Unii com­pro­mit ca­pi­ta­lis­mul, aso­ci­in­du-l cu ja­ful

Romania Libera - - Prima Pagina - Ilie Șer­bă­nes­cu

Oa­de­vă­ra­tă lo­vi­tu­ră a pla­sat co­ti­dia­nul de bu­si­ness Zia­rul Fi­nan­ciar între­gii dez­ba­teri eco­no­mi­ce – do­mi­na­tă de pro­ble­me­le înce­ti­ni­rii crește­rii eco­no­mi­ce, adânci­rii de­fi­ci­te­lor co­mer­cia­le și de cont cu­rent și agra­vă­rii cri­zei de fo­rță de mun­că și mar­ca­tă, de la sfârși­tul anu­lui tre­cut, de con­tro­ver­se­le pri­vind mă­su­ri­le gu­ver­nu­lui PSD-ALDE împo­tri­va abu­zu­ri­lor de mo­no­pol ale prin­ci­pa­le­lor com­pa­nii din ener­gie, te­le­com și sis­te­mul ban­car. O lo­vi­tu­ră în plin, dar fă­ră co­men­ta­rii! Ci­ne înțe­le­ge cum stau lu­cru­ri­le înțe­le­ge, ci­ne nu, nu! Bi­neînțe­les, exis­tă și cei ce se fac că nu înțe­leg! Pentru pri­me­le ze­ce com­pa­nii din Ro­mânia, ie­rar­hi­za­te du­pă ci­fra de afa­ceri, este pu­bli­ca­tă pon­de­rea cos­tu­ri­lor lor cu fo­rța de mun­că în to­ta­lul ci­frei lor de afa­ceri. Inu­til să spu­nem că aproa­pe toa­te (no­uă din ce­le ze­ce) sunt com­pa­nii străi­ne. Și că fi­e­ca­re din ele stă pe po­ziție de mo­no­pol în do­me­ni­ul său prin­ci­pal de ac­ti­vi­ta­te. Ce­le ze­ce com­pa­nii sunt ur­mă­toa­re­le (în pa­ran­te­ză este me­nți­o­na­tă nați­o­na­li­ta­tea acți­o­na­ria­tu­lui ca­re deți­ne con­tro­lul): Au­to­mo­bi­le Da­cia (fran­ce­ză); OMV Pe­trom (aus­tria­că); Rom­pe­trol Ra­fi­na­re (ka­za­hă); Kau­fland Ro­mânia (ger­ma­nă); Bri­tish Ame­ri­can To­bac­co Tra­ding (bri­ta­ni­că); Star Assem­bly (ger­ma­nă); Car­re­fo­ur Ro­mânia (fran­ce­ză); Li­dl Dis­co­unt (ger­ma­nă); De­de­man (ro­mână); Lu­koil Ro­mânia (ru­se­as­că).

Doar într-una din ce­le ze­ce cos­tu­ri­le cu sa­la­ri­i­le de­pășesc 10% din ci­fra de afa­ceri (și nu cu ci­ne știe ce, ajun­gând la 11%), în toa­te ce­le­lal­te cos­tu­ri­le cu sa­la­ri­i­le fi­ind mult sub 10% din ci­fra de afa­ceri, în ma­jo­ri­ta­tea ca­zu­ri­lor sub 5% și ajun­gând chiar și la 1%! Ia­tă ce ofe­ră, de fapt, Ro­mânia oa­me­ni­lor de afa­ceri: sa­la­rii mici! Și ia­tă de ce se află com­pa­ni­i­le străi­ne în Ro­mânia! În prin­ci­pal, pentru a va­lo­ri­fi­ca sa­la­ri­i­le mici din Ro­mânia sau, mai bi­ne zis, pentru a be­ne­fi­cia de pe ur­ma sa­la­ri­i­lor mici din Ro­mânia. Să fie clar. Cei ze­ce nu sunt din ac­ti­vi­tăți-fa­ni­on ale au­to­ma­ti­ză­rii

