Standardul UE pentru spaţii verzi, „doborât“cu statistici falsificate din condei
Funcționarii Primăriei Galați au reușit ca, în zece ani, să crească media spațiilor verzi din oraș de la 2,67 la 30,44 mp/locuitor.
Mai ales în ultimii ani, în care poluarea din marile orașe a devenit una dintre problemele acute cu care se confruntă aceste comunități, a crescut importanța acordată spațiilor verzi. Traficul auto și centralele de apartament sunt două surse de creștere a gradului de poluare.
La Bruxelles a fost elaborată foaia de parcurs „Heat Roadmap Europe“, care prevede o creștere de la 12% la 50% a ponderii sistemelor de termoficare în necesarul de căldură din Uniunea Europeană, până în 2050 fiind eliminate treptat centralele de apartament. În ceea ce privește reducerea poluării generate de traficul rutier prin trecerea la mașinile electrice sau hibrid, preocupare ce a luat amploare și la noi, este edificatoare. O a treia cale de reducere a poluării din orașe este înființarea unor noi suprafețe de spațiu verde. La nivelul Uniunii Europene a fost stabilit un standard, de 26 mp pentru fiecare locuitor. Atingerea acestui standard depinde doar de găsirea suprafețelor de terenuri publice care să poată fi amenajate, investițiile nefiind costisitoare.
În marile orașe ale lumii, „guerrilla gardening“
La nivel mondial, protejarea și dezvoltarea spațiilor verzi din marile orașe este de mai mult timp o provocare la care trebuie să răspundă municipalitățile, pentru reducerea poluării prin dezvoltarea infrastructurii „verzi“și „albastre“– parcuri și lucii de apă. Din anii ’70, în Statele Unite, Marea Britanie, Japonia, Germania, Canada sau în Australia se implementeză conceptul „guerrilla gardening“(gherila verde), care constă în crearea de spaţii verzi în special în zonele urbane cele mai aglomerate. Acest concept a fost lansat de Liz Christy, împreună cu grupul său, „Green Guerrilla“, care în anul 1973 a reușit să transforme un teren viran din Bowery Houston (New York) în prima grădină comunitară din metropola americană. În centrul Londrei, de pildă, există parcuri private, cu aproape 100% vegetație, cu câteva alei, teren de tenis și un chioșc cu cărți, din care poți lua una să citești, unde familiile care locuiesc în zonă au acces în baza achitării unei taxe.
La noi, pe spațiile verzi – chioșcuri și garaje
Potrivit studiilor realizate în țările central şi est-europene, în perioada de după schimbările politice din 1989 a avut loc o reducere a suprafețelor spațiilor verzi din mediul urban, ca urmare a retrocedării terenurilor către foştii proprietari şi a dezvoltării de noi construcţii, multe suprafeţe de spațiu verde fiind ocupate de acestea. Și statisticile de la noi ilustrează o astfel de evoluție. Dacă între anii 1980 şi 1990 suprafaţa spaţiilor verzi urbane din România a crescut cu 30%, de la 169,62 la 220,81 kmp, ulterior a fost înregistrată o scădere până în 2006, când s-a produs un uşor reviriment, ajungându-se la 202,69 kmp. O caracteristică a perioadei de după 1990 a fost extinderea construcțiilor pe spațiile verzi, în special în vadurile comerciale, prin apariția chioșcurilor, construcții provizorii ce reprezentau „infrastructura“comerțului privat, la concurență cu comerțul de stat. În aceeași perioadă a avut loc și o creștere explozivă a construirii bateriilor de garaje pe spațiile verzi dintre blocuri. La Galați, din 1990 până în 2007 au apărut aproximativ 5.500 de chioșcuri și 10.000 de garaje, majoritatea construite pe spațiile verzi. Din cei patru primari pe care i-a avut Galațiul după 1992, doar unul singur, Marius Stan (PNL, UNPR), a avut curajul ca, în perioada 20122016, să demoleze sute de garaje, pentru ca în locul lor să amenajeze parcări, locuri de joacă și spații verzi.
„Spaţiile verzi proprietate publică“, prevăzute de lege
Intrarea în Uniunea Europeană a determinat o schimbare de atitudine a administrațiilor locale din cele 319 orașe din țara noastră, în care se înregistrează 55,2% din populaţie. Articolul 35 din Constituție, care stipulează „dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic“, are o reflectare și în Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane, care la art. 6 stabileşte că „statul recunoaşte dreptul fiecărei persoane fizice la un mediu sănătos, accesul liber pentru recreere în spaţiile verzi proprietate publică“. Legea nr. 24 definește spaţiile verzi urbane publice, care pot fi: parcul (cu suprafață de cel