Cum ar pu­tea fi re­gle­men­tat re­gi­mul te­re­nu­ri­lor agri­co­le de­ţi­nu­te de străini

Preșe­din­te­le PSD, Li­viu Drag­nea, a de­cla­rat că vrea li­mi­ta­rea ac­ce­su­lui străi­ni­lor la a cum­pă­ra pă­mânt din Ro­mânia. Le­gea vânză­rii te­re­nu­ri­lor es­te în dez­ba­te­rea Ca­me­rei De­pu­ta­ţi­lor, ur­mând să fie adop­ta­tă.

Romania Libera - - Prima Pagina - Flo­rin Bu­des­cu

Pre­şe­din­te­le PSD, Li­viu Drag­nea, a de­cla­rat că vrea li­mi­ta­rea ac­ce­su­lui străi­ni­lor la a cum­pă­ra pâmânt din Ro­mânia. Le­gea vânză­rii te­re­nu­ri­lor es­te în dez­ba­te­rea Ca­me­rei De­pu­ta­ţi­lor, ur­mând să fie adop­ta­tă.

Agri­cul­tor, aren­daş, fie altce­va, tre­bu­ie să trăi­eş­ti în ţa­ră, în fer­mă sau la ma­xi­mum 10 km de fer­ma res­pec­ti­vă, nu la Mi­la­no.“AVRAM FIŢIU, DOCTOR ÎN ŞTIINŢE AGRI­CO­LE

A „u spus că agri­cul­tu­ra Ro­mâni­ei es­te praf, e îna­poia­tă, nu avem şan­se, hai să vin­dem şi te­re­nuri! Avem Le­gea vânză­rii te­re­nu­ri­lor în Ca­me­ra De­pu­ta­ţi­lor, o vom adop­ta. Asta înse­am­nă că vre­au să li­mi­tăm ac­ce­sul străi­ni­lor la a cum­pă­ra pă­mânt din Ro­mânia. Foar­te bi­ne, să cum­pe­re, dar să se sta­bi­le­as­că aici”, a ex­pli­cat pre­şe­din­te­le PSD.

Avram Fiţiu, doctor în ştiinţe agri­co­le, con­fe­ren­ţiar la USAMV Cluj-Na­po­ca, es­te ra­di­cal. „Nu cred în ban­di­ţii ăştia, nici din­tr-o par­te, nici din alta, că mai au de gând să fa­că ce­va bun pen­tru ţa­ră. Da­că-i apu­că acum cu po­veş­ti­le, în cam­pa­nie elec­to­ra­lă... în 29 de ani ştim ce au fă­cut. Nu cred în aceş­ti oa­meni, că-s de stânga, că-s de dre­ap­ta. Ei sunt res­pon­sa­bi­li”, a spus Fiţiu.

„Da­că chiar do­resc să ştie ce au de fă­cut, nu au de­cât să ia un mo­del de so­lu­ţie pe ca­re îl apli­că cea mai pu­ter­ni­că ţa­ră a Eu­ro­pei, Fran­ţa. Ro­mânia nu tre­bu­ie de­cât să res­pec­te le­gis­la­ţia eu­ro­pe­a­nă în do­me­niu, aşa cum o res­pec­tă şi Fran­ţa”, a ex­pli­cat uni­ver­si­ta­rul „Ro­mâni­ei li­be­re“.

Li­viu Drag­nea a pre­ci­zat apoi că, în ca­zul ce­lor ca­re de­ja au cum­pă­rat te­re­nuri agri­co­le, nu se mai poa­te fa­ce ni­mic, dar pro­ce­sul aces­ta în curs tre­bu­ie oprit.

„Să sto­păm, că pro­ce­sul acum a înce­put să se sub­ţi­e­ze, pen­tru că noi, ri­di­când foar­te mult agri­cul­tu­ra, oa­me­nii nu mai vor să-şi vândă te­re­nu­ri­le, pen­tru că au înce­put să ai­bă veni­turi din agri­cul­tu­ră”, a de­cla­rat Drag­nea.

