Po­ves­tea cas­tra­ve­te­lui ca­re nu vrea să cre­as­că în frig și-n întu­ne­ric

Ro­mânia are un ni­vel-re­cord al împru­mu­tu­ri­lor, iar aces­ta ali­men­te­a­ză de­ze­chi­li­bra­rea ba­lan­ţei co­mer­cia­le. De­fi­ci­tul co­mer­cial es­te la cel mai ri­di­cat ni­vel din ul­ti­mul de­ce­niu.

Romania Libera - - Economie - Flo­rin Bu­des­cu

Pri­me­le do­uă luni ale aces­tui an au de­bu­tat cu un ni­vel-re­cord al im­por­tu­ri­lor, în va­loa­re de 65,2 mi­liar­de de lei. Ni­ve­lul es­te în crește­re cu 12%, fa­ţă de pe­ri­oa­da ana­lo­gă a anu­lui tre­cut. Acest lu­cru a ali­men­tat un de­fi­cit co­mer­cial de 11,3 mi­liar­de de lei, cu aproa­pe 50% mai mult fa­ţă de anul tre­cut și, de ase­me­nea, cel mai ri­di­cat ni­vel din ul­ti­mul de­ce­niu, po­tri­vit unei ana­li­ze Coface Ro­mânia, ci­ta­te de Agerpres.

„Aproa­pe 53% din aces­te im­por­turi sunt con­cen­tra­te în pro­du­se de re­tail și co­merţ, ma­jo­ri­ta­tea fi­ind des­ti­na­te con­su­mu­lui gos­po­dă­ri­i­lor. Din ace­as­tă per­spec­ti­vă, Ro­mânia es­te a do­ua ţa­ră din Uni­u­nea Eu­ro­pe­a­nă. Doar Unga­ria înre­gis­tre­a­ză o pon­de­re mai ma­re a pro­du­se­lor de re­tail în to­ta­lul im­por­tu­ri­lor, anu­me 55%, în con­di­ţi­i­le în ca­re me­dia din UE es­te de 38%“, ara­tă ana­li­za ci­ta­tă.

Ian­cu Gu­da, ser­vi­ces di­rec­tor la Coface Ro­mânia, sus­ţi­ne că, în ur­ma ana­li­zei re­a­li­za­te pe da­te­le din ul­ti­mul de­ce­niu, s-a con­sta­tat că exis­tă o co­re­la­ţie pu­ter­nic po­zi­ti­vă între evo­lu­ţia sa­la­ri­u­lui me­diu, ca­re es­te cau­za, și di­na­mi­ca im­por­tu­ri­lor, ca­re es­te efec­tul.

Se vor tem­pe­ra impor­tu­ri­le în a do­ua par­te a anu­lui?

Ro­mânia se fi­nan­ţe­a­ză cel mai scump din Eu­ro­pa la împru­mu­tu­ri­le pe ter­men lung con­trac­ta­te la fi­na­lul anu­lui 2018, spu­ne Gu­da.

„Având în ve­de­re cos­tul ri­di­cat al ca­pi­ta­lu­ri­lor vo­la­ti­le ca­re fi­nan­ţe­a­ză de­fi­ci­tul de cont cu­rent și da­to­ria pu­bli­că, ne aștep­tăm la o tem­pe­ra­re a rit­mu­lui de crește­re al sa­la­ri­u­lui me­diu din eco­no­mie, atât pe sec­to­rul pu­blic, cât mai ales pe cel pri­vat“, ex­pli­că re­pre­zen­tan­tul Coface.

