„Eu­ro­pa cu do­uă vi­te­ze“în Ro­mânia: reuși­tă to­ta­lă, până la de­cu­pla­re

Romania Libera - - Prima Pagina - Ilie Șer­bă­nes­cu

F „ișe­le” ce­lor do­uă eco­no­mii ca­re fun­cți­o­nea­ză prac­tic se­pa­rat pe te­ri­to­ri­ul Ro­mâni­ei ac­tua­le (ve­zi “Ro­mânia li­be­ră”, 15 mai 2019) ara­tă că lu­cru­ri­le stau aici cu mult mai rău de­cât s-ar pu­tea cre­de. În ese­nță, tot mai mi­ca eco­no­mie ro­mâneas­că din Ro­mânia, de­po­se­da­tă de re­sur­se­le stra­te­gi­ce, de pârghi­i­le stra­te­gi­ce și be­ne­fi­ci­ind de înzes­trări mi­ni­me și fi­na­nțări de­ri­zo­rii răs­pun­de de tot și de toa­te și, în mod dis­pro­po­rți­o­nat, are în gri­jă 3/4 din po­pu­lația ap­tă de mun­că a ță­rii. Cu o pro­duc­ti­vi­ta­te la ju­mă­ta­tea ce­lei a eco­no­mi­ei apa­rți­nând ca­pi­ta­lu­lui străin, tre­bu­ie să plă­te­as­că 70% din sa­la­ri­i­le din ța­ră. Și nu obți­ne de­cât 1/3 din to­ta­lul pro­fi­tu­ri­lor, deși fa­ce efor­tul prin­ci­pal (cir­ca 85% din to­ta­lul in­ves­tiți­i­lor noi). Ca un co­ro­lar, su­sți­ne bu­ge­tul în pro­po­rție de 3/5. Prin com­pa­rație, eco­no­mia străi­nă n-are ni­cio gri­jă, ni­cio an­ga­ra. Nu-și asu­mă ocu­pa­rea de­cât a 1/4 din fo­rța de mun­că, pu­tând ast­fel plă­ti sa­la­rii în me­die mult pes­te ce poa­te eco­no­mia ro­mâneas­că. Cu in­ves­tiții mi­ni­me pen­tru dez­vol­ta­re, re­a­li­ze­a­ză 2/3 din pro­fi­turi, adi­că mult pes­te co­ta par­ti­ci­pă­rii la PIB și la ci­fra de afa­ceri, semn clar că obți­ne pro­fi­turi de fapt pe se­a­ma cos­tu­lui de­ri­zo­riu al fo­rței de mun­că din Ro­mânia. De ase­me­nea, par­ti­ci­pă în pro­po­rție doar de 40% la su­sți­ne­rea bu­ge­tu­lui de stat, dis­cre­pa­nță ne­tă față de co­ta în PIB și în pro­fi­turi, sem­ni­fi­când că își re­a­li­ze­a­ză câști­gu­ri­le ne­te pe se­a­ma eva­zi­u­nii fis­ca­li­ză­rii pro­fi­tu­ri­lor.

De fapt, se asis­tă la o tra­ge­die. Ne­fe­ri­ci­ta co­lo­nia­li­za­re a Ro­mâni­ei a întors lu­cru­ri­le cu fun­dul în sus! Pri­viți în ce pa­ra­me­tri se înscriu ce­le do­uă eco­no­mii din punc­tul de ve­de­re al ce­lui mai re­le­vant in­di­ca­tor: împă­rți­rea PIB-ului între mun­că și ca­pi­tal, ca­re ara­tă clar unde se si­tue­a­ză o eco­no­mie ca dez­vol­ta­re și sta­tut. În eco­no­mia apa­rți­nând ca­pi­ta­lu­lui străin, mun­ca ia nici 1/4, iar ca­pi­ta­lul aproa­pe 2/3, co­te nea­tin­se nici în ce­le mai co­lo­nii din­tre co­lo­ni­i­le din lu­me! În eco­no­mia ro­mâneas­că,

