Ca­re es­te vi­i­to­rul ter­mo­fi­că­rii cen­tra­li­za­te

Ră­măși­ţe­le sis­te­mu­lui na­ţi­o­nal de ter­mo­fi­ca­re cen­tra­li­za­tă din vre­mu­ri­le co­mu­nis­mu­lui su­pra­vi­e­ţu­i­esc și acum. Pa­ra­do­xal, chiar în une­le din­tre ce­le mai dez­vol­ta­te orașe ale Ro­mâni­ei. Dar ca­re es­te vi­i­to­rul aces­to­ra?

Romania Libera - - Prima Pagina - Flo­rin Bu­des­cu

Ră­mă­şi­ţe­le sis­te­mu­lui na­ţi­o­nal de ter­mo­fi­ca­re cen­tra­li­za­tă din vre­mu­ri­le co­mu­nis­mu­lui su­pra­vi­e­ţu­i­esc şi acum. Pa­ra­do­xal, chiar în une­le din­tre ce­le mai dez­vol­ta­te ora­şe ale Ro­mâni­ei. Dar ca­re es­te vi­i­to­rul aces­to­ra?

În anul 2015, 67 din­tre ce­le 320 de orașe ale Ro­mâni­ei mai ave­au sis­te­me de ter­mo­fi­ca­re cen­tra­li­za­te. Ide­ea că sis­te­me­le aces­tea cen­tra­li­za­te sunt efi­ci­en­te es­te doar o te­o­rie, ca și ace­ea a co­mu­nis­mu­lui, în ca­re to­ţi ar fi tre­bu­it să fim ega­li.

Prețul căl­du­rii pen­tru po­pu­lație a fost întot­de­au­na sub­venți­o­nat. Pri­mă­ri­i­le au asi­gu­rat o sub­ven­ţie de până la 50% din pre­ţul gi­ga­ca­lo­ri­ei. Și to­tuși, încăl­zi­rea din ter­mo­fi­ca­rea cen­tra­li­za­tă e mai scum­pă de­cât cea cu cen­tra­lă pro­prie. Evi­dent, cen­tra­la pe gaz are altă pro­ble­mă: emi­te CO2 în at­mos­fe­ră, in­trând în con­flict cu de­zi­de­ra­tul de­car­bo­ni­ză­rii, ca­re e mai aproa­pe de con­cre­ti­za­re de­cât cre­dem noi. Ca să nu mai vor­bim că scum­pi­rea ga­zu­lui mo­di­fi­că pre­ţul în de­fa­voa­rea cen­tra­lei pe

gaz. Vom re­ve­ni la ace­as­tă ches­ti­u­ne.

253 de orașe din Ro­mânia nu be­ne­fi­ciau în 2015 de un sis­tem cen­tra­li­zat de încăl­zi­re – ara­tă o ana­li­ză Aris­ton Ther­mo, men­ţi­o­na­tă de Agerpres. Din ce­le 67 de lo­ca­li­tăți cu încăl­zi­re cen­tra­li­za­tă, Bu­cu­rești, Ti­mișoa­ra și Cluj (sin­gu­re­le cu pes­te 300.000 de lo­cu­i­tori cu ter­mo­fi­ca­re de acest tip) ave­au 660.000 de abo­nați la CET-uri, adi­că 50% din­tre cei 1,326 mi­li­oa­ne de abo­nați la ni­vel nați­o­nal. Din 41 de ju­dețe, în ul­ti­mii cinci ani, 8 re­nu­nța­se­ră la încăl­zi­rea cen­tra­li­za­tă (Alba, Bis­trița, Brăi­la, Dâmbo­vița, Ia­lo­mița, Ma­ra­mu­reș, Să­laj și Sa­tu Ma­re).

Orașe­le cu pes­te 200.000 de lo­cu­i­tori cu sis­tem cen­tra­li­zat de încăl­zi­re erau Con­sta­nța, Crai­o­va, Ploi­ești, Ga­lați, Iași și Brașov, cu pes­te 315.000 de abo­nați la CETuri. Din­tre orașe­le cu pes­te 150.000 de lo­cu­i­tori, doar trei – Pi­tești, Ora­dea și Arad – mai ave­au ter­mo­fi­ca­re cen­tra­li­za­tă, ca­re de­ser­vea puțin pes­te 120.000 de abo­nați.

