studii vor stabili şi dacă noua şosea va avea regim de autostradă sau de drum expres. CNAIR a mai lansat în martie anul acesta, una după alta, licitaţii de fezabilitate și proiect tehnic pentru mai multe drumuri expres, astfel:
Drum expres Focşani–Brăila: 24,29 milioane lei;
Drum expres Brăila (Jijila)–Tulcea (Cataloi): 22 milioane lei;
Drum expres Buzău–Brăila:
27,34 milioane lei;
Drum expres Constanţa–Tulcea: 29,33 milioane lei;
Drum expres Bacău–Piatra Neamţ: 13 milioane lei.
Construcția acestor drumuri expres este prevăzută, conform Masterplanului în Transport, pentru orizontul de timp 2025–2027. Practic, la acel moment, de la Piatra Neamț se va putea ajunge pe un drum expres (130 km/h viteză maximă) la Constanța, traversând Dunărea între Brăila și Tulcea pe podul nou (acum în construcție), ceea ce poate ajuta transportul rapid de mărfuri. Rămâne de văzut dacă se poate mai devreme de 2027, având în vedere că redactarea studiilor de fezabilitate și a proiectelor tehnice este prevăzută a se realiza până într-un an. Drumurile expres au două benzi pe sens, ocolesc localităţile şi nu se întâlnesc la nivel cu altă cale de transport. Nu au însă bandă de siguranţă, precum autostrăzile.
Singura șansă la dezvoltare
Potrivit majorității statisticilor, Moldova este cea mai săracă regiune din Europa. Investițiile, fie ele străine ori românești, au ocolit-o în general, iar populația este îmbătrânită pentru că tinerii au plecat spre mai bine. Există o oază precum Iașiul, oraș care concentrează o populație relativ tânără și bine pregătită, și care deja concurează în IT cu Clujul. Odată ce se vor concretiza planurile proprietarilor străini de extindere a capacității în fostul combinat SIDEX, iar statul va finaliza investițiile în extinderea platformei portuare Galați, orașul de pe Dunăre ar putea să devină și el un punct nodal în comerț. În rest, însă, Moldova are în acest moment puține perspective de a recupera decalajul ce o desparte de Ardeal, Muntenia și chiar Oltenia. Dezvoltarea infrastructurii este unica oportunitate de a atrage investiții și de a oferi o șansă celor care încă trăiesc acolo.
Autostrăzile – pe hârtie
Dincolo de Moldova, care va avea parte de drumuri expres, în restul țării se vor construi autostrăzi. Pe hârtie, cel puțin. Proiectele de lege privind construcția de autostrăzi primesc avize negative pe bandă rulantă din partea comisiilor de specialitate din Parlament. În aceste condiții, promisiunile guvernamentale de accelerare a construcției de infrastructură critică la nivel național par să fie doar atât: promisiuni. Mai mult, înainte de a circula pe autostrada de pe Valea Oltului sau de la București la Brașov, moldovenii ar putea să ajungă de la Iași la Constanța pe drum expres.
Autostrăzile ale căror planuri n-au trecut de comisii sunt București–Brașov, Brașov–Bacău și Autostrada Nordului. Din declarațiile făcute de către deputați, avizele negative sunt motivate de suma foarte mare necesară pentru aceste investiții, comparativ cu bugetul existent. Totodată, spun parlamentarii, nu există nici forță de muncă suficientă pentru construirea acestor drumuri. În această săptămână, toate cele trei autostrăzi au primit, pe rând, avize negative din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, dar și de la Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului. Reamintim faptul că, acum trei săptămâni, plenul Senatului a aprobat aceste proiecte legislative, în ciuda avizelor negative și chiar a rapoartelor de respingere primite până la acel moment. Pentru Autostrada București–Brașov, parlamentarii au propus ca, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii propuse, Guvernul să fie obligat să înființeze o societate pe acțiuni care să aibă drept obiect de activitate proiectarea și construirea acestei autostrăzi. Această societate ar urma să poarte denumirea de Compania Națională pentru Construirea Autostrăzii București– Brașov SA. Noua companie va prelua proiectele de infrastructură, inclusiv cele aflate în faza de pregătire, în legătură cu Autostrada București–Brașov, de la CNAIR. Dar CNAIR are deja o companie proprie, de antrepriză, despre care ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a spus că se va dota cu utilaje și va face angajări pentru a putea interveni direct în construcția de autostrăzi – cu precădere cele ale căror lucrări au fost sistate de către câștigătorul licitației.
Autostrada Brașov–Bacău ar realiza conectarea regiunii Transilvaniei cu Moldova, precum și conectarea infrastructurii a cel puțin 9 județe: Bacău, Harghita, Brașov, Prahova, Ilfov, București, Călărași, Ialomița și Constanța. Importanța construirii autostrăzii este susținută și de către CNAIR, în cadrul programului de asistență PASSA, încheiat cu Banca Europeană de Investiții (BEI), unde se arată că singura autostradă peste Carpații Orientali care se califică pentru finanțarea din fonduri europene este Brașov–Bacău, fiind singura variantă rentabilă de legare a Ardealului de Moldova. Inițiativa legislativă pentru Autostrada Nordului propune ca, prin lege, să se aprobe executarea obiectivului de investiții Autostrada Nordului pe ruta: Vama Petrea – Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistrița – Vatra Dornei – Suceava. Inițiatorii proiectului de lege susțin că existența unei autostrăzi va contribui semnificativ la dezvoltarea sustenabilă a României pe termen lung, prin creșterea conectivității intermodale între regiuni, accesul populației și al mediului de afaceri la rețeaua de transport și susținerea dezvoltării regiunilor cu potențial de creștere economică.