Ca­re e re­gi­mul fis­cal al pro­gra­ma­to­ri­lor ro­mâni când lu­cre­a­ză cu fir­me străi­ne

Tren­dul pu­ter­nic de a fi pro­gra­ma­tor con­ti­nuă în Ro­mânia. Unii ple­a­că în Occi­dent, la mari com­pa­nii. Alţii ră­mân în ţa­ră din di­fe­ri­te mo­ti­ve.

Romania Libera - - Prima Pagina - Flo­rin Bu­des­cu

Tren­dul pu­ter­nic de a fi pro­gra­ma­tor con­ti­nuă în Ro­mânia. Unii ple­a­că în Occi­dent, la mari com­pa­nii. Alţii ră­mân în ţa­ră din di­fe­ri­te mo­ti­ve. Ce se întâmplă cu aceş­tia şi cum pot fi ei plă­ti­ţi ast­fel încât să-şi op­ti­mi­ze­ze ra­por­tul din­tre ta­xe­le plă­ti­te şi veni­tu­ri­le câşti­ga­te?

Ce se întâmplă cu aceş­tia şi cum pot fi ei plă­ti­ţi ast­fel încât să-şi op­ti­mi­ze­ze ra­por­tul din­tre ta­xe­le plă­ti­te şi veni­tu­ri­le câşti­ga­te şi, si­mul­tan, să fie în le­ga­li­ta­te?

În ul­ti­mii ze­ce ani, Ro­mânia a de­venit un cen­tru im­por­tant în do­me­ni­ul IT&C, acest sec­tor înre­gis­trând creșteri so­li­de de la un an la altul. Gra­dul ri­di­cat de atrac­ti­vi­ta­te ge­ne­rat de ca­li­ta­tea mun­cii pres­ta­te de spe­cia­liștii IT&C din Ro­mânia a de­ter­mi­nat une­le com­pa­nii străi­ne, ca­re nu au pre­ze­nță pe piața lo­ca­lă, să fo­lo­se­as­că ex­per­ti­za aces­to­ra, ofe­rin­du-le un venit com­pe­ti­tiv și po­si­bi­li­ta­tea de a lu­cra de aca­să, ex­pli­că EY.

În re­lația cu so­ci­e­ta­tea străi­nă pentru ca­re pres­te­a­ză ser­vi­cii pro­fe­si­o­na­le, aces­te per­soa­ne sunt, de obi­cei, fie an­ga­jați, fie co­la­bo­ra­tori, per­soa­ne fi­zi­ce au­to­ri­za­te (PFA). Însă fap­tul că so­ci­e­ta­tea an­ga­ja­toa­re/ con­trac­toa­re nu este lo­ca­tă în Ro­mânia nu înse­am­nă că pres­ta­to­rii ro­mâni nu da­to­re­a­ză ta­xe în Ro­mânia, când ac­ti­vi­ta­tea lor e des­fășu­ra­tă de pe te­ri­to­ri­ul ță­rii.

Fi­e­ca­re din­tre ce­le do­uă mo­da­li­tăți de co­la­bo­ra­re – pe per­soa­nă fi­zi­că, sub con­tract,

ori cu PFA – ge­ne­re­a­ză obli­gații fis­ca­le în Ro­mânia, ade­sea di­fi­cil de înde­pli­nit.

Trei, nu do­uă alternativ­e de or­ga­ni­za­re ju­ri­di­că

Adrian Ben­ţa, con­sul­tant fis­cal, spu­ne că „fis­ca­li­za­rea veni­tu­ri­lor pro­veni­te din ac­ti­vi­tă­ţi de pre­lu­crări da­te – şi vor­besc strict des­pre pro­gra­ma­tori – poa­te să ţi­nă cont de mai mul­te for­me de exer­ci­ta­re a aces­tei pro­fe­sii“.

Ben­ţa adu­ce în dis­cu­ţie o a treia for­mă de agre­ga­re ju­ri­di­că po­si­bi­lă pentru pres­ta­to­rii din Ro­mânia: mi­croîntre­prin­de­rea. Anu­me – ex­pli­că Ben­ţa pentru „Ro­mânia li­be­ră“– „din punc­tul meu de ve­de­re, cel mai avan­ta­jos este să-ţi faci un mic SRL şi, da­că ar fi să ne gândim şi la pro­tec­ţia so­cia­lă, op­ţi­u­nea este ca tu să fii sa­la­riat al pro­pri­u­lui tău SRL, cu un sa­la­riu mi­nim pe eco­no­mie, pe ca­re ţi-l per­mi­ţi. Când eş­ti sa­la­ria­tul pro­pri­ei ta­le fir­me, ca pro­gra­ma­tor, ai scu­ti­re la im­po­zi­tul pe veni­tul din sa­la­riu“.