Ace­as­tă si­tua­ţie poa­te să du­că „la o tem­pe­ra­re a im­por­tu­ri­lor în a do­ua ju­mă­ta­te a anu­lui, dar pon­de­rea ri­di­ca­tă

Aproa­pe 53% din aces­te im­por­turi sunt con­cen­tra­te în pro­du­se de re­tail şi co­merţ, ma­jo­ri­ta­tea fi­ind des­ti­na­te con­su­mu­lui gos­po­dă­ri­i­lor. Din ace­as­tă per­spec­ti­vă, Ro­mânia es­te a do­ua ţa­ră din Uni­u­nea Eu­ro­pe­a­nă.“

COFACE RO­MÂNIA

a pro­du­se­lor de re­tail va per­sis­ta din cau­za mo­de­lu­lui de crește­re eco­no­mi­că ba­zat pe con­sum“, a de­cla­rat Ian­cu Gu­da.

De­fi­ci­tul de cont cu­rent și foa­mea de im­por­turi

La fi­na­lul lu­nii fe­brua­rie, Co­mi­sia Eu­ro­pe­a­nă a dat pu­bli­ci­tă­ţii pri­mul ra­port de ţa­ră pri­vind Ro­mânia, pe anul aces­ta. De­fi­ci­tul de cont cu­rent al Ro­mâni­ei, ară­ta Ra­por­tul, a cres­cut înce­pând cu anul 2014, în prin­ci­pal din cau­za unui de­fi­cit tot mai ma­re al co­me­rțu­lui cu bu­nuri de con­sum.

Con­cret, foa­mea cres­cu­tă de con­sum a ro­mâni­lor a tre­bu­it să fie sa­tis­fă­cu­tă cu pro­du­se pe ca­re ofer­ta in­ter­nă nu o aco­pe­ră și atunci aces­te pro­du­se au venit tot mai mult din im­port.

Exis­tă o ex­pri­ma­re se­zo­ni­e­ră a aces­tui ape­tit. Când dis­cu­tăm des­pre re­tail, ne re­fe­rim la di­fe­ri­te ca­te­go­rii de bu­nuri ca­re nu pot fi asi­gu­ra­te spre li­vra­re ma­ri­lor re­tai­leri de că­tre pro­du­că­to­rii ro­mâni. Să luăm de exem­plu ba­na­lul cas­tra­ve­te – fruc­tul di­co­ti­le­do­nat des­pre ca­re pre­di­ca un anu­mit per­so­naj al lui Ion Lu­ca Ca­ra­gia­le.

Pri­me­le do­uă luni ale anu­lui în curs au însem­nat se­zon re­ce. Lu­mi­nă pu­ţi­nă, tem­pe­ra­turi ne­ga­ti­ve. Pen­tru a cul­ti­va le­gu­me în se­zo­nul re­ce (ar­dei grași, ca­pia, cas­tra­ve­ţi, ce­a­pă, roșii etc.), pro­du­că­to­rii ro­mâni ar avea ne­voie în so­la­rii de do­uă lu­cruri: lu­mi­nă și căl­du­ră.

Aces­te do­uă uti­li­tă­ţi nu pot fi asi­gu­ra­te, pen­tru că cos­tul înfi­in­ţă­rii unei cul­turi de so­lar, in­clu­siv cel al lu­mi­nii de fo­to­sin­te­ză (ca­re ne­ce­si­tă o in­sta­la­ţie spe­cia­lă) și al căl­du­rii ri­di­că pre­ţul ki­lo­gra­mu­lui de cas­tra­ve­ţi, roșii etc., fă­cându-l ne­com­pe­ti­tiv.

De­dul­cin­du-ne la roșii cher­ry ma­ghre­bi­e­ne

Sub­ven­ţia la le­gu­me acor­da­tă de APIA, pen­tru anul 2019, es­te un lu­cru de do­me­ni­ul vi­i­to­ru­lui. APIA a lan­sat no­ua sche­mă de sub­ven­ţi­o­na­re pen­tru acest an pe 1 mar­tie, ur­mând ca ba­nii eu­ro­peni să se tra­gă du­pă ce apli­can­ţi­lor li se apro­bă do­sa­re­le. Până atunci, tre­bu­ie să fo­lo­se­as­că ba­nii pro­prii.

