Romania Libera

SUMMIT 2019: Sciatica lui Juncker și boxerul lui Dide

- Marius Ghilezan

Sibiul de astăzi e sub camuflaj. Oricine intră sau iese din Piaţa Centrală e legitimat. Mâine are loc summit-ul șefilor de stat sau de guvern din ţările UE. Vin barosanii, pleacă metresele.

Securitate­a înainte de toate. Locuitorii sunt sfătuiţi să nu facă plimbări fără rost. Centrul istoric și traseele de deplasare ale participan­ților sunt împânzite cu camere de supraveghe­re ultraperfo­rmante. Totul e zeiss. Și-n semafoare cred

că-s cipuri. Nu știu. Or fi. Până și capacele de canal au fost sigilate. Nici spiritul lui Conrad Haas nu poate pătrunde. Dar oare știu oaspeţii despre artilerist­ul de geniu care a ridicat în secolul XVI prima rachetă în trei trepte peste haloul gravitaţio­nal al Pământului? Cu patru secole înainte de acţiunile mult lăudate ale NASA de pe Cape Canaveral, un neamţ venit din Dornbach s-a săturat să se joace cu artificiil­e și a construit rachete. Asta pe timpul când Luxembourg-ul lui Juncker era câmp al mierlelor.

Big Brother-ul e instalat în toată splendoare­a. Câţi or fi citit Orwell? Civili cu antenuţe bâjbâie pe străzi. Zici că Sibiul e platou de filmare pentru Agentul 007.

Parcările sunt închise. Orașul pare sub asediu. Așa o fi înainte de desantul marilor armade?

Nici musca nu poate zbura. Oricum, o plouă pe aripioare. Școlile se închid. Patru zile de bucurie pentru cei mici.

Autobuzele circulă doar pe la periferii.

Clădirile centrale sunt proaspăt zugrăvite. Butaforia e de Hollywood. Noroc că cinstiţii oaspeţi nu coboară în beciurile vechiului burg.

Cocheta primărie e punctul central. Acolo au loc reuniunile festive.

Deși plouă ca pe Arca lui Noe, corturi albe sticlesc la picuri. În pieţele unde altădată se ridica stâlpul lui Rudolf acum e doar liniștea de dinaintea blitz-urilor. Iohann, fă-te că lucrezi!

Restaurant­elor din zona centrală le e interzis să vândă băuturi alcoolice. Whisky-ul e doar pentru premianţi. Grangurii servesc. Nu stau pe sec. Că nu e priveghi.

Pe așa o vreme, arborii, puţinii rămași, ar trebui împânziţi cu ţoiuri. Iar la cină, de li s-ar citi poemul lui Ioan Mureșan: „Vai săracii, vai săracii alcoolici, / cum nu le spune lor nimeni o vorbă bună! / Dar mai ales, mai ales dimineața când merg clătinându-se pe lângă / ziduri / și uneori cad în genunchi și-s ca niște litere / scrise de un școlar stângaci“, toţi ar fi în extaz.

Sigur că, deși pare, atmosfera nu e de parastas. E o bifă din ciclul „ţup, ţup, am fost și noi pe a(r)ici“.

Pe afiș se spun lucruri trăsnite. Despre viitor. Buget și predicţii.

Povești. Cum nu mai răsare Luna.

Vine și premierul Olandei, Mark Rutte. Aceeași persoană care s-a repezit la Dăncilă să facă lobby pentru Damen. Erau la bătaie 1,6 miliarde euro pentru fregate.

Pentru că Universita­tea nu e spaţiu al Executivul­ui, a spus recent în Elveţia, în faţa studenţilo­r: „Solidarita­tea între noi este crucială, dar pentru a arăta acest lucru toate ţările, fiecare persoană din statele membre, trebuie să urmeze aceleași criterii pe care ni le-am stabilit chiar noi, ca să putem atinge anumite obiective“. Adică să avem voie și noi să scutim penalul ING de crime financiare?

Orice pasăre prezentă în sala festivă ar trage un tweet: Nu mai veniţi cu bazaconiil­e pe care nici voi nu le respectaţi.

Sigur că peste cinstita adunare a mai-marilor lumii europene nu va intra niciodată parchetul. Baștanii calcă pe parchet, nu invers.

Dacă ar exista și la ei anticorupţ­ia, de la Juncker până la cinstiţii foști demnitari s-ar face dosare mai mari decât cele ale Securităţi­i de la Popești-Leordeni. Dar nu e scris în cărţi ca ei să fie proscriși. Proscriși sunt cei care nu se predau.

Dar despre cinstitele feţe, numai de bine. Cred că s-au săturat și ele de atâtea prosternăr­i ale supușilor din Est. După alegerile din 26 mai, mulţi dintre oaspeţi vor fi fericiţii posesori ai unor tichete de vacanţă. Cu pensioare grase, vor povesti nepoţilor despre trecut.

Orice om limpede la cap nu crede o iotă din ce rezoluţii or fi.

Totul va fi select. E sigur. Galant. Aristocrat­ic. De bun-gust. Într-un oraș simbol al medievalis­mului timpuriu se vor ciocni cristaluri, se vor trage de mustăţi și se va râde de fraierii care protesteaz­ă pe lângă pieţe, pe lângă boii lipsă.

Aici e singura problemă. Sciatica lui Juncker se va lovi de boxerul lui Dide? De ce să nu se cinstească împreună? Au luptat pentru aceeași cauză.

Cum îl vor mulţumi oficialii pe revoluţion­arul de profesie care și-a sacrificat Revisalul pentru a fi pe stradă ca bocterii zi-lumină, nu știm. E șucărit că nu-și poate căra trupa de zgomote în Piaţa Mare. Să se mulţumeasc­ă și el cu una (mai) mică.

 ??  ??
 ?? FOTO SHUTTERSTO­CK ??
FOTO SHUTTERSTO­CK
 ??  ??

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania