De ce vorbește Orlando Teodorovici despre împrumuturi pe anii viitori
Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat că, din a doua parte a anului, România va începe să se împrumute de pe piaţa externă „pentru anii care urmează“. Demnitarul spune că face aceasta pentru că asigură condiţii mai avantajoase pentru ţară.
Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat că, din a doua parte a anului, România va începe să se împrumute de pe piaţa externă „pentru anii care urmează“. Demnitarul spune că face aceasta pentru că asigură condiţii mai avantajoase pentru ţară.
România se împrumută exact în condiţii de piaţă, așa cum se împrumută alte state. Costurile nu sunt mai mari în cazul României faţă de alte state și, un lucru foarte important: România, în acest an, va schimba logica pe datoria guvernamentală“, a spus Teodorovici, conform Agerpres.
În ce sens? „În următoarea emisiune pe care România o va face în pieţele externe, ne vom asigura exact necesarul de finanţare pe acest an și, din a doua parte a anului, ne vom finanţa așa cum vrem noi și vom impune costuri în piaţă, pentru anul viitor“, a anunţat demnitarul.
„Până acum“, a explicat Orlando Teodorovici, „România se împrumuta în anul în curs pentru ce avea de dat în anul în curs. Nu, noi trebuie să schimbăm filosofia aceasta și să ne împrumutăm deja pentru anii care urmează, pentru că o putem face la costurile pe care le vrem noi, ca ţară, pentru că, atunci când vrem să ne împrumutăm, o facem
doar dacă preţul oferit este cel care ne convine“, a spus Teodorovici.
Ministrul a precizat că strategia de finanţare este una publică și că faptul că României i s-a acordat un împrumut pe 30 de ani arată încrederea investitorilor în ţara noastră.
„România se împrumută în baza unei strategii pe care o prezintă în mod public la începutul fiecărui an, deci nu este niciun secret. Fiecare investitor posibil, cetăţean, cunoaște exact care este nivelul de îndatorare și de împrumuturi pentru România, în timpul unui an de zile“, a continuat demnitarul.
România, la ultima sa emisiune, a afirmat el, „când a ieșit în pieţele externe pentru 3 miliarde – știm foarte bine, au fost trei perioade de împrumut. Cea la care vreau să fac referire, cea de 30 de ani, cea mai lungă din istoria României de după Revoluţie. Asta arată ce? Că investitorii au foarte mare încredere în România. Dacă vă uitaţi pe structura investitorilor, o să vedeţi că marea lor parte a fost din America și din Marea Britanie. Asta înseamnă că este o încredere foarte mare. Investești într-o ţară pe termen lung când ești sigur că acea ţară nu prezintă un risc – este logic și de bun simţ chiar și pentru cei de la clasele primare“.
Ministrul Finanţelor Publice a mai declarat că împrumuturile vor acoperi deficitul bugetar estimat pentru acest an, dar și scadenţele.
„Da, România se va împrumuta pentru că așa este mersul oricărei economii din lumea asta. România are, știţi foarte bine, un deficit pe care și l-a asumat pentru anul acesta, undeva la 28 miliarde de lei, dar are și foarte multe scadenţe care, an de an, se ating și pentru care trebuie să asiguri partea de finanţare fie în lei, fie în euro, fie în altă monedă în care te-ai împrumutat acum mulţi ani de zile“, a spus Teodorovici.
Un fel de refacere a bufferului
Probabil că toate lucrurile au plecat de la faptul că România vrea să-și majoreze limita de împrumut de la MTN și că a împrumutat deja 3 miliarde, puţin peste limita de 27 de miliarde actuală stabilită, crede analistul economic Sorin Dinu. „A apărut și informaţia că va mai împrumuta încă 5,5 miliarde de euro. Dl. Teodorovici spune că împrumută alţi bani pentru anii următori“, a explicat României libere Dinu.
Adică în ce sens? „Finanţele împrumută acum pentru ceea ce vor avea de plătit în viitor“, a afirmat expertul. Cam la fel s-a constituit și bufferul, la finalul precedentului deceniu, când a aterizat la noi criza subprimelor și s-a suprapus cu criza internă bugetară, generată de o politică fiscală prociclică asemănătoare cu cea care se practică acum.
