Obiectiv 2020. Triplarea suprafețelor agricole irigate, la două milioane de hectare
Sunt în derulare 192 de proiecte de refacere a sistemelor de irigații, 90% dintre acestea fiind în bazinele cerealiere din Brăila și Galați.
Sunt în derulare 192 de proiecte de refacere a sistemelor de irigații, 90% dintre acestea fiind în bazinele cerealiere din Brăila și Galați. Timp de aproape trei decenii sistemul de irigații a fost distrus în primul rând de stat.
Timp de aproape trei decenii sistemul de irigații a fost distrus în primul rând de stat. Guvernele care s-au perindat la putere au considerat că se poate face agricultură și fără irigații și au subfinanțat companiile naționale care dețin infrastructura de irigații și îmbunătățiri funciare. În foarte multe cazuri, sucursalele județene ale acestor companii naționale nu au mai avut nici măcar banii cu care să își plătească paznicii și stațiile de pompare au fost ani de zile la cheremul hoților de fier vechi, care au furat echipamentele și conductele.
Echipamente de irigații vândute la „fier vechi” cu ajutorul statului
Au fost și multe cazuri în care sistemele de irigații au fost distruse cu ajutorul instituțiilor statului, mai precis al ANAF, care le-a scos la mezat. Ne referim la cazuri în care organizaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii (OUAI) au intrat în faliment şi ANAF le-a executat silit, scoţând la licitaţie instalaţiile. Spre exemplu, în urmă cu câțiva ani ANAF Galați a scos la licitaţie activele OUAI Vameş, din comuna Piscu, după ce anterior fuseseră scoase la licitație instalaţiile din Şendreni și Braniştea. Aşa au dispărut instalaţiile de irigat de pe un sector de 40 km din Lunca Siretului. În urma executării silite, statul nu s-a ales cu mare lucru. Spre exemplu, clădirea Staţiei de Pompare SPP 22 a fost vândută la preţul de 5.998 lei, iar cei 22.972 m de reţea de conducte îngropate s-au vândut la preţul de 7,9 lei/m. Echipamentele și conductele au ajuns la fier vechi. Pe acele conducte statul a încasat 181.000 lei. În loc să fie vândute puteau fi preluate de stat și menținute în conservare în așteptarea unor fermieri interesați. În viitor vor fi cheltuite sume cu mult mai mari pentru refacerea celor 22 de kilometri de conducte pentru irigații.
Unde au fost distruse instalațiile, agricultură în pagubă
Costurile indiferenței față de situația sistemelor de irigații se văd în bilanțurile fermierilor. La Galați, în 1990 erau sisteme de irigații pe terenurile agricole din cea mai mare parte a județului. Acum mai pot fi irigate numai 50.000 din cele 290.000 ha de terenuri agricole. În 2015, fermierii gălățeni au pierdut 78,8% din culturile agricole în care au investit în anul agricol 2014-2015. Seceta a afectat 228.702 ha de culturi agricole, producând pagube în valoare de 361.117.560 lei. În 2018, au fost distruse de fenomene meteorologice nefavorabile culturile agricole de pe o suprafață de 27.736 de hectare. Seceta a afectat 17.167 de hectare.
La Brăila, sisteme de irigații pe 90% din suprafața agricolă
Situația este cu totul diferită în județul vecin, Brăila, unde instalațiile au fost distruse în mai mică măsură. Există sisteme de irigații pe 274.000 de hectare, adică pe aproximativ 80-90% din suprafaţa agricolă din județ. Staţia de pompare de la Stăncuţa e cea mai mare din ţară, asigurând apă pentru irigarea a 205.000 ha de terenuri agricole, din care 80.000 ha în judeţul Ialomiţa, iar restul în judeţul Brăila. Este o staţie de pompare cu un debit instalat de 180 mc/s. Staţia de la Stăncuţa este una plutitoare, care are în dotare zece nave, cu câte şase electropompe pe fiecare navă.