Pri­ma op­ţi­u­ne este cea în ca­re eş­ti sa­la­riat, în ba­za unui con­tract de mun­că de la o com­pa­nie de afa­ră, ca­re-ţi plă­teş­te ţie sa­la­ri­ul aici, în Ro­mânia. Pentru veni­tu­ri­le sa­la­ria­le obți­nu­te din străi­nă­ta­te se da­to­re­a­ză 10% im­po­zit pe venit și 37,25% con­tri­buții, din ca­re 35% con­tri­buții so­cia­le in­di­vi­dua­le (25% con­tri­buția la pen­sie, 10% con­tri­buția la să­nă­ta­te) și 2,25% con­tri­buția asi­gu­ra­to­rie pentru mun­că.

Re­pre­zen­tant fis­cal în Ro­mânia

Este vor­ba – de­ta­lia­ză Clau­dia So­fia­nu, par­te­ner la De­par­ta­men­tul de Asis­te­nță Fis­ca­lă și Ju­ri­di­că al EY Ro­mânia – des­pre ace­le­ași ta­xe plă­ti­te de un an­ga­jat al unei com­pa­nii din Ro­mânia. În ace­as­tă struc­tu­ră, an­ga­ja­tul tre­bu­ie să ți­nă cont, însă, că nu poa­te be­ne­fi­cia de scu­ti­rea de im­po­zit pe venit apli­ca­bi­lă spe­cia­liști­lor IT an­ga­jați ai com­pa­ni­i­lor înre­gis­tra­te în Ro­mânia.

Con­sul­tan­tul fis­cal Adrian Ben­ţa, pe de altă par­te, mai fa­ce o sin­gu­ră ob­ser­va­ţie de pro­ce­du­ră: „Acea com­pa­nie de afa­ră tre­bu­ie să-şi înre­gis­tre­ze un re­pre­zen­tant fis­cal în Ro­mânia, ca­re să de­pu­nă declaraţia A112 pri­vind im­po­zi­te­le şi con­tri­bu­ţi­i­le la asi­gu­ră­ri­le so­cia­le“.

Ca mă­su­ră de sim­pli­fi­ca­re, ex­pli­că ex­per­tul, Co­dul de Pro­ce­du­ră Fis­ca­lă ac­tual per­mi­te şi de­le­ga­rea sa­la­ria­tu­lui, pentru ca el „să de­pu­nă declaraţia în nu­me­le com­pa­ni­ei străi­ne şi să fa­că plă­ţi­le la ta­xe. Evi­dent că este o pro­ce­du­ră gre­oaie şi este cea mai scum­pă“.

De­oa­re­ce este po­si­bil ca alte obli­gații fis­ca­le să apa­ră și în ța­ra de reșe­di­nță a com­pa­ni­ei, an­ga­ja­tul ar tre­bui să afle de la an­ga­ja­tor ca­re sunt aces­tea și în ce mă­su­ră îi vor afec­ta sa­la­ri­ul net, aten­ţi­o­nea­ză EY.

PFA, fre­e­lan­cer-ul ne­le­gi­fe­rat în Ro­mânia

O altă me­to­dă este cea a des­fă­şu­ră­rii de ac­ti­vi­tă­ţi in­de­pen­den­te, apli­ca­bi­lă în mo­men­tul în ca­re ac­ti­vi­ta­tea pro­gra­ma­to­ri­lor are ca­rac­ter de con­ti­nu­i­ta­te, lu­nar, săp­tă­mânal, zil­nic, dar pro­gra­ma­to­rul nu do­reş­te să fie sa­la­riat, ci PFA, adi­că per­soa­nă fi­zi­că au­to­ri­za­tă.

„Exis­tă, în acest caz, obli­ga­ţia înma­tri­cu­lă­rii la Re­gis­trul Co­mer­ţu­lui şi se efec­tue­a­ză ac­ti­vi­tă­ţi in­de­pen­den­te, cu de­cla­ra­re la ANAF, în declaraţia uni­că de venit“, ex­pli­că Ben­ţa.

În ca­zul unei PFA, de­ta­lia­ză EY, re­lația cu com­pa­nia străi­nă poa­te fun­cți­o­na le­gal doar da­că între ce­le do­uă pă­rți exis­tă o re­lație de in­de­pen­de­nță. Obli­gați­i­le de ra­por­ta­re a veni­tu­ri­lor obți­nu­te din străi­nă­ta­te re­vin per­soa­nei fi­zi­ce, prin de­cla­rația uni­că pri­vind im­po­zi­tul pe venit și con­tri­buți­i­le so­cia­le. Da­că im­po­zi­ta­rea se fa­ce în sis­tem re­al, pentru sta­bi­li­rea im­po­zi­tu­lui pe venit se apli­că 10% la veni­tul re­a­li­zat, în timp ce la im­po­zi­ta­rea prin nor­mă de venit va­loa­rea im­po­zi­tu­lui se obți­ne prin apli­ca­rea ra­tei de 10% la nor­ma de venit.

