Cum funcţionează noul indice al creditelor în lei
Primul nou indice de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, este de 2,36% pe an, pentru al doilea trimestru al anului în curs.
Indicele este calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul al IV-lea al anului 2018, conform datelor anunţate joi de Banca Naţională a României (BNR).
La finalul acestui trimestru, în care tocmai am intrat, BNR, pe baza regulilor stabilite de OUG 19, va anunţa un nou indice de referinţă, calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă ale tranzacţiilor interbancare de pe trimestrul I al acestui an, și așa mai departe, mereu decalat cu un trimestru.
Pierderile băncilor se vor transfera la clienţii noi
La prima vedere, lucrurile stau mai bine, pentru noii clienţi la creditele în lei cu dobândă variabilă, ca și pentru cei ce decid să-și refinanţeze creditele mai vechi. 2,36% este cu în jur de un punct procentual sub ultimul indice Robor la scadenţa de trei luni (3,34%), respectiv șase luni (3,37%), din ultima zi de tranzacţionare a trimestrului I al acestui an.
Până acum, acesta era referinţa în funcţie de care băncile măreau sau micșorau dobânda variabilă la creditele în lei. Realitatea din piaţă este diferită de niște simple calcule matematice, făcute pe hârtie.
Pierderile la cost ale băncilor, din diferenţialul dintre IRCC pe trimestrul al IV-lea al anului 2018 și realitatea inflaţionistă specifică din trimestrul I al acestui an, vor fi compensate prin mărirea marjei de către bănci, la credite, care se va transfera la clienţii noi, au spus pentru “România liberă” surse experte.
Așadar, „când tu mă obligi la 2,36%, în loc de peste 3%, diferenţa rezultată este o pierdere de venit pentru bancă. Aceasta, ca să nu piardă diferenţa de venit,
Cum ies cifrele, aşa calculează Banca Naţională şi orice matematician din lumea aceasta sau orice institut de matematică poate să verifice dacă calculul făcut de BNR este exact sau nu.“
ADRIAN VASILESCU, CONSILIER AL GUVERNATORULUI BNR
va mări marja, scumpind astfel creditul. Dacă Guvernul forţează băncile să dea credite, acestea vor înăspri condiţiile de creditare”, au spus sursele citate RL.
Deocamdată, teoretic, e de bine pentru clienţii noi ai băncilor, dar aceasta va fi o păcăleală pe termen scurt. “Lucrurile se vor ajusta. Pe de o parte, IRCC va crește, chiar cu decalajul de un trimestru. Este o păcăleală, pentru că au prins cu IRCC finalul lunii decembrie, când indicele Robor a fost mai mic pentru că s-au făcut multe tranzacţii pe termen scurt, la dobânzi mici”.
Originile indicelui Robor
Pentru a putea să înţelegem mecanismele de funcţionare ale pieţei bancare, trebuie să cunoaștem povestea indicelui Robor și ce anume a reprezentat el de-a lungul timpului. Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, spune că acum “IRCC este mult mai mic pentru că este o medie ponderată”.
Robor a apărut în anii ‘90 fără nici o legătură cu piaţa creditelor, ca indicator al pieţei monetare. A mers astfel până în anul 2010, când ANPC a introdus Robor în calculul dobânzii la creditele în lei cu dobândă variabilă.
„S-au luat în calcul doi indicatori. Marja băncii este un indicator fix, care reprezintă o proiecţie pe un an, doi ani, pe 30 de ani (la creditele pentru perioade lungi), în care să fie introduse toate riscurile ce s-ar putea produce (de creditare, de schimb valutar, de operare oportunităţi de piaţă)”, a explicat pentru “România liberă” Vasilescu.
„Este o chestiune foarte complicată, pentru că această marjă a băncii era fixă și legea a spus că rămâne nemodificată, cu excepţia în care legea prevede altfel”, a detaliat expertul.
Un indicator variabil
Atunci, lângă acest indicator, care nu este variabil, s-a introdus un alt indicator variabil: indicele Robor. „Practic, el nu avea ce căuta în formula asta, dar așa a fost atunci decizia. Celor care au stabilit așa li s-a părut convenabil, pentru că Robor venea dinspre anii 2008, când, așa cum am spus noi, s-a urcat la cer”, istorisește Adrian Vasilescu.
