Procurorii Kövesi, Onea și Iacob vor fi judecaţi de colegii lor din CSM
Secția pentru procurori în materie disciplinară din cadrul CSM va analiza, miercuri, dosarele întocmite de magistrații Inspecției Judiciare (IJ) împotriva procurorilor Laura Codruța Kövesi, Lucian Onea și Marius Iacob. Potrivit
unui document postat pe site-ul CSM, membrii Secției pentru procurori vor analiza, în ședința din 8 mai 2019, acuzațiile, formulate de IJ, conform cărora acești trei procurori ar fi încălcat Articolul 99 din Legea 303/2004 (Statutul judecătorilor și procurorilor). Într-un dosar este acuzată Laura Codruța Kövesi, într-altul sunt acuzați atât Kövesi, cât și Marius Iacob, iar într-un dosar distinct apare numele lui Lucian Gabriel Onea – care este deja suspendat din funcția de procuror.
Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) îi va judeca pe Laura Codruţa Kövesi – fosta șefă a DNA, pe Marius Iacob – fostul procuror-șef adjunct al DNA, precum și pe Lucian Onea, fostul procuror șef al DNA Ploiești.
S
Laura Codruța Kövesi, Marius Iacob și Lucian Onea vor fi judecați, miercuri, de CSM, pe baza a patru dosare întocmite de Inspecția Judiciară (IJ).Într-unul dintre dosare apare doar numele Laurei Codruța Kövesi, iar într-un alt dosar Kövesi apare alături de fostul ei adjunct de la DNA, Marius Iacob.
În primul dintre dosare, magistrații de la Inspecția Judiciară o acuză pe Kövesi de „nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum și a altor informaţii de aceeași natură de care a luat cunoștinţă în exercitarea funcţiei, cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii, dacă fapta nu constituie infracţiune”, în perioada în care Kövesi exercita funcția de procuror-șef al DNA.
Răspunderea disciplinară a procurorilor
În alt dosar, în care apare alături de Marius Iacob, Laura Codruța Kövesi este acuzată de încălcarea mai multor articole referitoare la răspunderea disciplinară a procurorilor. Potrivit IJ, Laura Codruța Kövesi ar fi comis fapte „care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu“și ar fi avut atitudini „nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii“. Laura Codruța Kövesi s-ar mai face vinovată de „nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de
conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente”.
Tot potrivit Inspecției Judiciare, Marius Iacob – fost procuror-șef adjunct al DNA – s-ar face vinovat de „nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul știe că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa, precum și formularea de cereri repetate și nejustificate de abţinere în aceeași cauză, care are ca efect tergiversarea judecăţii”.
La rândul lui, fostul șef al DNA Ploiești, controversatul Lucian Onea, este considerat vinovat de „încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi și interdicţii privind judecătorii și procurorii“.
Anchetarea lui Kövesi de către IJ a început, potrivit unui comunicat al acestei instituții, în ianuarie 2018. Acțiunea disciplinară a început la 12 ianuarie 2018, când Laura Codruța Kövesi era încă în funcția de procuror-șef al DNA. La acel moment, una dintre abaterile disciplinare ale șefei DNA ar fi fost cea evidențiată de înregistrările apărute în spaţiul public, din timpul unei ședinţe de lucru care avusese loc la data de 18 iunie 2017.
„Procuroru-șef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii și credibilităţii instituţiei, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare «cu miniștri», de impact mediatic, și-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv și general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 și a folosit exprimări inadecvate la adresa Curţii Constituţionale și a unui judecător al Curţii Constituţionale, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul din criteriile în funcţie de care se prioritizează soluţionarea dosarelor este impactul mediatic al acestora și calitatea oficială a persoanelor cercetate“, spuneau inspectorii IJ despre Laura Codruța Kövesi.
Kövesi ar fi folosit „faţă de colegii procurori un ton superior și agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică și deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în
rândul opiniei publice un sentiment de indignare și un dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremaţiei Constituţiei și a legilor, precum și a imparţialităţii procurorilor“.
Limbaj denigrator și insultător față de subalterni
Tot în perioada în care se afla în fruntea DNA, Laura Codruța Kövesi ar fi trimis un e-mail în care „a adoptat o atitudine nedemnă, folosind la adresa procurorilor cuvinte și expresii cu un conţinut vădit denigrator, insultător și ameninţător, respectiv «lași», «bârfitori», «infractori»”.
Laura Codruţa Kövesi a fost revocată din funcţia de procuror-șef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie la data de 9 iulie 2018, de președintele Klaus Iohannis, la cererea ministrului Justiției, Tudorel Toader.
După revocarea din fruntea DNA, Secţia pentru procurori a CSM a decis ca Laura Codruţa Kövesi să revină ca procuror la DIICOT Sibiu, unde lucrase înainte să fie numită, în anul 2006, în funcţia de procuror general.
Dar în ciuda acestei hotărâri a CSM, procurorul general Augustin Lazăr a decis ca Laura Codruţa Kövesi să vină să lucreze în subordinea lui, la București, la Serviciul de îndrumare și control din cadrul Parchetului General.