afla­tă pe un sta­diu dra­ma­tic de scă­zut de dez­vol­ta­re, mun­ca ia, în mod cu to­tul pa­ra­do­xal, vreo 1/2 din PIB-ul afe­rent aces­tei eco­no­mii, iar ca­pi­ta­lul doar 1/3, co­te ca­rac­te­ris­ti­ce, ți­neți-vă bi­ne, ce­lor mai dez­vol­ta­te țări, cu sa­la­rii de­o­se­bit de înal­te! Țări cu ase­me­nea co­te sunt, de fapt, cen­tre din sis­te­me­le cen­tru-pe­ri­fe­rie din co­lo­nia­lis­mul ac­tual, ca­re își da­to­re­a­ză pros­pe­ri­ta­tea și tran­sfe­ru­ri­lor fa­bu­loa­se și sis­te­ma­ti­ce de re­sur­se din co­lo­nii. În mod evi­dent, în ca­zul eco­no­mi­ei apa­rți­nând ca­pi­ta­lu­lui ro­mânesc nu poa­te fi vor­ba de așa ce­va! În lip­sa re­sur­se­lor stra­te­gi­ce (ac­ti­ve stra­te­gi­ce, sec­toa­re stra­te­gi­ce, pârghii stra­te­gi­ce) pre­lua­te de eco­no­mia apa­rți­nând ca­pi­ta­lu­lui străin, dar ră­mânând pe cap cu gro­sul co­pleși­tor al fo­rței de mun­că și cu toa­te an­ga­ra­le­le afe­ren­te unui stat, eco­no­mia apa­rți­nând ca­pi­ta­lu­lui ro­mânesc a ajuns să le fa­că pe toa­te prost! Dar, înain­te de toa­te, tre­bu­ie să chel­tu­ias­că imens cu sa­la­ri­i­le și pen­si­i­le, prin com­pa­rație de­si­gur cu di­men­si­u­nea și ni­ve­lul de dez­vol­ta­re la ca­re se află, ce­ea ce ex­pli­că în ul­ti­mă in­sta­nță co­te­le cu to­tul nes­pe­ci­fi­ce în împă­rți­rea PIB-ului afe­rent între mun­că și ca­pi­tal! Pa­tro­nii ro­mâni sunt pur și sim­plu re­vol­tați de aces­te chel­tu­i­e­li cu fo­rța de mun­că. Dar fu­ga din ța­ră a fo­rței de mun­că la sa­la­ri­i­le su­pe­ri­oa­re din străi­nă­ta­te îi obli­gă, spre dis­pe­ra­rea lor, la chel­tu­i­e­li mai mari cu sa­la­ri­i­le. Iar, da­că sta­tul dă „exem­plul prost” al unor sa­la­rii mai mari în in­sti­tuți­i­le lui, an­tre­pre­no­ri­lor pri­vați ro­mâni le ies ochii din or­bi­te de mânie. Mai ales că ra­te­le de pro­fit în afa­ceri sunt obi­ec­tiv mici. Sa­la­ri­i­le, chiar da­că mici, cântă­resc greu la afa­ceri mici. Pro­fi­tu­ri­le re­a­le obți­nu­te în eco­no­mia ro­mâneas­că nu re­pre­zin­tă de­cât vreo 1/3 din to­ta­lul ce­lor pe „an­sam­blul sta­tis­tic Ro­mânia”, dar ace­as­ta plă­tește aproa­pe 70% din sa­la­ri­i­le din Ro­mânia plus toa­te pen­si­i­le din Ro­mânia.

Prin im­pli­cație, toa­tă lu­mea es­te su­pă­ra­tă în eco­no­mia ro­mâneas­că: an­ga­jații ro­mâni pe sa­la­ri­i­le mici, an­tre­pre­no­rii ro­mâni pe pro­fi­tu­ri­le mici! Sunt atât de su­pă­rați că me­reu acu­ză sta­tul, deși ta­xe­le pe ca­re tre­bu­ie să le plă­te­as­că sunt și ele mici! Des­prin­zând din „an­sam­blul sta­tis­tic Ro­mânia” eco­no­mia apa­rți­nând ca­pi­ta­lu­lui străin, ca­re a luat toa­tă se­va eco­no­mi­că cu ea, ră­mâne o bia­tă mârțoa­gă slă­bă­noa­gă, ce abia își tra­ge su­fle­tul, de te miri că n-a mu­rit de­ja!