„Pen­tru că ni­mic nu a fost întâmplă­tor, agri­cul­tu­ra pu­să la pă­mânt. Un om ca­re avea un hec­tar, do­uă, cinci hec­ta­re spu­nea: «Mai bi­ne îmi iau acum niş­te bani şi îi fo­lo­sesc, de­cât să îl ţin pe

ăsta, că ori­cum nu am cu ce să-l mun­cesc, nu mă aju­tă ni­meni»”, a ex­pli­cat li­de­rul PSD.

Drep­tul de pre­em­ţi­u­ne

Ce so­lu­ţii exis­tă pen­tru pă­mântul vândut până acum? „Drep­tul de premp­ţi­u­ne al sta­tu­lui”, a spus RL pro­fe­so­rul Fiţiu, de­ta­li­ind că, pen­tru a de­ve­ni „agri­cul­tor, aren­daş, fie altce­va, tre­bu­ie să trăi­eş­ti în ţa­ră, în fer­mă sau la ma­xi­mum 10 km de fer­ma res­pec­ti­vă, nu la Mi­la­no. Agri­cul­to­rul ca­re stă la Mi­la­no, nu în fer­mă, ori vi­ne în fer­mă, ori îşi vin­de pă­mântul”.

Mai apoi, „da­că sta­tul de­vi­ne pre­em­tor prin­ci­pal şi cum­pă­ră pă­mântul, a do­ua zi, prin­tr-o struc­tu­ră a sta­tu­lui, aces­ta cum­pă­ră îna­poi pă­mântul. Aşa func­ţi­o­nea­ză în altă par­te”, a de­cla­rat Avram Fiţiu.

Avem ca­pa­ci­ta­tea să fa­cem ce­va mai bun cu pă­mântul de­cât fa­ce acel străin, că­ru­ia noi i-am luat pă­mântul, pen­tru că trăi­eş­te la Mi­la­no?

„Nu asta e pro­ble­ma dv. şi a mea. Pă­mântul ace­la se re­dis­tri­bu­ie, nu se vin­de, prin­tr-o agen­ţie a sta­tu­lui, ca­re astă­zi o ai cât de cât – ADS, îi dai alte func­ţii, gen SAFER, din Fran­ţa, iar de mâi­ne pă­mântul res­pec­tiv se re­dis­tri­bu­ie nu ca pă­mânt, ci ca fer­mă pri­mu­lui tânăr ca­re vrea să de­vi­nă agri­cul­tor. Pe con­ce­si­u­ne, pe 49 de ani”, ex­pli­că spe­cia­lis­tul în ştiinţe agri­co­le.

Şi da­că es­te vor­ba des­pre o su­pra­fa­ţă foar­te ma­re, spre exem­plu 50.000 ha, cum pro­ce­dăm? „Pă­mântul”, ex­pli­că pro­fe­so­rul Fiţiu, „se re­dis­tri­bu­ie sub for­mă de fer­mă, ca­re se de­fi­neş­te în func­ţie de mă­ri­mea ei eco­no­mi­că, nu ca su­pra­fa­ţă. Da­că de­fi­nim că fer­ma de ce­re­a­le es­te de 100 ha, înse­am­nă că vom fa­ce, din 50.000 ha, 500 de fer­me, ca să re­zul­te fer­ma pe di­men­si­u­nea stan­dard eco­no­mi­că, cât să trăias­că co­rect o fa­mi­lie. Da­că fer­ma de ce­re­a­le es­te de 50 ha, fa­cem 1.000 de fer­me”.

Cum func­ţi­o­nea­ză sis­te­mul în Fran­ţa

Fra­nța a cre­at o struc­tu­ră, nu­mi­tă SAFER (So­ci­e­ta­tea de Ame­na­ja­re Fun­cia­ră a Exploa­tați­i­lor Ru­ra­le, ce are ca fun­cție cum­pă­ra­rea de pă­mânt de la ce­tățe­nii fran­ce­zi și vânza­rea de fer­me câtre ti­neri agri­cul­tori fran­ce­zi, ex­pli­că Fiţiu.

