Lau­re­nțiu Mușoiu mul­te ca­dre di­dac­ti­ce și șco­li. Mai taie din ele...

Romania Libera - - Prima Pagina - LAU­RE­NȚIU MUȘOIU

Po­li­ti­ci­le du­se în ul­ti­mii ani în învăță­mântul ro­mânesc, in­di­fe­rent de par­ti­de­le afla­te la gu­ver­na­re, ne la­să să înțe­le­gem că po­li­ti­ci­e­nii sunt ne­mu­lțu­miți de su­me­le, pe ca­re ei le con­si­de­ră mult prea mari, chel­tu­i­te pen­tru șco­li­le din Ro­mânia.

Es­te și lo­gic, de­oa­re­ce pro­fi­tu­ri­le pe ca­re șco­li­le le pot adu­ce par­ti­de­lor sunt mult prea mici. Mai pot adu­ce câte­va vo­turi, dar asta se re­zol­vă da­că pri­ma­rul mer­ge o da­tă sau ma­xi­mum de do­uă ori cu niște re­chi­zi­te pen­tru co­pi­ii din fa­mi­lii cu veni­turi re­du­se. Mai ales că aici se asi­gu­ră și Mi­nis­te­rul Edu­cați­ei, și in­spec­to­ra­te­le

șco­la­re că re­chi­zi­te­le gra­tu­i­te de la stat des­ti­na­te co­pi­i­lor să­raci nu ajung ni­ci­o­da­tă la timp.

În rest, e ne­voie de inves­tiții cât mai mici în învăță­mânt și se im­pu­ne, din punc­tul de ve­de­re al ce­lor aflați la con­du­ce­rea învăță­mântu­lui, o re­du­ce­re a chel­tu­i­e­li­lor. O țin­tă sunt și ca­dre­le di­dac­ti­ce, mai ales că, re­cent, au fost ma­jo­ra­te puțin sa­la­ri­i­le. Iar ace­as­tă pa­gu­bă tre­bu­ie re­cu­pe­ra­tă.

Cea mai efi­ci­en­tă so­luție în acest sens nu poa­te fi de­cât re­du­ce­rea nu­mă­ru­lui de ca­dre di­dac­ti­ce de pre­da­re și au­xi­lia­re. Iar mi­nis­trul Edu­cați­ei Nați­o­na­le, Eca­te­ri­na Andro­nes­cu, pa­re să fi venit cu un plan foar­te bun.

Andro­nes­cu pro­pu­ne ca no­ua Le­ge a Edu­cați­ei – proi­ect aflat în dez­ba­te­re pu­bli­că – să pre­va­dă ca în învăță­mântul pri­mar toa­te ma­te­ri­i­le să fie pre­da­te doar de învăță­tori/învăță­toa­re (pro­fe­sori pen­tru învăță­mântul pri­mar). Acest lu­cru ar eli­mi­na pro­fe­so­rii de re­li­gie, lim­bi străi­ne și edu­cație fi­zi­că până la cla­sa a V-a. Ast­fel, eco­no­mia es­te re­a­li­za­tă, fi­ind, evi­dent, ne­voie de mai puțini pro­fe­sori an­ga­jați.

Da­că în ca­zul ore­lor de edu­cație fi­zi­că și sport nu ar fi o no­u­ta­te, în mul­te șco­li ace­as­tă ma­te­rie fi­ind ges­ti­o­na­tă de învăță­tori – ca­re au și ace­as­tă spe­cia­li­za­re, do­bândi­tă în li­ce­e­le pe­da­go­gi­ce sau în fa­cul­tăți­le de spe­cia­li­ta­te –, ma­rea pro­ble­mă apa­re în ca­zul ore­lor de lim­bă străi­nă. E ne­voie de o pre­gă­ti­re mai bu­nă a pro­fe­so­ri­lor în fa­cul­tăți­le ce pre­gă­tesc das­că­lii pen­tru învăță­mântul pri­mar și preșco­lar. Pro­ba­bil că acest lu­cru va fi re­a­li­za­bil în câți­va ani, dar până acum, atât mi­nis­trul Andro­nes­cu, cât și alții ca­re au con­dus des­ti­ne­le învăță­mântu­lui au de­mon­strat că răb­da­rea nu es­te punc­tul lor for­te. Cel mai re­cent exem­plu în acest sens es­te in­tro­du­ce­rea a 15 ani de învăță­mânt obli­ga­to­riu, prin mo­di­fi­ca­rea Le­gii Edu­cați­ei Nați­o­na­le 1/2011, înain­te de a fi pu­bli­ca­tă no­ua le­gis­lație în do­me­niu, cu ca­re doam­na Andro­nes­cu se mândrește atât de mult.

