Pro­gra­mul to­ma­te iar­nă. Între vis și re­a­li­ta­te

Romania Libera - - Prima Pagina - Ma­ri­us Ghi­le­zan

Li­viu Drag­nea s-a prins târziu că lup­ta con­tra glo­ba­lis­mu­lui se dă cu ar­me agro­no­mi­ce. Dar mai bi­ne mai târziu de­cât ni­ci­o­da­tă.

Ro­mânia e pe pri­me­le lo­curi la pro­duc­ţia de po­rumb și de alte ce­re­a­le. Si­gur ar tre­bui să fim încânta­ţi. Dar da­că ra­por­tăm în PIB și co­re­lăm cu im­por­tu­ri­le de bis­cu­i­ţi și de pro­du­se fa­bri­ca­te din ce­re­a­le­le noas­tre ne cam dă cu mi­nus.

Unga­ria are o ade­vă­ra­tă in­dus­trie de înţe­pat bo­bul de po­rumb pen­tru a-l fa­ce ușor

de tras în acul de pes­cu­it. Fi­rește că pro­du­sul ma­de on Hun­ga­ry es­te de trei ori mai ma­re de­cât mar­fa bru­tă, im­por­ta­tă din Ro­mânia.

Poa­te o ana­li­ză a de­fi­ci­tu­lui co­mer­cial cu Unga­ria ar pu­tea in­tro­du­ce și aces­te va­ria­bi­le de­pen­den­te de mi­cro-fi­nan­ţări și de­loc de cli­ma­tul so­cial sau de vre­me.

Ro­mânii con­su­mă ţe­li­nă cu hor­moni, mor­co­vi cu adi­ti­vi de crește­re, car­ne din ex­port, fruc­te ce­ru­i­te din pe­pi­ni­e­re­le de pia­tră ale Anda­lu­zi­ei sau Ita­li­ei de Sud, roșii cu gust de plas­tic, pui gon­fla­ţi cu fu­ra­je bi­o­chi­mi­ce, var­ză de plas­ti­li­nă. Asta se li­vre­a­ză în ma­ri­le su­per­mar­ket-uri, aco­lo un­de ro­mânii var­să 40% din veni­turi.

Vi­zi­te­le li­de­ru­lui PSD prin fer­me­le ro­mânești nu sunt des­tu­le. Aco­lo a aflat de ma­ri­le pro­ble­me ale fer­mi­e­ri­lor ro­mâni.Ro­mânii nu mai vor să mun­ce­as­că pe „sco­ruri mici.“Pen­tru o zi de sa­pă nu mai gă­sești zi­li­eri cu 150 de lei.

În mij­lo­cul oi­e­ri­lor de abia acum am aflat ca­re sunt ofu­ri­le ci­o­ba­ni­lor. În tim­pul gu­ver­nă­rii Ci­o­loș, din lip­să de ac­ti­vi­ta­te co­lin­dam mun­ţii. Așa am aflat ca­re sunt pro­ble­me­le pă­zi­to­ri­lor de mi­oa­re, cu mi­ni­mum pe eco­no­mie. Des­co­pe­ri­sem pe Mun­te­le Pa­râng, pe Ni­co­lae, un fel de li­der al lor. L-am învă­ţat noap­tea sub bla­na cal­dă a hla­mi­dei flo­coa­se cum să for­mu­le­ze re­ven­di­că­ri­le, cum să adu­ne con­fra­ţii și ce să le ce­a­ră gu­ver­nan­ţi­lor de la Bu­cu­rești. Ţin min­te, că l-am îndem­nat să fo­lo­se­as­că lim­ba­je spe­ci­fi­ce, pe ca­re le-am tot re­pe­tat sub clar de lu­nă, pe ca­re să le fo­lo­se­as­că la întâlni­rea cu pri­mul agro­nom al ţă­rii: Da­cian Ci­o­loș. Zis și fă­cut. Într-o lu­nă oi­e­rii erau la gu­vern. Mi-am de­cla­rat mi­si­u­ne înde­pli­ni­tă. Dă­de­am o ri­pos­tă gu­ver­nu­lui Ma­jes­tă­ţii Sa­le Se­cu­ri­ta­tea.