Atunci, BNR a fost nevoită să ia o măsură, să nu mai publice indicele Robor peste dobânda lombard a BNR. În anul 2010, Robor era după câţiva ani de coborâre și a ajuns la 6%, ceea ce legiuitorilor li s-a părut convenabil. Au venit apoi cei trei ani de inflaţie foarte joasă, negativă.
Robor a scăzut, pentru că este o dobândă care urmează întotdeauna inflaţia. „Robor s-a dus la puţin peste 0. Iarăși a convenit la toată lumea. A venit însă anul 2017, când indicele Robor a început să se aprecieze și a ajuns la 1,78% în septembrie, după trei trimestre”, spune Vasilescu.
„Noi am spus atunci că e foarte bine. Se apropie de 2%, ceea ce ne dorim, ceea ce își doresc toţi în lumea asta. Numai că saltul din septembrie în octombrie a fost de la 1,78% la 2,80%. A început un ciclu inflaţionist, care ţine până în zilele noastre, dar care a avut maximul în mai 2018, la 5,41% inflaţie”, amintește Adrian Vasilescu.
Nu-ţi convine? Schimbi regulile jocului
„Acum, inflaţia este peste 4%, în continuare cea mai mare din UE. Acest Robor crescut nu a mai convenit. După un șir de scandaluri, s-a ajuns la concluzia că trebuie să renunţăm la el. Toate acestea s-au produs peste Banca Naţională”, subliniază Vasilescu.
Iniţial, amintește expertul BNR, senatorul Zamfir a vorbit despre un “indice care să se calculeze în funcţie de tranzacţiile la zi”, apoi s-a ajuns la un decalaj de un trimestru și s-a decis, prin OUG 19, să se ia în calcul, pentru 2 mai, trimestrul al IV-lea din anul 2018.
În mediul politic se estimează probabil că, dacă va exista un decalaj de un trimestru între IRCC și realitatea de pe piaţa interbancară, dată de indicele Robor, care ţine cont de inflaţie, creditaţii în lei vor fi mulţumiţi, pentru că IRCC va fi mai mic și atunci creditele în lei vor fi mai ieftine. Este adevărat însă că lucrurile nu vor sta astfel, pentru că băncile vor acţiona prin schimbarea marjei?
„BNR nu merge pe ideea asta. Nici nu vrem să facem prognoze despre cum va evolua acest indice, pentru că nu știm. În același timp, nici nu vrem să speriem populaţia cu ce va fi, ce nu va fi. Banca Naţională nu are în povestea asta decât rolul de «matematicianul sistemului»”, răspunde Adrian Vasilescu.
„OUG are o formulă de calcul. CNSP, în primul rând, și-a adjudecat poziţia de administrator al acestui indice și a dezvoltat formula, iar BNR nu face decât să calculeze. Cum ies cifrele, așa calculează Banca Naţională și orice matematician din lumea aceasta sau orice institut de matematică poate să verifice dacă calculul făcut de BNR este exact sau nu”, subliniază Vasilescu.
Știm deja că indicele Robor este calculat de firma Thomson Reuters. Ce entitate calculează IRCC? „Banca Naţională, care dă în fiecare zi, la ora 11.00, un comunicat-tabel, în care sunt cele opt scadenţe ale indicelui Robor, pe cotaţii, și un alt tabel, cu tranzacţiile. Se face media tranzacţiilor pe zi. În prima zi din mai a dat și media tranzacţiilor din luna aprilie”, explică expertul BNR.
Așadar, Reuters, la 11.00, în fiecare zi de tranzacţionare, dă cotaţiile ferme, pentru toate cele opt scadenţe ale indicelui Robor, iar tranzacţiile se fac la scadenţele respective, în mod obligatoriu.
Cotaţia se face pe preţul de vânzare și pe cel de cumpărare, cu o marjă exactă între cele două preţuri, astfel că, „dacă o bancă e lacomă și își pune un preţ de vânzare înalt, este obligată să ducă și preţul de cumpărare la o marjă stabilită, lângă preţul de vânzare”, subliniază Adrian Vasilescu.
De ce așa? Pentru că, „în perioada aceea de 15 minute, când se cotează, banca se poate trezi cu o grămadă de ordine de cumpărare. Ea poate nu vinde la cât a cotat, dar va fi obligată să cumpere la cât a cotat, adică scump”, a spus Vasilescu pentru “România liberă”.