Actua­lul mi­nis­tru al Edu­cați­ei ar­gu­men­te­a­ză eli­mi­na­rea pro­fe­so­ri­lor de spe­cia­li­ta­te din învăță­mântul pri­mar prin lip­sa de obișnu­i­nță a co­pi­i­lor de a lu­cra cu mai mult de un das­căl, ei venind de la gră­di­niță, unde au avut doar o edu­ca­toa­re. Dar mă sur­prin­de că doam­na mi­nis­tru nu știe că foar­te mu­lți preșco­lari au pro­fe­sori de lim­bă străi­nă sau de ac­ti­vi­tăți spor­ti­ve (dans etc.) la gră­di­niță. Sunt cur­suri opți­o­na­le, pen­tru ca­re, de mul­te ori, ape­le­a­ză între­a­ga cla­să. Dar pro­ba­bil că es­te nor­mal să con­sta­tăm că șe­ful învăță­mântu­lui nu cu­noaște atâtea ele­men­te din gră­di­nițe, șco­li și li­cee, cât timp, în aproa­pe 30 de ani, la Edu­cație a fost nu­mit un sin­gur mi­nis­tru din preu­ni­ver­si­tar (și ace­la in­ca­pa­bil să-și du­că man­da­tul la bun sfârșit), iar res­tul din sis­te­mul uni­ver­si­tar.

La gră­ma­dă cu ei!

Dar poa­te es­te și acest plan doar o coin­ci­de­nță, și nu tre­bu­ie să con­si­de­răm că se ur­mă­rește tăi­e­rea unor bani de la Edu­cație. Și to­tuși, da­că mai luăm în con­si­de­ra­re și alte ele­men­te...

De exem­plu, con­ti­nua co­ma­sa­re a uni­tăți­lor de învăță­mânt, ce im­pli­că dis­pa­riția unor șco­li sau gră­di­nițe. Acest lu­cru nu poa­te du­ce de­cât și la re­du­ce­rea nu­mă­ru­lui de ca­dre di­dac­ti­ce. De­ci­zi­i­le în acest sens sunt lua­te de ad­mi­nis­trați­i­le lo­ca­le. Prac­tic, vor­bim de aleși lo­ca­li ca­re se întorc împo­tri­va pro­pri­ei co­mu­ni­tăți. Școa­la nu mai es­te ren­ta­bi­lă, se chel­tu­ie prea mult pen­tru păs­tra­rea ei, așa că mai bi­ne pu­nem co­pi­ii și pro­fe­so­rii să mai me­ar­gă niște ki­lo­me­tri până la no­ua uni­ta­te. Și așa se spu­ne că nu se fa­ce des­tul sport în școa­lă. Iar cu clă­di­rea, unde învățau ele­vii, văd pri­ma­rii și con­si­li­e­rii lo­ca­li ce fac.

Apro­xi­ma­tiv 400 de uni­tăți de învăță­mânt preu­ni­ver­si­tar au fost închi­se în acest an și în cel pre­ce­dent, con­form da­te­lor cen­tra­li­za­te de Mi­nis­te­rul Edu­cați­ei Nați­o­na­le. Dar, în ace­lași timp, avem șco­li în ca­re co­pi­ii din cla­se afe­ren­te di­fe­ri­te­lor vârste învață la gră­ma­dă, un pro­fe­sor pre­dând, în ace­lași timp, pen­tru toți ele­vii. Cred că, în aces­te con­diții, es­te tot mai greu să înțe­le­gi ce înse­am­nă efi­ci­e­nța pro­ce­su­lui di­dac­tic. În acest an șco­lar, pes­te 130.000 de ele­vi învață în cla­se cu tip de pre­da­re si­mul­tan.

Pu­tem con­clu­zi­o­na că sunt șan­se foar­te mari ca re­du­ce­rea chel­tu­i­e­li­lor cu învăță­mântul să fie du­să la ca­păt cu mult suc­ces. În de­fi­ni­tiv, ce po­li­ti­ci­eni și-ar dori ge­ne­rații cu o edu­cație bu­nă? Nu, avem ne­voie de un sis­tem de învăță­mânt pre­car pen­tru ca so­ci­e­ta­tea să me­ar­gă ca până acum. Adi­că, foar­te bi­ne pen­tru unii. Iar acești unii se vor asi­gu­ra că nu vom avea un mi­nis­tru al Edu­cați­ei ca­re să schim­be si­tuația. Să re­for­me­ze, să dea sis­te­mul pes­te cap, să-l întoar­că la loc, dar să nu încer­ce să stri­ce tre­a­ba. Râdem, glu­mim, dar nu chel­tu­im bani pen­tru pro­fe­sori și ele­vi, ca nu cum­va să ajun­gem a avea ge­ne­rații vi­i­toa­re ca­re să fie ca­pa­bi­le să pu­nă la îndoia­lă ce­ea ce fa­ce cla­sa po­li­ti­că.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.