și di­gi­ta­li­ză­rii, în ca­re ro­boții înlo­cu­i­esc fo­rța de mun­că scă­zând con­sis­tent chel­tu­i­e­li­le cu sa­la­ri­i­le. Este vor­ba, dim­po­tri­vă, de ac­ti­vi­tăți în ca­re fo­rța de mun­că atârnă greu la cântar (co­me­rț, dis­tri­buții de car­bu­ra­nți), adi­că toc­mai ac­ti­vi­tăți în ca­re sa­la­ri­ul mic joa­că ro­lul cru­cial în re­du­ce­rea cos­tu­lui to­tal cu fo­rța de mun­că. Sunt ac­ti­vi­tăți în ca­re, evi­dent, un sa­la­riu uni­tar mare ar îngreu­na se­ver tal­ge­rul cos­tu­ri­lor cu fo­rța de mun­că și, în con­se­ci­nță, al ce­lor to­ta­le. Sunt, de fapt, ac­ti­vi­tăți eco­no­mi­ce cu va­loa­re adău­ga­tă scă­zu­tă, în ca­re câști­gu­ri­le ne­te pro­vin din va­lo­ri­fi­ca­rea mâi­nii de lu­cru ief­ti­ne, și nu din înzes­trări teh­no­lo­gi­ce ri­di­ca­te. Tran­snați­o­na­le­le ur­me­a­ză o ma­tri­ce pre­ci­să: pro­fi­turi ma­xi­me cu chel­tu­i­e­li mi­ni­me. Chel­tu­i­e­li­le mici cu sa­la­ri­i­le nu sunt un scop în si­ne. Sunt un mijloc. De ace­ea, este o aștep­ta­re deșar­tă ca o tran­snați­o­na­lă ca­re in­tră într-o ța­ră cu sa­la­rii mici să se înghe­su­ie în ac­ti­vi­tăți, pre­cum IT-ul, în ca­re cos­tul cu fo­rța de mun­că poa­te ajun­ge la 50-60% din to­ta­lul cos­tu­ri­lor în ide­ea că sa­la­ri­ul mic ar pu­tea co­bo­rî se­ri­os fac­tu­ra! Nu că n-ar fa­ce-o, dar nu este un obi­ec­tiv cen­tral în ca­drul stra­te­gi­ei lor de an­sam­blu. La sca­ra glo­ba­lă la ca­re acți­o­nea­ză, tran­snați­o­na­le­le ies mult

mai bi­ne pla­sând ac­ti­vi­tăți­le cu va­loa­re adău­ga­tă înal­tă în ță­ri­le cu sa­la­rii mari (în ce­le mai mul­te ca­zuri la ele aca­să), pentru a-și re­zer­va lo­ca­li­za­rea ac­ti­vi­tăți­lor cu va­loa­re adău­ga­tă sla­bă în ță­ri­le cu sa­la­rii mici. Altfel spus, îndre­ap­tă in­put-uri­le teh­no­lo­gi­ce în ță­ri­le dez­vol­ta­te, pentru a înlo­cui aco­lo fo­rța de mun­că scum­pă, și nu în ță­ri­le pe­ri­fe­ri­ce, co­lo­nia­le, un­de pro­fi­tu­ri­le se fac din va­lo­ri­fi­ca­rea fo­rței de mun­că ief­ti­ne. Ca ata­re, co­lo­ni­i­le aște­ap­tă de­ge­a­ba in­ves­tiții, pentru că aces­tea nu vin un­de sa­la­ri­i­le sunt mici. N-au de ce!