Per­soa­na da­to­re­a­ză con­tri­buția la pen­sie de 25%, apli­ca­bi­lă unui venit ales. Ba­za im­po­za­bi­lă nu poa­te fi mai mi­că de 12 x 2.080 de lei = 24.960 de lei pentru anul 2019 (sa­la­ri­ul mi­nim brut pe eco­no­mie). Con­tri­buția pentru Să­nă­ta­te este de 10%, apli­ca­bi­lă asu­pra ba­zei mi­ni­me me­nți­o­na­te, da­că pe ambe­le da­to­ra­te se obțin veni­turi ega­le cu cel puțin 24.960 de lei.

Spre exem­plu, la un venit lu­nar brut de 10.000 lei, ta­xe­le da­to­ra­te pentru un an­ga­jat sunt de 4.375 de lei, în timp ce un PFA da­to­re­a­ză 1.728 de lei, în sis­tem re­al, fă­ră a lua în cal­cul chel­tu­i­e­li de­duc­ti­bi­le și având în ve­de­re o ba­ză mi­ni­mă pentru con­tri­buția de asi­gu­rări so­cia­le.

De­za­van­ta­je­le sunt enu­me­ra­te de Adrian Ben­ţa. Nu-ţi plă­teş­te ni­meni con­ce­di­ul me­di­cal, nu ai drep­tul la con­ce­diu de odih­nă, „e tre­a­ba ta cum îţi or­ga­ni­ze­zi ac­ti­vi­ta­tea, având în ve­de­re că des­fă­şori o pro­fe­sie in­de­pen­den­tă. Foar­te mul­tă lu­me cre­de că lu­cre­a­ză ca fre­e­lan­cer. Aces­ta nu este re­cu­nos­cut le­gal în Ro­mânia“.

Exis­tă po­si­bi­li­ta­tea punc­tua­lă, pe de altă par­te, ca da­că s-a întâmplat o da­tă, într-un an, să lu­cre­zi pentru o fir­mă străi­nă, tot în ba­za unui con­tract, veni­tu­ri­le sunt tot cu 10% im­po­zi­ta­te, dar sunt în ca­te­go­ria veni­tu­ri­lor din alte sur­se: nu se da­to­re­a­ză con­tri­bu­ţia la pen­sie, iar cea la Să­nă­ta­te se da­to­re­a­ză doar da­că ai de­pă­şit, ca venit, 12 sa­la­rii mi­ni­me pe eco­no­mie.

Mi­croîntre­prin­de­rea – cea mai avan­ta­joa­să so­lu­ţie

A treia for­mă de or­ga­ni­za­re, şi cea mai avan­ta­joa­să, este prin înfi­in­ţa­rea unei per­soa­ne ju­ri­di­ce ro­mâne, de obi­cei un SRL cu sta­tut de mi­croîntre­prin­de­re, for­mă de or­ga­ni­za­re mult mai avan­ta­joa­să de­cât PFA. O com­pa­nie poa­te să nu ai­bă sa­la­ria­ţi, şi atunci im­po­zi­tul e de 3% din veni­turi.

Le­gea s-a îmbu­nă­tă­ţit de anul tre­cut. Se pot dis­tri­bui di­vi­den­de tri­mes­trial, ast­fel încât nu se mai pu­ne problema cum trăi­eş­ti un an, până iei di­vi­den­de­le de la fir­mă. Problema se re­du­ce la cum trăi­eş­ti în primul tri­mes­tru.

Se mai plă­teş­te un im­po­zit pe di­vi­den­de de 5% şi, în func­ţie de su­ma to­ta­lă a di­vi­den­du­lui anual, în anul ur­mă­tor, până la 15 mar­tie, iar da­că ai de­pă­şit sa­la­ri­ul mi­nim pe eco­no­mie mai plă­teş­ti con­tri­bu­ţia la Să­nă­ta­te. Aşa­dar, ta­xe­le pentru o mi­croîntre­prin­de­re ar fi de 8%, plus o con­tri­bu­ţie la Să­nă­ta­te, ca­re în acest moment ar fi de 2.460 lei pe an.

To­tu­şi, ce sta­tut ai tu, da­că eş­ti pro­gra­ma­tor în Ro­mânia şi nu po­ţi să fii de ju­re fre­e­lan­cer, pentru că no­ţi­u­nea nu exis­tă? De­pin­de de for­ma de ac­ti­vi­ta­te, răs­pun­de Ben­ţa. „Da­că sunt sa­la­riat în Ro­mânia cu con­tract de mun­că înre­gis­trat în străi­nă­ta­te, atunci am fis­ca­li­ta­te de sa­la­riat în Ro­mânia“, de­ta­lia­ză ex­per­tul.

„Da­că sunt PFA, evi­dent, con­trac­tul e su­pus re­gi­mu­lui fis­cal pentru ac­ti­vi­tă­ţi in­de­pen­den­te ro­mâneş­ti şi, pro­ba­bil, în SUA voi fi con­si­de­rat un fre­e­lan­cer. Când am o com­pa­nie, am sta­tu­tul de con­trac­tor, com­pa­nie mi­că din­tr-un stat străin“, a de­cla­rat pentru „Ro­mânia li­be­ră“Adrian Ben­ţa, con­sul­tant fis­cal.

FO­TO SHUTTERSTO­CK

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.