Da, spune Sorin Dinu, dar nu este chiar același lucru:
„Ce a împrumutat acum Ministerul Finanţelor de-abia a acoperit serviciul datoriei pentru luna aprilie. Ce mai împrumută de pe piaţa internă e legat de faptul că trebuie să finanţeze deficitul bugetar. Ei susţin că, de fapt, vor să refacă buerul, într-un fel“.
Și aceasta nu înseamnă că vor să refacă buerul? Înseamnă că vor să „împrumute mai mulţi bani acum ca să aibă o rezervă și, când vor avea rezerve, Finanţele nu se vor mai împrumuta. Aceasta dacă obţin dobânzile pe care le doresc ei. Înseamnă că vor să impună condiţiile“, susţine Dinu.
O declaraţie total aiurea
Totuși, „nevoia de refinanţare a României va continua să crească, după cum arată toate datele. Declaraţia însă este total aiurea. Omul acesta trăiește într-o lume paralelă. Se poate face un împrumut, ca să-ţi faci o rezervă, dar pot să mă gândesc și la ce este mai rău cu putinţă: să nu se pregătească de altceva. Este ca și cu aurul. Ei cred că, dacă vor aduce aurul de la Londra, le va mai da cineva bani. Pare o pregătire pentru cazul în care nu mai pot să plătească datoriile“, afirmă specialistul.
Dacă aveau excedent bugetar primar, explică acesta, ca alte ţări, precum Bulgaria ori Estonia, care de câţiva ani au excedente bugetare, era altceva, „dar deficitul structural al României
crește. Cum să controlezi pieţele financiare internaţionale pe care se împrumută România? E departe de orice gândire sănătoasă“.
Se mai poate afirma, crede Sorin Dinu, că „Orlando Teodorovici transmite de fapt mesajul că România are resurse suficiente, că nu prea mai are nevoie de bani și că nu trebuie să se împrumute neapărat la ce dobânzi vor potenţialii investitori“.
Adică, încearcă, într-un fel, să inducă un sentiment pozitiv în pieţe? „Nu, un mesaj pozitiv către poporul român, către cei care susţin acest guvern, pentru că actanţii din pieţele externe știu oricum cu cine vorbesc. Pe piaţa internă, Finanţele au respins iar ofertele la certificatele de trezorerie pe un an, pe același principiu: nu ne plac dobânzile, deci nu acceptăm să vindem“, a detaliat pentru RL Dinu.
Un fel de recunoaștere
„Împrumutatul pe anii viitori... de ce să faci datorie când nu e cazul? Este, în același timp, și o recunoaștere a faptului că anul viitor va fi o nevoie mare de bani nesatisfăcută din veniturile la buget, adică vor începe să finanţeze și deficitul bugetar al anului viitor încă de acum“, opinează expertul.
Pe de altă parte, „cele 5 miliarde de euro despre care vorbește dl. Ghizdeanu, pentru acel fond de investiţii, de la Comisia de Prognoză, sunt din acest buer. Există doar aceste declaraţii
ale domnului ministru al Finanţelor, dar noi nu avem nici o posibilitate de a verifica dacă buerul acesta mai este. El e în conturi, la BNR, în soldul de la Trezorerie“, susţine Sorin Dinu.
Un ordin semnat de ministrul Finanțelor și președintele Comisiei Naționale de Prognoză (CNSP) îi dă lui Ion Ghizdeanu, șeful CNSP, putere discreționară asupra alocării granturilor de 10 miliarde de euro de la nou-constituitul Fond de Dezvoltare și Investiții către autoritățile locale și universități, anunţa acum câteva zile G4Media.
Or, dacă BNR nu raportează separat cât este soldul Trezoreriei Statului, nu avem de unde să știm dacă buerul acesta există cu adevărat sau nu, „dar calculele arată că, de fapt, nu există un excedent de finanţare. Adică ei, de fapt, au consumat din acest buffer. Anul trecut, după ce Finanţele făcuseră, în octombrie, un împrumut de 1,75 miliarde de euro, au anunţat că au 42 de miliarde de lei în buer“, ceea ce ar fi contradictoriu, a sugerat RL Dinu.
„Apoi, referinţele la buer au dispărut. Cred că se mizează și pe crearea confuziei, în așa fel încât să nu mai știi exact ce este și ce nu. În schimb, pe pieţele externe nu mai merge așa, pentru că trebuie să spui cum stai, trebuie să spui adevărul, în prospectul de ofertă pentru MTN, despre cum merge șandramaua“, a spus României libere specialistul.