Inse­rția aces­tei mârțoa­ge în eco­no­mia eu­ro­pe­a­nă și mon­dia­lă – re­cla­ma­tă ca o ce­ri­nță a dez­vol­tă­rii în epo­ca zi­să a glo­ba­li­ză­rii – es­te un ca­ra­ghi­os­lâc. Eco­no­mia ro­mâneas­că nu fur­ni­ze­a­ză de­cât 1/4 din to­ta­lul ex­por­tu­ri­lor, ce­le­lal­te 3/4 fi­ind li­vrări ale eco­no­mi­ei străi­ne. La im­port reușește ce­va mai mult: 1/3! Cât pri­vește in­ves­tiți­i­le pe pi­ețe­le exter­ne, ci­fre­le sunt însă de râsul cur­ci­lor. Iar în ma­te­rie de fi­na­nța­re de pe pi­ețe­le exter­ne, eco­no­mia pri­va­tă ro­mâneas­că are o po­ziție „de in­vi­diat”: ze­ro înda­to­ra­re ex­ter­nă, pen­tru că ni­meni de afa­ră nu-i acor­dă cre­di­te! Da­to­ria ex­ter­nă „ro­mâneas­că” es­te, de fapt, doar cea a sta­tu­lui, gro­sul da­to­ri­ei fi­ind al fir­me­lor străi­ne!

Ro­mânia nu mai es­te, de fapt, nici mă­car o co­lo­nie. Cu ea se ex­pe­ri­men­te­a­ză ce­va din­co­lo de li­mi­te­le de jos ale unei co­lo­nii. Într-o co­lo­nie, ca­pi­ta­lul străin deți­ne con­tro­lul și, în ba­za aces­tu­ia, își asu­mă ad­mi­nis­tra­rea, dar evi­dent es­te con­frun­tat ast­fel și cu răs­pun­deri. În ca­zul Ro­mâni­ei, ca­pi­ta­lul străin a de­cu­pat o par­te pen­tru si­ne, lă­sând res­tul, prin mar­gi­na­li­za­re, în afa­ra Eu­ro­pei, chiar în afa­ra sis­te­mu­lui cen­tru-pe­ri­fe­rie pe ca­re îl con­sti­tu­ie UE. Prin ace­as­ta, ca­pi­ta­lul străin nu răs­pun­de de ni­mic, ci doar își râde de eco­no­mia apa­rți­nând ca­pi­ta­lu­lui ro­mânesc. Sis­te­mul ce­lor do­uă eco­no­mii pe ace­lași te­ri­to­riu nu poa­te du­ce de­cât la dez­mem­bra­re po­li­ti­că și te­ri­to­ria­lă ca­re o ur­me­a­ză ine­rent pe cea eco­no­mi­că.