SAFER îşi exer­ci­tă drep­tul său de pre­e­mți­u­ne la cum­pă­ra­re în ur­mă­toa­re­le no­uă si­tuații de po­li­ti­că pu­bli­că: in­sta­la­re, rein­sta­la­rea sau me­nți­ne­rea ac­ti­vi­tății agri­co­le; con­so­li­da­rea fer­me­lor, în ve­de­rea obți­ne­rii unei di­men­si­uni eco­no­mi­ce via­bi­le și a ame­li­o­ră­rii re­par­tiți­ei echi­li­bra­te a par­ce­le­lor; păs­tra­rea echi­li­bru­lui fer­me­lor atunci când e com­pro­mis de re­a­li­za­rea de lu­crări în in­te­res pu­blic.

Un al pa­tru­lea scop e sal­va­rea ca­rac­te­ru­lui fa­mi­lial al fer­mei agri­co­le fran­ce­ze. Al cin­ci­lea e lup­ta împo­tri­va spe­cu­lați­ei fun­cia­re. Al şa­se­lea: con­ser­va­rea fer­me­lor via­bi­le exis­ten­te. Se ur­mă­reş­te, de ase­me­nea, pro­te­ja­rea pă­du­rii și ame­li­o­ra­rea struc­tu­ri­lor de ex­ploa­ta­re sil­vi­ce.

SAFER mai in­ter­vi­ne pen­tru pro­te­cția me­di­u­lui şi la va­lo­ri­fi­ca­rea su­pe­ri­oa­ră a spați­i­lor agri­co­le și na­tu­ra­le pe­ri­ur­ba­ne.

Exis­tă me­ca­nis­me mul­ti­ple de pro­te­cție fun­cia­ră împo­tri­va cum­pă­ră­rii de te­ren agri­col de că­tre străini. Unul e fi­xa­rea unui preț de re­fe­ri­nță. Co­mi­sia Ju­de­te­a­nă de Ori­en­ta­re Agri­co­lă (CJOA) ajus­te­a­ză un preț de re­fe­ri­nță ju­dețe­an, pe ba­za unui ob­ser­va­tor nați­o­nal ges­ti­o­nat de SAFER.

Se fi­xe­a­ză de ase­me­nea o li­mi­tă de su­pra­față pen­tru cum­pă­ra­re echi­va­len­tă cu su­pra­fața de re­fe­ri­nță a fer­mei sec­to­ria­le de­ci­să de că­tre fi­e­ca­re CJOA. Re­fu­za­rea au­to­ri­zați­ei de cum­pă­ra­re de că­tre străini se fa­ce da­că struc­tu­ra ju­ri­di­că nu o per­mi­te.

În Fra­nța, ma­jo­ri­ta­tea fer­me­lor sunt fa­mi­lia­le. Pă­mântul se cum­pă­ră de că­tre agri­cul­to­rii fran­ce­zi, ca­re au struc­turi ju­ri­di­ce spe­ci­fi­ce. Ast­fel, sunt evi­ta­te riscurile cre­a­te de spe­cu­lați­i­le străi­ni­lor, ca­re au, de re­gu­lă, struc­turi ju­ri­di­ce ano­ni­me, pen­tru as­cun­de­rea iden­ti­tății re­a­le a cum­pă­ră­to­ri­lor.

Nu ai ex­pe­ri­en­ţă, nu cum­peri te­ren agri­col

Un re­zi­dent ori­gi­nar din­tr-o altă ța­ră UE ca­re nu poa­te do­ve­di că a lo­cu­it între trei și 10 ani în Fran­ţa nu poa­te cum­pă­ra un te­ren agri­col, ara­tă pro­fe­so­rul Avram Fiţiu, într-un ar­ti­col pu­bli­cat pe si­te-ul AgroInfo.