Facilități pentru fermieri: apa gratuit și bani pentru echipamente
Schimbările climatice, care afectează în primul rând agricultura, au determinat o schimbare de atitudine. A existat chiar o Comisie parlamentară de anchetă a distrugerii sistemelor de irigații, care a realizat un raport de sute de pagini. Treptat, au început să apară și măsurile concrete. În 2017, prin Legea 366, statul a asigurat gratuit apa pentru irigații, iar asta a făcut ca suprafața totală irigată să se tripleze la nivelul întregii țări, de la 200.000 hectare în 2016 la 600.000 de hectare în 2017. Dar, deși apa era asigurată gratuit, mulți fermieri nu au reușit să își irige culturile pentru că nu aveau echipamente. A fost introdusă prin PNDR facilitatea ca Organizațiile Utilizatorilor de Apă să beneficieze de un ajutor financiar pentru achiziționarea echipamentelor, a „aripilor de ploaie”, un ajutor de care nu beneficiau până acum: „În submăsura 4.3, cea care e specifică irigaţiilor, am introdus condiţia ca cel puţin 30% din valoarea proiectului să poată să achiziţioneze echipamente și instalaţii de irigat, iar în această măsură ajutorul financiar e de 100%. Dacă până acum se putea doar să schimbi conductele, să intervii asupra staţiilor de pompare, acum le permitem să achiziţioneze şi echipamentele de irigat Organizaţiilor Utilizatorilor de Apă sau Federaţiei Utilizatorilor de Apă, astfel încât aceste organizaţii să poată, prin echipamentele achiziţionate, să mărească suprafaţa pe care o vor iriga”, ne declara Floricel Dima, subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii Acum urmează o altă etapă, a investițiilor în refacerea sistemelor de irigații acolo unde au fost distruse și de extindere a acestora.
Ținta anului 2020: două milioane de hectare irigate
Bazinele cerealiere din județele Galați și Brăila sunt principalele vizate de refacerea sistemelor de irigații, în aceste două zone fiind dezvoltate 90% din cele 192 de proiecte aflate în derulare. La Consiliul Județean (CJ) Galați a fost organizată dezbaterea „Stadiul implementării proiectelor aferente Submăsurii 4.3 – componenta infrastructura de irigaţii din judeţul Galaţi”, la care au participat oficiali din Ministerul Agriculturii. S-a discutat despre stadiul implementării fiecărui proiect şi problemele întâmpinate.
„Noi ne ocupăm ca apa din infrastructura principală să ajungă la fermier. Sunt 47 de şantiere deschise în toată ţara, în care se lucrează la sistemul de irigaţii şi se vor mai deschide încă 30. Din 192 de proiecte finanţate în toată ţara, peste 90 sunt în judeţele Galaţi şi Brăila”, a spus secretarul de stat Daniel Crunțeanu. „Galaţiul este, alături de Brăila, unul din judeţele cele mai importante pentru agricultură, alături de cele din sudul ţării. Dezvoltarea sistemului de irigaţii este prioritatea nr. 1 în Ministerul Agriculturii şi vrem să ajungem până la două milioane de hectare irigate până în anul 2020”, a precizat subsecretarul de stat Floricel Dima.
Prioritatea „nr. 1”, refacerea instalațiilor din județul Brăila
Zona Brăilei este unul dintre cele mai importante bazine cerealiere ale țării și de aceea este prioritatea numărul 1 a oficialilor Ministerului Agriculturii. În luna martie, ministrul Petre Daea a efectuat două vizite la Brăila. La începutul lunii martie, ministrul a participat la punerea în funcțiune a Staţiei Pompare - Repompare a Apei (SRPA) Lacu Rezi.
Dacă înainte de 1990 această stație de pompare funcționa cu 15 pompe de mare putere, cu capacitatea de 6 mc/s fiecare, în ultimii ani mai erau în funcțiune 4 agregate. Au mai fost montate alte 6 pompe, refăcându-se parțial capacitatea stației. Se mai lucrează la o staţie de pompare plutitoare cu extracție din Dunăre, fiind reabilitate nava și cele șase pompe cu care apa este trimisă spre terenurile de pe Terasa Brăilei.
La sfârșitul lunii martie, ministrul Petre Daea a vizitat un alt șantier, în zona staţiei de irigaţii de lângă localitatea Albina. Și acea stație face parte din sistemul de irigaţii de pe Terasa Brăilei, o suprafaţă de peste 100.000 de hectare.
La Albina este în derulare un proiect de investiţii în valoare de câteva zeci de milioane de lei, care vizează reabilitarea a trei staţii de pompare şi a zeci de kilometri de canale principale sau canal de distribuţie a apei din cadrul Terasei Brăilei. Se investesc sume destul de mari, dar e nevoie de mult mai mulți bani pentru a repara distrugerile din acești 30 de ani.