Înar­mați cu da­te­le din acest ta­blou, să fim ate­nți la con­se­ci­nțe­le ca­re pot apă­rea în fun­cție de na­tu­ra unor po­li­tici eco­no­mi­ce de­ru­la­te, in­di­fe­rent de bu­na lor cre­di­nță și sco­pu­ri­le de fapt ur­mă­ri­te. De­zas­tre se pot pro­du­ce din sim­ple îmbă­tări cu apă re­ce sau bă­tăi la uși greși­te ori din ig­no­ra­rea fap­tu­lui că eco­no­mi­i­le mici n-au spațiu de ma­ne­vră. Țin­tind în mod co­rect și de lău­dat crește­rea sa­la­ri­i­lor, ca mo­da­li­ta­te de ri­di­ca­re a ni­ve­lu­lui de viață și de com­ba­te­re a emi­grați­ei ful­mi­nan­te, po­li­ti­ca PSD-ALDE a vi­zat însă crește­rea eco­no­mi­că ce se obți­nea și a mi­zat pe pre­lua­rea pen­tru oa­meni a unei pă­rți din fruc­te­le aces­teia. Dar crește­rea eco­no­mi­că era obți­nu­tă în eco­no­mia străi­nă din Ro­mânia. Și pur și sim­plu ace­as­ta n-a ac­cep­tat să-i împar­tă roa­de­le cu eco­no­mia ro­mâneas­că. A con­ti­nuat să le ex­ter­na­li­ze­ze prin ex­por­turi cres­cânde, eva­zi­uni mai mari de pro­fi­turi, di­mi­nuări ale in­ves­tiți­i­lor noi și chiar re­du­ceri ale ex­pu­ne­rii fi­nan­cia­re pe Ro­mânia. Și atunci efec­te­le au fost tran­sfe­ra­te in­te­gral asu­pra pră­pă­di­tei de eco­no­mii ro­mânești. Spo­ri­rea con­su­mu­lui, ali­men­ta­tă de crește­ri­le de sa­la­rii și pen­sii, s-a re­si­mțit înde­o­se­bi la ni­ve­lul eco­no­mi­ei ro­mânești. Fă­ră o crește­re a pro­du­cți­ei in­ter­ne, con­su­mul nea­co­pe­rit de ace­as­ta s-a dus pe im­port. Ca­pi­ta­lul străin din Ro­mânia n-a spo­rit im­por­tu­ri­le. Aproa­pe între­a­ga crește­re a de­fi­ci­tu­lui co­mer­cial s-a nă­pus­tit pe eco­no­mia ro­mâneas­că. Ace­as­ta a ajuns să co­lec­te­ze pes­te 70% din de­fi­ci­tul co­mer­cial. La ni­vel de an­sam­blu, Ro­mânia pa­re că are de ges­ti­o­nat un de­fi­cit de 10 mi­liar­de eu­ro la ex­por­turi de pes­te 60 mi­liar­de eu­ro (16%). De fapt, eco­no­mia ro­mâneas­că es­te con­frun­ta­tă, du­pă 4-5 ani de crește­re eco­no­mi­că zi­să pe an­sam­blu, cu un de­fi­cit de 7 mi­liar­de eu­ro la ex­por­turi de nu­mai 16 mi­liar­de eu­ro (44%), co­tă ce con­sti­tu­ie chiar un pe­ri­col! Mă­su­ri­le lua­te prin OUG 114 sunt poa­te ce­le mai sem­ni­fi­ca­ti­ve pen­tru dis­cuția de față. Obi­ec­ti­vul aces­tor mă­suri a fost su­per­co­rect și mai mult de­cât lău­da­bil: com­ba­te­rea unor abu­zuri de mo­no­pol ale unor com­pa­nii străi­ne din do­me­nii de fo­rță (ban­car, ener­ge­tic, te­le­com). Țin­te­le con­cre­te vi­za­te de res­pec­ti­ve­le mă­suri au fost însă com­plet greși­te, căci au fost cu to­tul ală­turi de ce­le ce tre­bu­iau avu­te în ve­de­re (de pil­dă, în sec­to­rul ban­car, nu ROBOR-ul, ci mar­je­le de do­bânzi inac­cep­ta­bi­le sau, în ener­gie, nu prețu­ri­le la vânză­ri­le din sec­to­rul de pro­du­cție, ci con­tro­lul de tip mo­no­po­list în toa­te dis­tri­buți­i­le, res­pec­tiv de ga­ze, de elec­tri­ci­ta­te, de car­bu­ra­nți). Din mă­su­ri­le lua­te prin OUG 114 a ră­mas până la ur­mă un fâs. Eco­no­mia ro­mâneas­că, și nu eco­no­mia străi­nă vi­za­tă, ur­me­a­ză să de­con­te­ze acest fâs! Și pen­tru ace­as­ta de­con­tul nu re­pre­zin­tă chiar un fâs! În ge­ne­ral, da­că nu ca­li­bre­zi bi­ne mă­su­ri­le poa­te ieși rău! De fapt, da­că tot vi­ze­zi efec­te și nu ataci cau­ze­le, în cel mai bun caz es­te de­ge­a­ba ce­ea ce între­prin­zi, deși se poa­te întoar­ce și împo­tri­vă-ți! Da­că din te­a­mă sau din di­fe­ri­te cal­cu­le po­li­ti­ce nici nu aduci mă­car în dis­cuție rându­i­e­li­le ca­re sunt la ori­gi­nea pro­ble­me­lor – și în do­me­niu es­te vor­ba de rându­i­e­li­le res­pon­sa­bi­le de dez­mem­bra­rea eco­no­mi­că într-o ma­ni­e­ră su­per­co­lo­nia­lă –, mai bi­ne te lași pă­gu­baș!

FOTO SHUTTERSTO­CK

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.