Ca­re es­te im­pac­tul ple­că­rii in­ves­ti­to­ri­lor străini

Re­cent, a apă­rut pu­blic in­for­ma­ţia că Deut­sche Te­le­kom (DT) in­ten­ţi­o­nea­ză să-și vândă afa­ce­ri­le din Ro­mânia. Dar ca­zul Te­le­kom nu es­te sin­gu­lar. Ca­re sunt sem­ni­fi­ca­ţi­i­le și im­pac­tul?

Romania Libera - - Economie - Flo­rin Bu­des­cu

Con­cer­nul el­ve­ţian Ri­e­ker a anun­ţat re­cent că închi­de fa­bri­ca de la Lu­goj, con­ce­di­ind cei 700 de sa­la­ria­ţi. Com­pa­nia e pre­zen­tă în Ro­mânia din 1998, până în 2002 in­ves­tind 25 mi­li­oa­ne de eu­ro în ha­le și uti­la­je.

În 2002, fir­ma pro­du­cea 15.000 de pe­re­chi de încă­lță­min­te pe zi, în spe­cial la ex­port, în fa­bri­ci­le din Lu­goj și Fă­get. Con­cer­nul Nes­tlé, ca­re de­ţi­nea Kan­dia Ti­mi­şoa­ra, a anun­ţat în ia­nua­rie că va închi­de uni­ta­tea.

Te­le­kom, pe de altă par­te, ne­go­cia­ză vânza­rea afa­ce­ri­lor din Ro­mânia cu Oran­ge, RCS&RDS şi Spas Ro­us­sev, re­pre­zen­tan­tul bul­gar al unui fond ru­sesc de in­ves­ti­ţii, ce a cum­pă­rat ac­ţi­u­ni­le Te­le­kom Alba­nia, spu­ne Eco­no­mi­ca.net.

Gru­pul Te­le­kom Ro­mânia, cu afa­ceri anua­le de aproa­pe un mi­liard de eu­ro, a ajuns, în cinci ani de la in­tra­rea pe pia­ţă, unul din cei mari fur­ni­zori lo­ca­li de co­mu­ni­ca­ţii fi­xe şi mo­bi­le. Di­gi, Oran­ge, Vo­da­fo­ne şi Te­le­kom au pes­te trei mi­liar­de de eu­ro veni­turi, con­form da­te­lor din mai 2018, fă­ră res­tul ope­ra­to­ri­lor te­le­com.

Com­pa­ni­i­le con­tro­le­a­ză pia­ţa. ANCOM spu­ne că li­de­rul Oran­ge are 27% co­tă, com­pa­nia de pe lo­cul al doi­lea 25%, iar ur­mă­toa­rea 21%. Impli­ca­ţi­i­le ac­tua­le­lor miş­cări sunt mul­ti­ple. Va­len­tin Io­nes­cu, ex­pert în ma­na­ge­ment, cre­de că „Te­le­kom (n.r.: fos­tul Rom­te­le­com de di­nain­te de pri­va­ti­za­rea cu gre­cii de la OTE) va func­ţi­o­na în con­ti­nua­re“.

„Da­că ger­ma­nii ple­a­că, nu am înţe­les foar­te exact ce înse­am­nă «ple­a­că», pen­tru că nu sunt ac­ţi­o­nari în Ro­mânia, ci la OTE, în Gre­cia“, a spus Ro­mâni­ei li­be­re Io­nes­cu, ex­pli­când că DT „con­tro­le­a­ză în cas­ca­dă Te­le­kom Ro­mânia, nu di­rect, în Ro­mânia con­tro­le­a­ză gre­cii şi OTE nu a de­cla­rat că ple­a­că. De un­de ple­a­că Deut­sche Te­le­kom, da­că nu e ac­ţi­o­nar?“.

O ches­ti­u­ne de re­sor­tul Con­si­li­u­lui Con­cu­ren­ţei

Sur­se­le pu­bli­ce mai ve­hi­cu­le­a­ză că Oran­ge ar pre­lua di­vi­zia de te­le­fo­nie mo­bi­lă, RCS&RDS Te­le­kom

TV, iar res­tul com­pa­ni­ei ar fi cam ce a fost înain­te Rom­te­le­com.

