Descoperirea geografiei românilor de pretutindeni

Luni, 27 mai, se sărbătorește Ziua Românilor de Pretutindeni, instituită prin Legea nr. 299 din 13 noiembrie 2007, privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, care reglementează drepturile persoanelor ce îşi asumă în mod liber identitatea culturală română - persoanele de origine română şi cele aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, din afara graniţelor României, având ca scop menţinerea, promovarea şi afirmarea identităţii lor culturale, etnice, lingvistice şi religioase. Articolul 10 din Legea 299/2007 a fost modificat prin Legea 101/2015, conform căreia se schimbă data la care se sărbătoreşte această zi, în prezent ea fiind 27 mai. Institutul Cultural Român, în cadrul Festivalului Culturii Românilor de Pretutindeni Aici-Acolo 2019, începe seria manifestărilor dedicate românilor de pretutindeni încă de vineri, 24 mai, la ora 19.00, cu un one-man show Gigi Căciuleanu în spectacolul intitulat ”Text Shop”.

Luni, pe 27 mai, la ora 18.00, la Institutul Cultural Român, președintele Institutului ”Frații Golescu” pentru relații cu românii din străinătate, dr. Mihai Nicolae, susține o conferință având ca temă „Descoperirea geografiei românilor de pretutindeni”. Românii, prin personalitățile lor culturale, au fost întotdeauna conștienți de existența conaționalilor aflați dincolo de hotarele istorice ale statelor în care locuiau. Până în primele decenii ale secolului al XIX-lea referințele la românii de pretutindeni sunt puține. Excepțiile privesc, în primul rând, cele trei țări românești: Moldova, Țara Românească și Transilvania. Sentimentul împărtășit de apartenență nu a scăpat nici atenției străinilor. Patriarhul Chiril Lukaris al Constantinopolului (15721638) vorbește într-o epistolă adresată principelui transilvan Gavril Bethlen despre „... legătura de singe și de iubire care, deși într-ascuns, dar în felul cel mai strins leagă românii...” ”De aceea - spune Mihai Nicolae - «descoperirea» despre care vorbim a însemnat o «re-descoperire», din perspectiva comunității de origine și de limbă, iar mai târziu a conștiinței de neam. Încercăm, de fapt, să răspundem la o întrebare simplă: când și cum a descoperit România colectivitățile românești din afara granițelor sale?”.