În iu­nie 2015, cos­tul me­diu al gi­ga­ca­lo­ri­ei fac­tu­ra­te la po­pu­lație era de 226 de lei, con­form Ener­gy­no­mics. În ia­nua­rie acest an, con­form Pro­fit.ro, Gu­ver­nul in­ten­ţi­o­na să in­ves­te­as­că 3 mi­liar­de eu­ro în ter­mo­fi­ca­rea cen­tra­li­za­tă, ca să o sal­ve­ze de la fa­li­ment.

Ce a ur­mat? Fa­li­men­tul Ra­det, în Bu­cu­rești. Ca­re are da­to­rii imen­se la Elcen. Bani pe ca­re Elec­tro­cen­tra­le Bu­cu­rești nu îi va mai ve­dea ni­ci­o­da­tă, cum mi-a de­cla­rat de mai mul­te ori Ghe­or­ghe Pi­pe­rea, ad­mi­nis­tra­to­rul in­sol­ven­ţei Ra­det. Se pu­ne între­ba­rea cum se va re­zol­va, până la ur­mă, pro­ble­ma no­du­lui da­to­ri­i­lor Ra­det–Elcen–Engie. Inten­ţi­o­nat nu am in­sis­tat pe pre­ţul din ace­as­tă iar­nă al gi­ga­ca­lo­ri­ei în Bu­cu­rești (153 de lei), pen­tru că e ire­le­vant.

Con­form Eco­no­mi­ca.net, 1,147 mi­li­oa­ne de apar­ta­men­te mai erau pe ter­mo­fi­ca­re cen­tra­li­za­tă la fi­ne­le anu­lui tre­cut, po­tri­vit ANRE, din­tre ca­re cam ju­mă­ta­te (561.000) în Bu­cu­rești.

La ni­vel na­ţi­o­nal, 25.300 de apar­ta­men­te au fost de­bra­nșa­te, iar alte 1.000 s-au bra­nșat. În Bu­cu­rești s-au de­bra­nșat 644 apar­ta­men­te și s-au bra­nșat 50 în ul­ti­me­le șa­se luni ale anu­lui tre­cut. Rit­mul de­bra­nșă­ri­lor a fost mult mai ac­cen­tuat de­cât în pri­mul se­mes­tru al anu­lui, când se de­bra­nșa­se­ră cir­ca 17.000 de apar­ta­men­te.

Din ac­tua­la si­tua­ţie poa­te re­zul­ta ori­ce preţ. Să luăm în cal­cul și că din anul 2021, cu înlă­tu­ra­rea sub­ven­ţi­ei la căl­du­ră, pre­ţul gi­ga­ca­lo­ri­ei ar pu­tea ex­plo­da la pes­te 500 de lei. O șter­ge­re a aces­tor da­to­rii din ter­mo­fi­ca­rea bu­cu­rește­a­nă, ori o înlo­cu­i­re a fa­li­men­ta­rei Ra­det cu o so­ci­e­ta­te no­uă, Ter­mo­e­ner­ge­ti­ca, me­ni­tă să fa­că ace­lași lu­cru, ca­re să pro­du­că ace­le­ași da­to­rii, nu re­zol­vă pro­ble­ma sar­ci­nii bu­ge­ta­re pro­vo­ca­te de aces­te uni­tă­ţi eco­no­mi­ce per­dan­te.

Re­venind, so­lu­ţia alter­na­ti­vă la cen­tra­le­le in­di­vi­dua­le, de bloc, de cvar­tal, po­luan­te, pe gaz, ar fi cen­tra­le­le pro­prii, in­di­vi­dua­le, de bloc sau de cvar­tal, pe ba­ză de pe­le­te or­ga­ni­ce, ca­re emit prin ar­de­re ex­trem de pu­ţin CO2 și sunt ușor de pro­dus din deșeu­ri­le me­na­je­re. Exact ace­lea ce in­fec­te­a­ză eco­lo­gic mari orașe. Am scris re­cent des­pre ca­zul gro­pii de gu­noi Pa­ta Rât, de lângă fru­mo­sul Cluj. Tre­bu­ie însă re­zol­va­tă o du­blă pro­ble­mă.