Este mo­ti­vul pentru ca­re ope­rați­u­ni­le tran­snați­o­na­le­lor într-o co­lo­nie pre­cum Ro­mânia sunt con­cen­tra­te în ac­ti­vi­tăți cu va­loa­re adău­ga­tă mi­că. Sin­gu­rii din Top 10 ca­re au o va­loa­re adău­ga­tă mai acă­tă­rii sunt pro­du­că­to­rii au­to. Dar este o pro­du­cție în lohn, ca­re prin na­tu­ra ei nu mo­di­fi­că da­te­le pro­ble­mei de ca­re vor­bim, căci nu este de­cât o mo­da­li­ta­te de a be­ne­fi­cia de sa­la­ri­i­le mici în ac­ti­vi­tăți­le co­res­pun­ză­toa­re sau, cum s-ar spu­ne, ca­re se pre­te­a­ză. Pentru a per­pe­tua sche­ma, toa­te tran­snați­o­na­le­le, dar ab­so­lut toa­te, im­pun o sa­la­ri­za­re

în rețe­aua lor in­ter­nați­o­na­lă de pro­du­cție și co­mer­cia­li­za­re ca­re ur­me­a­ză strict con­fi­gu­rația sa­la­ria­lă din lo­ca­li­ză­ri­le lor și nu cum­va stan­dar­de­le din pro­pria or­ga­ni­za­re. In­va­ria­bil, pentru ace­le­ași fun­cții și ace­le­ași munci de­pu­se, sa­la­ri­i­le din sub­si­dia­re­le din co­lo­nii sunt de 4-5 ori mai mici de­cât în sub­si­dia­re­le din cen­tre­le co­lo­nia­le, la ab­so­lut ace­le­ași con­diții de or­ga­ni­za­re și pro­duc­ti­vi­ta­te. În acest fel, ma­tri­cea, noi îi spu­nem co­lo­nia­lă, a ex­ploa­tă­rii sa­la­ri­i­lor mici din co­lo­nii este neal­te­ra­tă, pu­tând fi apli­ca­tă me­reu și

me­reu. Întru per­pe­tua­rea co­lo­nia­lis­mu­lui însuși!

Pentru a di­men­si­o­na cât de cât cam ce înse­am­nă de­ri­zo­ri­ul chel­tu­i­e­li­lor cu sa­la­ri­i­le în an­sam­blul ci­frei de afa­ceri a pri­me­lor ze­ce com­pa­nii din Ro­mânia să ară­tăm că, la ni­ve­lul de an­sam­blu al PIB-ului, chel­tu­i­e­li­le cu sa­la­ri­i­le merg spre 40%, sem­ni­fi­când aproa­pe cea mai mi­că pon­de­re ce re­vi­ne mun­cii din toa­te ță­ri­le UE. Ți­nând cont de re­lația va­lo­ri­că din­tre PIB și ci­fra de afa­ceri, se evi­de­nția­ză că par­tea ce re­vi­ne mun­cii din con­tri­buția la PIB a ce­lor ze­ce prime com­pa­nii din Ro­mânia se află între 2 și 15%, față de 40% la ni­vel nați­o­nal! Co­res­pon­dent, mult su­pe­ri­oa­ră este par­tea pe ca­re ca­pi­ta­lul o reți­ne din con­tri­buția la PIB a aces­tor com­pa­nii: 70% și chiar pes­te 80%, față de 45-50% la ni­vel nați­o­nal! E ta­re, nu?! Să tot faci afa­ceri în ase­me­nea con­diții! Da­că, evi­dent, este vor­ba în ase­me­nea con­diții de afa­ceri! Da­că, din de­ru­la­rea unei „afa­ceri” în sens teh­nic vor­bind, mun­cii îi re­vin doar câte­va pro­cen­te, iar ca­pi­ta­lu­lui de câte­va ori, chiar de 20-30 de ori mai mult, nu mai ai de-a fa­ce cu „afa­ceri” în sens ca­pi­ta­list vor­bind! Este jaf în toa­tă re­gu­la, mai ales da­că, din pro­fi­tu­ri­le re­al­men­te obți­nu­te, ca­pi­ta­lul, indi­fe­rent ca­re ar fi ace­la, de­cla­ră ofi­cial ca pro­fi­turi su­me de­ri­zo­rii spre eva­zi­o­na­rea fis­ca­li­tății și spre pros­ti­rea proști­lor! Dar și spre com­pro­mi­te­rea ca­pi­ta­lis­mu­lui, aso­ci­in­du-l cu ja­ful!

FO­TO SHUTTERSTO­CK

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.