Scri­ind prin anii 2008 des­pre De­ve­se­lu, lo­cul un­de ur­ma ca ame­ri­ca­nii să ri­di­ce scu­tul an­ti­ra­che­tă, ave­am să des­co­păr fas­ci­nan­ta po­ves­te a lui Je­an Mi­hail, unul din­tre cei mai bo­ga­ţi fer­mi­eri ai pe­ri­oa­dei in­ter­be­li­ce. El sta­bi­lea pre­ţul la bur­sa de ce­re­a­le.

Pe câmpu­ri­le de cul­turi agri­co­le, acum Li­viu Drag­nea află ce înse­am­nă lip­sa de iri­ga­ţii.

Pe­tre Da­ea e un pro­fe­si­o­nist în do­me­niu. Dar nu e su­fi­ci­ent. A atras ce­le mai mul­te fon­duri eu­ro­pe­ne și nu are o sta­tu­ie.

O ţa­ră emi­na­men­te agri­co­lă a fost grâna­rul Eu­ro­pei în pe­ri­oa­da in­ter­be­li­că. Știe Drag­nea că Ti­tu­les­cu era ma­re moși­er și că grâne­le sa­le se ju­cau la bu­ra ce­re­a­le­lor?

Pro­gra­mul lui Da­ea pri­vind sub­ven­ţi­o­na­rea pro­duc­ţi­ei de to­ma­te a prins. Pes­te 18.000 de cul­ti­va­tori s-au înscris. Pri­mesc 3.000 de eu­ro pen­tru 1.000 de me­tri pă­tra­ţi de cul­tu­ră.

Dar Li­viu Drag­nea a des­co­pe­rit și el agri­cul­tu­ra și cul­tu­ra to­ma­te­lor. Si­gur că aple­ca­rea spre agri­cul­tu­ră e lău­da­bi­lă. Că înce­ar­că să spri­ji­ne pro­duc­ţia au­toh­to­nă e de bi­ne. A pro­mis 6.000 de eu­ro fer­mi­e­ri­lor ca­re vor cul­ti­va roșii din de­cem­brie până în mai. A fă­cut un cal­cul la pre­ţul ener­gi­ei?

Unui kw de căl­du­ră de 18 gra­de Cel­si­us, ne­ce­sar înflo­ri­rii le­gu­mei, în iar­nă, ener­gia elec­tri­că cos­tă 0,72 de lei, pe gaz, 0,28, pe lemn 0,09 lei. Pen­tru o se­ră de 1.000 de me­tri pă­tra­ţi, cu o înăl­ţi­me de 3 me­tri, înse­am­nă 3.000 de mc. Deci 3.000 de kw ener­gie. Da­că e pe elec­tri­că, ar fi 600 de lei/zi. Într-o lu­nă ar fi 18.000 de lei, da­că e pe lemn, ar fi de șap­te ori mai pu­ţin 2,541.

Câte roșii s-ar scoa­te pe o mie de me­tri pă­tra­ţi? Între 2.000 de kg și 5.000. Da­că e să luăm pre­ţul de pe pia­ţă, la acea vre­me, iar­na cum vrea Drag­nea, ar fi cam 50.000 de lei. La ca­re se adau­gă sub­ven­ţia de 6.000 de eu­ro, tot be­ne­fi­ci­ul ar fi de 15.000 de eu­ro, Din ca­re se scad in­ves­ti­ţi­i­le, con­su­mul de ener­gie, mâna de lu­cru (de­loc ief­ti­nă) și da­că nu se fu­ră lem­ne­le din pă­du­re și nu se dă cu azo­tat, ce­va nu pușcă.

Mai mult cal­cul de va­ră des­chi­de per­spec­ti­va de iar­nă.

Și mai e ce­va? Lan­ţu­ri­le de su­per­mar­ket-uri nu preiau can­ti­tă­ţi tem­po­ra­re. Ele vor să li­vre­zi tot anul? Pro­du­ce fer­mi­e­rul ro­mân dar un­de le dis­tri­bu­ie?

FOTO: SHUTTERSTO­CK

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.