Motorul franco-german, în pană?
În apropierea alegerilor europene, nervii sunt întinși între Berlin și Paris iar cancelarul german, Angela Merkel, nu a făcut un secret din aceste tensiuni în interviul dat pentru Suddeutsche Zeitung.
Cancelarul relatează despre „confruntări“cu președintele francez, Emmanuel Macron, despre „disfuncționalități“, „diferențe de mentalitate“ca și despre „diferențe de concepție“. Cuplul franco-german este în pragul „divorțului“din cauza acumulării disputelor în ultimele luni, fără ca una din părți să facă un pas spre cealaltă. Pe 25 aprilie, la Élysée, Macron sublinia dezacordurile cu Merkel asupra Brexit,
a luptei contra schimbării climatice sau asupra relațiilor comerciale cu SUA. Cei doi lideri europeni au avut mai multe divergențe în ultimele luni, de la înghețarea vânzărilor de arme Arabiei Saudite, decisă de Germania după uciderea lui Jamal Khashoggi, la viitorul Uniunii Europene sau Brexit și amânările acordate Marii Britanii. Potrivit cotidianului german, patru factori recenți explică accesul de umor negru al Berlinului față de Paris. În primul rând campania electorală pentru că, străduindu-se să slăbească grupul parlamentar conservator al Partidului Popular European (PPE), dominat de CDU, al cancelarului Merkel, Macron s-a legat de interesele Berlinului. Apoi este vorba despre impresia dominantă în Germania că președintele Republicii franceze a pus reformele în paranteză după criza Vestelor galbene, ceea ce afectează credibilitatea Franței. Al treilea factor este decizia Parisului de luna trecută de a vota la Bruxelles contra deschiderii de noi negocieri comerciale cu SUA, fapt văzut în Germania drept un atac direct contra intereselor comerciale naționale. Și în sfârșit, dezacordurile devenite evidente la ultimul summit de la Sibiu asupra obiectivului unei reduceri a carbonului în 2050. Totul a întărit sentimentul Berlinului că puterea de la Élysée caută să-și impună vederile în Europa în loc să elaboreze compromisuri practice cu Germania. O „confruntare pașnică“se desenează între Franța și Germania pentru că ambele țări sunt în concurență directă pentru nominalizări la principalele posturi în instituțiile europene, care trebuie reînnoite după scrutinul din 26 mai. Și Parisul și Berlinul doresc președinția Comisiei Europene ca și pe cea a Băncii Centrale europene.
În interviu, Angela Merkel subliniază, pentru prima oară, punctele sale de dezacord cu germanul Manfred Werner, primul pe lista PPE, ceea ce nu înseamnă că l-ar susține pe francezul Michel Barnier la președinția Comisiei. Analiștii arată că Angela Merkel este aproape de încheierea mandatului și cea care pare cel mai bine plasată pentru a-i succeda, noua șefă a CDU, Annegret Kramp-Karrenbauer, numită și „AKK“, nu se anunță un partener mai facil pentru Macron. În Germania și chiar în Europa, opinia este că AKK s-a impus déjà în fața Parisului în mai multe subiecte, între care menținerea sediului Parlamentului European la Strasburg. Experiența arată însă că Germania și Franța pot să-și reaproprie pozițiile și să încerce elaborarea de compromisuri, așa cum au făcut în ultimele decenii.
În interviu, Angela Merkel și-a expus punctele de vedere asupra Brexit și a crizei climatice subliniind: „Europa trebuie să se unească pentru a face față provocărilor puse de cei trei mari rivali mondiali – China, Rusia și SUA. „Nu este nici o îndoială că Europa trebuie să se repoziționeze într-o lume în mutație, fostele certitudini ale ordinii post-război nu mai sunt valabile“. Merkel a adăugat că „ei (China, Rusia și SUA) ne forțează, iar și iar, să găsim soluții comune. Este adesea dificil având în vedere interesele noastre divergente. Dar am reușit, dând ca exemplu, politica noastră privind conflictul din Ucraina“. Merkel a precizat că „Brexit a fost cea mai mare cotitură europeană din ultimii ani, dar glonțul se află acum în tabăra Marii Britanii“, care pentru a părăsi UE va trebui să aibă o majoritate parlamentară la Londra. Interviul intervine într-un moment-cheie al celor 14 ani cât Merkel s-a aflat la putere, când partidul său, Uniunea Creștin-democrată, se confruntă cu perspectiva unor pierderi importante la alegerile din 23-26 mai, cu toate că observatorii estimează că ea va rămâne populară și își va putea duce la capăt cel deal patrulea mandat, până în 2021.