De­cu­pla­rea gro­pi­lor de gu­noi de ma­fia gu­noai­e­lor, înain­te de înce­pe­rea tran­sfor­mă­rii pe­le­te­lor or­ga­ni­ce într-o afa­ce­re, e pri­ma par­te a pro­ble­mei. A do­ua es­te re­a­li­za­rea unui cal­cul de prin­ci­piu: cât ri­di­că pre­ţul gi­ga­ca­lo­ri­ei la con­su­ma­to­rul fi­nal fap­tul că pe­le­te­le or­ga­ni­ce tre­bu­ie pro­du­se du­pă tri­e­rea ma­te­ri­ei or­ga­ni­ce ume­de de cea us­ca­tă, în pre­zent ames­te­ca­te între ele și, de­o­po­tri­vă, cu res­tul deșeu­ri­lor?

Da­că au­to­ri­tă­ţi­le răs­pund la aces­te între­bări, în vi­i­tor, Le­gis­la­ti­vul ar tre­bui să re­zol­ve și pro­ble­ma ad­mi­nis­tră­rii des­cen­tra­li­za­te a ter­mo­fi­că­rii. În pre­zent, ad­mi­nis­tra­to­rii de bloc sunt ma­ma și ta­tăl imo­bi­lu­lui, mici des­po­ţi ca­re împă­ră­ţesc, da­to­ri­tă sta­tu­tu­lui lor du­blu: de ad­mi­nis­tra­tor­sa­la­riat și de pro­pri­e­tar.

So­lu­ţia alter­na­ti­vă es­te cea a unei ver­si­uni up­gra­ded a ace­lui „con­ci­er­ge“din ad­mi­nis­tra­ţia ti­pic fran­ce­ză. Un „con­ci­er­ge“, adi­că un ad­mi­nis­tra­tor, e sa­la­ria­tul blo­cu­lui, lo­cu­i­ește cu chi­rie la par­te­rul imo­bi­lu­lui și es­te si­mul­tan paz­nic, por­tar, se ocu­pă de afa­ce­ri­le blo­cu­lui, ţi­ne evi­den­ţa plă­ţi­lor fi­e­că­rui lo­ca­tar/chi­riaș/ pro­pri­e­tar și răs­pun­de pen­tru toa­te aces­tea în fa­ţa co­mi­te­tu­lui de bloc.

Evi­dent, toa­te aces­tea sunt opi­ni­i­le me­le per­so­na­le asu­pra unor de­zi­de­ra­te ide­a­le. În via­ţa re­a­lă, lu­cru­ri­le vor fi mult mai com­ple­xe. Sis­te­mul de ter­mo­fi­ca­re cen­tra­li­za­tă mai are via­ţă lun­gă, din pă­ca­te. Pen­tru a înţe­le­ge de ce, ar tre­bui să ana­li­zăm pu­ţin cât cos­tă re­teh­no­lo­gi­za­rea unui CET și ca­re sunt cos­tu­ri­le co­la­te­ra­le ge­ne­ra­toa­re de co­rup­ţie, ce re­pre­zin­tă mo­to­rul su­pra­vi­e­ţu­i­rii sa­le.

Va­lu­ri­le suc­ce­si­ve de ad­mi­nis­tra­ţii lo­ca­le și gu­ver­na­men­ta­le mai re­for­ma­toa­re sau mai con­ser­va­toa­re vor con­ti­nua. Ce­le mai re­for­ma­toa­re vor de­re­gle­men­ta păr­ţi din sis­te­mul cen­tra­li­zat, ce­le mai con­ser­va­toa­re vor ţi­ne ace­as­tă evo­lu­ţie în loc sau vor încer­ca să o re­ver­se­ze.

De exem­plu, în pre­zent s-a le­gi­fe­rat că în Bu­cu­rești nu ai avea voie să re­nun­ţi la ter­mo­fi­ca­rea cen­tra­li­za­tă, cu ex­cep­ţia a cinci zo­ne mar­gi­na­le ale orașu­lui. Evi­dent, ni­meni nu știe ce se întâmplă da­că to­tuși cu­i­va îi tre­ce prin cap să re­nun­ţe la ter­mo­fi­ca­rea cla­si­că, fo­lo­sind, de exem­plu, ex­clu­siv cu­ren­tul elec­tric.

Va fi un pro­ces lung, com­pli­cat, cu întoar­ceri în tre­cut și, pe de altă par­te, ex­ce­se re­for­mis­te, ce vor du­ce la eșe­curi de eta­pă, dar un lu­cru e sim­plu, clar și evi­dent: așa, ca acum, nu se mai poa­te.

FOTO: AGERPRES

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.