În Fra­nța, SAFER își exer­ci­tă drep­tul de pre­e­mți­u­ne în ca­zul vânză­rii că­tre străini de pă­rți so­cia­le sau de acți­uni, de că­tre so­ci­e­tăți co­mer­cia­le ca­re dețin ac­ti­ve și te­re­nuri agri­co­le. Prețul aren­dei sau închi­ri­e­rii se înca­dre­a­ză între li­mi­te mi­ni­me

și ma­xi­me, fi­xa­te de că­tre fi­e­ca­re ad­mi­nis­trație ju­dețe­a­nă și ți­ne cont în pro­cent de 60% de evo­luția veni­tu­ri­lor ță­ra­ni­lor și 40% de cos­tu­ri­le vi­eții co­ti­di­e­ne.

Aren­dașul tre­bu­ie să nu de­pășe­as­că vârsta pen­si­ei, să jus­ti­fi­ce o ca­pa­ci­ta­te sau o ex­pe­ri­e­nță pro­fe­si­o­na­lă în do­me­niu, să se de­di­ce agri­cul­tu­rii per­so­nal, pen­tru cel puțin no­uă ani (pe ba­ză de de­cla­rație pe pro­prie răs­pun­de­re), și să par­ti­ci­pe di­rect la ac­ti­vi­tăți­le din fer­mă.

Agri­cul­to­rul es­te obli­gat să lo­cu­ias­că în fer­mă sau într-o ca­să si­tua­tă în ime­dia­ta apro­pi­e­re a fer­mei, de re­gu­lă în lo­ca­li­ta­te, să dis­pu­nă de șep­tel sau de echi­pa­men­te și ma­te­rial agri­col ne­ce­sar sau să do­ve­de­as­că fap­tul că are po­si­bi­li­ta­tea de a le achi­ziți­o­na.

Ac­ti­vi­tăți­le de aren­da­re și de cum­pă­ra­re sunt con­tro­la­te de că­tre stat prin in­ter­me­di­ul CDOA, ca­re in­ter­vi­ne când su­pra­fața vi­za­tă ade­pășește o anu­mi­tă su­pra­față de re­fe­ri­nță ju­dețe­a­nă sau când cum­pă­ră­to­rul nu poa­te do­ve­di o ca­pa­ci­ta­te sau o ex­pe­ri­e­nță pro­fe­si­o­na­lă.

Co­mi­sia CDOA es­te con­du­să de pre­fect și e for­ma­tă din re­pre­zen­ta­nți aleși ai Con­si­li­u­lui Ju­de­ţe­an, ai ADI-uri­lor, par­cu­ri­lor na­tu­ra­le, re­gi­o­na­le sau nați­o­na­le, di­re­cți­ei agri­co­le, ca­me­rei agri­co­le, ai fe­de­rați­i­lor ju­dețe­ne ale agri­cul­to­ri­lor, coo­pe­ra­ti­ve­lor, sa­la­riați­lor agri­co­li, dis­tri­bu­i­to­ri­lor, aren­dași­lor, băn­ci­lor agri­co­le ale agri­cul­to­ri­lor, struc­tu­ri­lor de asi­gu­rări ale agri­cul­to­ri­lor, pro­pri­e­ta­ri­lor agri­co­li și fo­res­ti­eri, con­su­ma­to­ri­lor, ar­ti­za­ni­lor şi ONG de me­diu.

Exis­tă până şi o res­tric­ţie de lo­ca­ţie ge­os­tra­te­gi­că, de re­sor­tul Mi­nis­te­ru­lui Apă­ră­rii, în timp ce la noi, în Vas­lui, avem un ma­re pro­pri­e­tar străin, ca­re de­ţi­ne 40.000 ha lângă gra­ni­ţă.

FOTO PIXABEY

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.