Problemele structurale ale economiei și finanţelor României vor continua
Prognoza Comisiei Europene privind evoluţiile din această primăvară pune accentul pe o anunţată încetinire a creșterii economice și scăderea efectului de boom economic.
Ca în fiecare an, Comisia face, la acest moment, o prognoză asupra trendurilor economice și financiare ale fiecărui stat membru al Uniunii pentru anul în curs și anul care urmează.
Astfel, Comisia Europeană observă scăderea ritmului de creștere a PIB real al României. Consumul privat a rămas principalul motor de creștere, spune CE, în timp ce investițiile au avut o performanță scăzută anul trecut, cu o contribuție negativă la o creștere de 0,7%.
Creșterile importurilor și exporturilor vor continua să slăbească, preconizează instituţia europeană, iar inflaţia, anunţă CE, ar urma să își mai domolească ritmul. Problemele macroeconomice de fond rămân aceleași: se preconizează că deficitul public general va crește până la 3,5% din PIB, în anul 2019, și la 4,7% din PIB, anul viitor.
Rămânem în același trend de până acum
Creșterea PIB real a scăzut în anul 2018, după un maxim în anul 2017, arată instituţia europeană. Evoluţia aceasta a fost determinată de consumul privat, investițiile și exporturile nete exercitând o influență negativă.
Contul curent s-a înrăutățit mai departe. Aterizarea ușoară (n.r.: din eng. „soft landing“) a economiei românești va continua în anii 2019 și 2020, cu deficitul de cont curent prognozat să crească în continuare.
Pe de altă parte, este de așteptat ca piața forței de muncă să rămână strânsă, dar inflația se va calma, faţă de nivelul maxim din anul 2018. Se estimează de asemenea că deficitul bugetar va continua să crească, pe fondul cheltuielilor cu salariile și cu pensiile publice, atrage atenţia Comisia Europeană.
Creșterea economică încetinește, însă rămâne totuși robustă. Boom-ul economic al României s-a mai liniștit anul trecut. PIB-ul real a crescut cu 4,1%, ceea ce reprezintă cu aproape trei puncte procentuale mai puțin decât în anul 2017. Consumul privat a rămas principalul motor al creșterii, încă stimulat de creșterea salariilor minime și a celor din sectorul public, dar a fost oarecum îmblânzită de creșterea-record a prețurilor ridicate.
La finalul anului 2017, coaliţia PSD-ALDE a stabilit pentru Cabinetul Cioloș un buget cu un record negativ al investiţiilor de stat. După ce au revenit apoi, ca nivel, în anul 2017, investițiile au avut o performanță scăzută în anul 2018, cu o contribuție negativă la o creștere de 0,7%. Acest lucru s-a datorat în mare parte investițiilor private, deoarece investițiile publice au crescut ușor.
Impactul negativ asupra creșterii din exporturile nete a crescut în anul 2018 și atât importurile, cât și exporturile au scăzut. Importurile au fost influențate în principal de evoluția pieţei bunurilor de consum, în timp ce exporturile s-au încetinit, pe măsură ce cererea externă a devenit mai lentă și rata reală de schimb s-a apreciat. Aceasta a dus la un deficit al contului curent mai mare decât cel așteptat, de 4,7% din PIB.
PIB-ul real, în scădere
Se estimează că PIB-ul real va scădea la 3,3%, în anul 2019, și la 3,1%, în anul 2020. CE prognozează: consumul privat va rămâne la un nivel ridicat anul acesta, deoarece salariile nominale continuă să înregistreze o creștere puternică. Este de presupus că investiţiile se vor redresa în acest an, pe fondul îmbunătățirii susținute a investițiilor în echipamente și revenirii investițiilor în construcții, ajutate de o creștere a numărului de proiecte finanțate de Uniunea Europeană.
Se preconizează că creșterile importurilor și exporturilor vor continua să slăbească. Cu toate acestea, impactul lor general negativ asupra creșterii PIB real se va reduce treptat, deoarece creșterea importurilor va încetini mai mult decât creșterea exporturilor.
Cu toate acestea, se estimează că soldul comercial va continua să crească, privit ca procent din produsul intern brut, determinând creșterea deficitului de cont curent la 5,2%, anul acesta, și la 5,3%, anul viitor.
Șomajul a scăzut la 4,2% în anul 2018, fiind la cel mai mic nivel din ultimele două decenii. Condițiile strânse ale pieței muncii și creșterile continue ale salariilor minime și ale celor din sectorul public au susținut o creștere a salariilor cu două cifre, observă Comisia Europeană.
„România liberă“a scris însă că acesta este un semnal al crizei de mână de lucru de pe piaţa internă a forţei de muncă, motiv pentru care mediul de afaceri dă semnale intense că are nevoie de importuri de forţă de muncă din statele-ţintă mai slab dezvoltate.
Compensația medie / angajat a crescut cu 18,4% în termeni reali, în anul care a trecut. Se estimează astfel o creștere moderată a salariilor, pe măsură ce economia se răcește, dar creșterea aceasta trebuie să rămână relativ puternică, adaptată la condițiile pieței muncii și la evoluția salariilor publice.
Inflaţia își continuă decelerarea
Inflația a atins un maxim de 4,1% în anul care a trecut, în principal din cauza creșterii prețurilor la alimente și la energie. Comisia Europeană prognozează că inflaţia se va reduce la 3,6% în acest an, în pofida creșterii prețurilor la alimente și energie de la începutul anului, și la 3% în anul 2020.
Se estimează că inflația de bază, pe de altă parte, va crește de la 2,7% în anul 2018 la 3,2% în anul 2019 și apoi va scădea la 2,5% în anul 2020. Banca Națională a României a decis recent să-și mențină rata de politică monetară la 2,5%, amintește CE.
Pe de altă parte, atât incertitudinile interne, cât și cele externe ar putea avea un impact asupra creșterii economice. Pe plan extern, incertitudinile legate de cererea mondială și de economia Uniunii Europene ar putea avea un impact negativ asupra exporturilor României.
Pe plan intern, pe de altă parte, conform Comisiei Europene, o creștere susținută a costului unitar al forței de muncă, datorată creșterii salariale care depășește creșterea productivității, ar putea să reducă exporturile. Incertitudinea și imprevizibilitatea politicilor publice poate avea un efect negativ asupra consumului și investițiilor, împiedicând creșterea economică.
În cele din urmă, creșteri ridicate ale inflației în primul trimestru al acestui an ar putea indica o creștere a prețurilor față de cea inițială, pe parcursul anului. Scăderea deficitului public va crește în anul 2018. Deficitul public general a crescut la 3,0% din PIB, de la 2,7% în 2017, datorită creșterilor semnificative de salarii din sectorul public.
4,7% deficit bugetar anul viitor
Se preconizează că deficitul public general va crește până la 3,5% din PIB în anul acesta. Cheltuielile pentru salariile publice vor rămâne principala cauză a acestei creșteri. Cheltuielile pentru pensiile de vechime vor crește de asemenea, deoarece punctul de pensie, principalul parametru utilizat pentru indexarea pensiilor, este stabilit să crească cu 15%, în luna septembrie a acestui an.
Se preconizează că deficitul public general va atinge 4,7% din PIB anul viitor. Principalul motor al acestui fenomen este prognozata deteriorare a cheltuielilor pentru pensiile de limită de vârstă, determinate de efectul creșterii de 15% a punctului de pensie, din septembrie 2019, plus o creștere suplimentară de 40% în septembrie 2020.