Ori sub­ven­ţia pe anul tre­cut. Când sub­ven­ţia pen­tru roșii la so­lar, la hec­tar, a fost de 3.000 de eu­ro. Efec­tul s-a vă­zut în ace­as­tă iar­nă și de­mon­stre­a­ză că lu­cru­ri­le nu merg bi­ne: în se­zo­nul re­ce, ma­ri­le re­ţe­le de re­tail erau pli­ne de roșii din Tur­cia, Gre­cia, Ita­lia și Spa­nia. Exis­tau până și roșii cher­ry din Alge­ria.

Me­gaIma­ge a vândut toa­tă iar­na – și vin­de și acum – ce­a­pă roșie din Olan­da. Adu­ce în fi­e­ca­re pri­mă­va­ră tim­pu­rie car­to­fi noi din Egipt. Re­we a alter­nat ace­e­ași ce­a­pă olan­de­ză cu ce­a­pa roșie ro­mâneas­că, însă ace­as­ta nu are un gust la fel de bun. Ustu­roi­ul ro­mânesc și cel chi­ne­zesc stau fră­ţește pe raf­turi apro­pia­te și de­ja s-a încus­crit.

Toa­tă iar­na, am avut do­uă ti­puri de cas­tra­ve­ţi: din cei ex­tra­long, de se­ră, dar și un fel de cas­tra­ve­ţi de di­men­si­uni aproa­pe nor­ma­le im­por­ta­ţi din Spa­nia, cu un mi­ros pu­ter­nic de chi­mi­ca­le, greu de con­su­mat.

Bani pen­tru con­sum

Una pes­te alta, ro­mânii au foar­te mul­ţi bani, pe fon­dul crește­rii ne­sus­te­na­bi­le a pen­si­i­lor și sa­la­ri­i­lor bu­ge­ta­re, cu ca­re cum­pă­ră bu­nuri de con­sum, în pri­mul rând pro­du­se de re­tail. Tra­dus, su­nă ast­fel: ro­mânii sunt foar­te in­ten­si­vi în con­sum. Ace­as­ta di­la­tă ce­re­rea de pe pia­ţa res­pec­ti­ve­lor pro­du­se.

Ne­e­xis­tând o ofer­tă pe mă­su­ră din in­tern, ma­rii re­tai­leri (ca­re au ne­voie zil­nic de can­ti­tă­ţi mari, stan­dar­di­za­te de pro­du­se, nu de can­ti­tă­ţi mici, cu pro­du­se de șap­te di­men­si­uni di­fe­ri­te) își com­ple­te­a­ză ce­re­rea ne­sa­tis­fă­cu­tă din re­la­ţia in­ter­nă din im­por­turi. Și lu­cru­ri­le sunt de-abia într-un sta­diu in­ter­me­diar.

Ca­re es­te per­spec­ti­va? „Se pre­co­ni­ze­a­ză că ba­la­nța con­tu­lui cu­rent va con­ti­nua să se de­te­ri­o­re­ze pe ter­men me­diu, re­flec­tând avântul con­su­mu­lui pri­vat“, ex­pli­ca la fi­na­lul lu­nii fe­brua­rie Co­mi­sia Eu­ro­pe­a­nă, în Ra­por­tul de ţa­ră, spre de­o­se­bi­re de ce prog­no­ze­a­ză Coface. De fapt, și CE, și Coface au drep­ta­te. În pri­mul sta­diu, ce­re­rea se am­pli­fi­că, eco­no­mia se su­praîncăl­zește, până când dis­pa­ri­tă­ţi­le de­vin atât de mari, că un­de­va în sis­tem se pro­du­ce co­lap­sul.

Pe de altă par­te, „efec­te­le de pro­pa­ga­re ale sa­la­ri­i­lor din sec­to­rul pu­blic asu­pra sec­to­ru­lui pri­vat și înrău­tăți­rea con­diți­i­lor ex­ter­ne, din cau­za crește­rii ten­si­u­ni­lor co­mer­cia­le, ar pu­tea de­cla­nșa o de­te­ri­o­ra­re sem­ni­fi­ca­ti­vă a con­tu­lui cu­rent al Ro­mâni­ei“, în con­ti­nua­re, și în pe­ri­oa­da ca­re ur­me­a­ză.

