Dosarul mineriadei, retrimis la Parchet
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, ieri, să retrimită Parchetului General dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990. Au fost anulate ordinele de punere sub acuzaţie a inculpaţilor, dar şi toate probele din rechizitoriu. Parchetul Militar va contesta decizia Înaltei Curți, a anunțat Bogdan Licu, procurorul general interimar. Magistraţii instanţei supreme au început, în februarie 2018, judecarea dosarului mineriadei, în care au fost trimise în judecată, pentru crime împotriva umanităţii, 14 persoane, printre care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul şef al SRI Virgil Măgureanu şi fostul lider sindical Miron Cozma.
Înalta Curte de Casaţie și Justiţie a decis, ieri, să retrimită Parchetului General Dosarul Mineriadei. Printre cei care scapă de acuzații se numără și fostul președinte Ion Iliescu, acuzat de crime împotriva umanității. Parchetul Militar va contesta decizia. Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie și Justiţie au decis, ieri, să retrimită Secţiei Parchetelor Militare din Parchetul General Dosarul Mineriadei, fiind constatată nulitatea rechizitoriului. Au fost anulate ordinele de punere sub acuzaţie a inculpaţilor, dar și toate probele din rechizitoriu. Parchetul Militar va contesta decizia de azi a Înaltei Curți de retrimitere la procurori a Dosarului Mineriadei, a declarat procurorul general interimar, Bogdan Licu.
De altfel, la scurt timp după decizia ÎCCJ, părţile din dosar s-au deplasat la sediul Parchetului General, pentru o discuţie cu Licu. „Discuţia foarte scurtă pe care am avut-o cu domnul procuror general astăzi este că secţia parchetelor va face recurs și că este o chestiune procedurală dacă doar secţia parchetelor militare poate face recurs sau dacă poate face recurs și Secţia specială de investigare a magistraţilor, pentru că, în acest dosar există un magistrat: Mugurel Florescu, fostul sef al secției militare din anii ´90 și prim-adjunct al procurorului general de atunci“, a declarat Teodor Mărieș, liderul Asociaţiei 21 Decembrie 1989.
Documente pierdute
Mărieș susţine că din dosar lipsește cam 80 la sută din ceea ce s-a instrumentat în perioada 2005 – 2007. „Din acest dosar lipsește cam 80 la sută din ceea ce s-a făcut în perioada 2005 – 2007, ei rezumându-se doar la 14 persoane vinovate, dar și pe acelea nu le-au pus corect sub urmărire, nu au făcut procedura corect. Atunci, sigur, cu un dosar incomplet, judecătorul nu are ce să facă decât să-l dea înapoi. Eu nu-l acuz pe Epure pentru decizia de azi, eu îl acuz pe Constantin Epure, judecător de Înaltă Curte, că și-a permis să reţină doar el un an și jumătate dosarul, în detrimentul acestor oameni care au venit cu speranţă la termene, sperând că li se face dreptate, și au aflat că avem un rechizitoriu bun de aruncat la gunoi“, a declarat, la ieșirea din sediul instanţei, Teodor Mărieș.
Magistraţii instanţei supreme au început, în februarie 2018, judecarea dosarului Mineriadei din 13-15 iunie 1990, în care au fost trimise în judecată, pentru crime împotriva umanităţii, 14 persoane, între care fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul șef al SRI Virgil Măgureanu și fostul lider sindical Miron Cozma.
Acuzațiile din dosar
Potrivit procurorilor, în zilele de 11 și 12 iunie 1990 autorităţile statului au hotărât să declanșeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din București, în acest atac fiind implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum și peste zece mii de mineri și alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.
Ei menţionează că atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împușcare a patru persoane (fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracţiunii), vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane (fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracţiunii) și privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane. În cadrul acestei acţiuni, peste două sute de persoane au fost ridicate și transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după amiaza aceleiași zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară, iar concomitent s-a pătruns în forţă, fără drept, în sediul Institutului de Arhitectură și al Universităţii din București, fiind percheziţionate mai multe birouri, persoanele aflate în incintă fiind evacuate prin acte de violenţă.
Represiunea autorităţilor a continuat în zilele de 14 și 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfășurat împreună cu minerii și muncitorii din mai multe judeţe ale ţării, care deveniseră o adevărată forţă de ordine, paralelă cu cele recunoscute și organizate potrivit legii. În acest context, minerii aduși în București au devastat sediile partidelor politice nou-înfiinţate sau reînfiinţate după Revoluţia din decembrie 1989 și care se aflau în opoziţie. De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureștiului și alte persoane având legătură cu manifestaţiile din Piaţa Universităţii.