Majoritate pe muchie de cuţit
PSD și ALDE au 239 de voturi în Parlament, cu 6 în plus față de cele 233 necesare pentru a avea majoritate. Refuzați de UDMR, social-democrații caută sprijinul grupului Minorităților.
PSD și ALDE au majoritate în Parlament și ar putea strânge, teoretic, cele 233 voturi necesare unei restructurări guvernamentale. Astfel, PSD are 208 parlamentari, iar ALDE are 31, adică 239 în total. Însă experiența trecutului demonstrează că realitatea din teren este diferită față de cea de pe hârtie. La fiecare ședință există parlamentari care absentează din diferite motive – boală, acțiuni de campanie sau deplasări în străinătate. În plus, în interiorul PSD există în continuare parlamentari nemulțumiți de politica dusă de președintele partidului, Liviu Dragnea.
Pentru a evita emoțiile, PSD are nevoie de voturi din partea altor grupuri parlamentare. Spre deosebire de alte ocazii, PSD nu se mai poate baza pe sprijinul UDMR.
„UDMR va lăsa coaliția PSD-ALDE să arate că are majoritate. Noi nu am luat o decizie, dar eu cred că dacă am votat o dată Guvernul, primul Guvern Grindeanu, după aceea Tudose, o dată Guvernul Dăncilă, a patra oară nu cred că va fi cazul să votăm un Guvern, mai ales că ei au majoritate. Vreau eu să se demonstreze că au majoritate, ei trebuie să adune 233 de voturi, noi încercăm să nu-i încurcăm nici pe cei din Opoziție, nici pe cei din PSD-ALDE, și de aceea eu cred că dacă se va demonstra că această coaliție are majoritate, poate reușim și noi să stopăm aceste acuzații total nefondate că PSD-ALDE stă în voturile noastre și permanent noi nu știu ce șantajăm în dreapta și în stânga, ceea ce nu este adevărat“, a anunțat liderul UDMR, Kelemen Hunor.
Răspunsul minorităților
Pe de altă parte, un potențial sprijin pentru PSD ar putea proveni din partea deputaților Minorităților (17), care votează, în mod tradițional, cu Guvernul. Însă liderul grupului Minorităților, Varujan Pambuccian, a creionat un răspuns nuanțat. „O parte dintre colegi înclină mai mult spre PSD, alții spre PNL, și atunci e normal ca un consens să se realizeze foarte greu, iar noi nu avem un interes special în chestiunea aceasta“, a afirmat Pambuccian. La precedentele voturi, reprezentanţii minorităţilor naţionale s-au împărţit în două tabere: din cei 17 deputaţi, 10 au votat de fiecare dată cu PSD, iar 7 au votat de partea Opoziţiei ori s-au abţinut.
Conform unor surse politice, premierul Viorica Dăncilă l-ar fi sunat ieri pe Klaus Iohannis pentru a vorbi despre noii miniștri. Administrația Prezidențială i-ar fi transmis premierului că președintele este într-o acțiune și că vor discuta mai târziu.
Miercurea trecută, Viorica Dăncilă a transmis președintelui Klaus Iohannis propunerile de numire a noilor miniștri de la Justiţie, Fonduri Europene și de la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. Pentru Ministerul Justiţiei a fost propus deputatul Eugen Nicolicea, pentru Ministerul Fondurilor Europene – deputata Oana Florea, iar la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni – senatorul Tit-Liviu Brăiloiu.
Totodată, premierul a transmis către Administraţia Prezidenţială și demisiile miniștrilor Tudorel Toader, Rovana Plumb și Natalia Intotero.
Prevederi legale
În caz de remaniere guvernamentală, președintele are dreptul să refuze – o singură dată – propunerea pentru un minister venită din partea Guvernului, pe bază de oportunitate. Pe baza unor probleme de legalitate, însă, președintele poate să refuze de mai multe ori, potrivit unor decizii ale Curții Constituționale. De altfel, a fost vizibil că președintele Iohannis are toate pârghiile pentru a bloca numirea unui ministru, așa cum s-a întâmplat în cazul Lia Olguța Vasilescu. Președintele a respins două candidaturi ale acesteia, atât pentru Transporturi, cât și pentru Dezvoltare.
De aceea social-democrații și-au făcut un plan de rezervă, adică restructurarea Guvernului, care presupune modificarea componenței Executivului. Aceasta se poate face prin reorganizare, adică reducerea sau suplimentarea portofoliilor. O altă variantă de restructurare este modificarea componenței politice a Guvernului. În ambele cazuri, componența Guvernului se modifică și, potrivit Constituției, trebuie validată de către Parlament. Astfel, miniștrii propuși de premier sunt audiați în comisiile de specialitate ale Parlamentului și trebuie să fie validați de plenul acestui for cu votul a jumătate plus unu din numărul de parlamentari, adică 233 voturi.