De­fi­ci­tul de cont cu­rent s-a ac­cen­tuat sub­stan­ţial în ul­ti­mii ani. Ace­as­ta de­pin­de de po­li­ti­ci­le pro­ci­cli­ce ca­re au înce­put să fie prac­ti­ca­te încă din anul 2016 încoa­ce. În anul 2014, de­fi­ci­tul de cont cu­rent era aproa­pe echi­li­brat. Apoi, în 2017, spu­ne Co­mi­sia Eu­ro­pe­a­nă, a înre­gis­trat 3,2% din PIB. Ra­por­tul de ţa­ră al CE es­ti­me­a­ză că în anul 2018 s-a de­te­ri­o­rat și mai mult, ajun­gând la 4,3% din PIB.

„Ace­as­tă evo­luție“, sus­ţi­ne CE, „im­pli­că o di­ver­ge­nță din ce în ce mai ma­re față de ele­men­te­le fun­da­men­ta­le ale eco­no­mi­ei, ca­re du­ce la un cont cu­rent aproa­pe echi­li­brat. În prin­ci­pal, aces­ta es­te re­zul­ta­tul unui de­fi­cit tot mai ma­re al co­me­rțu­lui cu măr­furi, sti­mu­lat de ex­plo­zia con­su­mu­lui pri­vat, în con­tex­tul unei po­li­tici fis­cal­bu­ge­ta­re ex­pan­si­o­nis­te în pe­ri­oa­de de crește­re im­por­tan­tă a PIB-ului“.

Încă din iu­lie anul tre­cut, președinte­le Con­si­li­u­lui Fis­cal, Io­nuţ Du­mi­tru, ad­mi­tea că exis­tă ris­cul unei ate­ri­zări for­ţa­te a Ro­mâni­ei. „Co­mi­sia Eu­ro­pe­a­nă“, amin­tea Du­mi­tru, „a spus în ul­ti­mul Ra­port de ţa­ră că ris­cul de hard lan­ding a cres­cut“.

„Dar aici pu­tem vor­bi des­pre ris­curi, însă nu exis­tă cer­ti­tu­di­nea că va exis­ta un hard lan­ding, o ate­ri­za­re for­ţa­tă a eco­no­mi­ei. Încă oda­tă: ten­din­ţa pe ca­re s-a înscris eco­no­mia de ce­va timp e una ne­sus­te­na­bi­lă“, a atras aten­ţia RL ex­per­tul.

Ast­fel, Ro­mânia încă avea anul tre­cut „o crește­re eco­no­mi­că pes­te po­ten­ţia­lul eco­no­mi­ei, cu acu­mu­la­rea unor de­ze­chi­li­bre, cu de­fi­cit de cont cu­rent, cu o in­fla­ţie ca­re crește, cu de­fi­cit bu­ge­tar foar­te ma­re, cu o de­te­ri­o­ra­re ma­si­vă a struc­tu­rii bu­ge­tu­lui“.

„Avem chel­tu­i­e­li so­cia­le din ce în ce mai mari, în timp ce chel­tu­i­e­li­le cu in­ves­ti­ţi­i­le au fost sa­cri­fi­ca­te. Ace­as­ta e o pro­ble­mă ma­jo­ră. Amin­ti­ţi-vă că și înain­te de cri­ză a fost o ten­din­ţă ne­ga­ti­vă mul­ţi ani. Au cul­mi­nat lu­cru­ri­le la 14% de­fi­cit de cont cu­rent. Nu știm unde ar pu­tea fi un punct de in­fle­xi­u­ne“, aver­ti­za președinte­le Con­si­li­u­lui Fis­cal anul tre­cut. Aver­tis­men­tul său ră­mâne va­la­bil și acum.

FOTO: AGERPRES

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.