Exper­tul în ma­na­ge­ment spu­ne că gru­pul din Alba­nia e de­ţi­nut de OTE, iar cel din Mun­te­ne­gru de Te­le­kom Unga­ria. Sta­tul grec deți­ne 5% din OTE, iar DT 45%. Între 1998 și 2003, OTE a achi­ziți­o­nat 54,01% din acți­u­ni­le Rom­te­le­com de la sta­tul ro­mân, pen­tru 675 de mi­li­oa­ne de do­lari.

În mai 2008, Deut­sche Te­le­kom a con­venit să preia de la Mar­fin Invest­ment Gro­up 20% din OTE pen­tru 2,55 mi­liar­de de eu­ro și 3% de la sta­tul grec, pen­tru 422,3 mi­li­oa­ne de eu­ro. Ope­ra­to­rul ger­man va pre­lua de pe piață încă mi­ni­mum 2% din acți­u­ni­le OTE, pen­tru a ajun­ge să deți­nă 25% și a asi­gu­ra ma­na­ge­men­tul OTE, pre­zent în Gre­cia, Alba­nia, Ma­ce­do­nia și Ro­mânia.

Va­len­tin Io­nes­cu afir­mă că frag­men­ta­rea Te­le­kom Ro­mânia ar du­ce la „o con­cen­tra­re de ca­pi­tal, atât pe te­le­fo­nie fi­xă, cât şi pe te­le­fo­nie mo­bi­lă. Pen­tru ca toa­te di­vi­zi­i­le să ajun­gă un­de se spu­ne acum, es­te o pro­ble­mă ce va fi ana­li­za­tă de Con­si­li­ul Con­cu­ren­ţei“.

„Şi aşa pia­ţa ro­mâneas­că de te­le­fo­nie mo­bi­lă e do­mi­na­tă de Oran­ge şi Vo­da­fo­ne. Pia­ţa de te­le­fo­nie fi­xă e în con­ti­nua­re do­mi­na­tă de Te­le­kom. Pe tv, si­tua­ţia es­te re­la­tiv echi­li­bra­tă, sunt mai mul­ţi ope­ra­tori şi nu e o pro­ble­mă ma­jo­ră“, con­ti­nuă Io­nes­cu.

Sta­tul ro­mân tre­bu­ie să pu­nă pi­ci­o­rul în prag

Pe de altă par­te, sus­ţi­ne exper­tul, „până să se ajun­gă la o tran­zac­ţie, ne­go­ci­e­ri­le tre­bu­ie să ţi­nă cont şi de ac­ţi­o­na­rul ro­mân, ca­re are o pon­de­re im­por­tan­tă“. 49,5% din ac­ţi­uni sunt de­ţi­nu­te de stat, ce­ea ce pa­re a fi unul din­tre lu­cru­ri­le ce de­ran­je­a­ză DT.

Prin ur­ma­re, „tran­zac­ţia nu se poa­te fa­ce pes­te ca­pul sta­tu­lui ro­mân. Nu es­te un ac­ţi­o­nar mi­no­ri­tar, e unul sem­ni­fi­ca­tiv şi, du­pă

pă­re­rea mea, sta­tul tre­bu­ie să ia frâi­e­le-n mână. Nu po­ţi să la­şi lu­cru­ri­le în fe­lul aces­ta, să de­ci­dă ei că se împart di­vi­zi­i­le în trei, pa­tru şi ai dis­trus o com­pa­nie“, afir­mă Va­len­tin Io­nes­cu.

Rom­te­le­com nu tre­bu­ie dis­tru­să, aver­ti­ze­a­ză Io­nes­cu. Du­pă pă­re­rea sa, „ar tre­bui să ră­mână cu ser­vi­cii in­te­gra­te şi să şi le îmbu­nă­tă­ţe­as­că. În mo­men­tul de fa­ţă, cum e, con­cu­re­a­ză cu RCS&RDS. Anul tre­cut, pe ci­fra de afa­ceri, RCS&RDS a de­pă­şit Te­le­kom Ro­mânia, dar ace­as­ta nu are da­to­ri­i­le RCS&RDS, de pes­te 920 de mi­li­oa­ne de eu­ro“.

Ci­fra de afa­ceri RCS&RDS a fost de pes­te un mi­liard de eu­ro, con­ti­nuă spe­cia­lis­tul, dar şi da­to­ri­i­le sunt pe mă­su­ră „şi se amor­ti­ze­a­ză un­de­va, la ori­zon­tul ani­lor 2023 – 2024, da­că până atunci cash-flow-ul e po­zi­tiv. La ace­as­tă com­pa­nie, si­tua­ţia fi­nan­cia­ră es­te des­tul de de­li­ca­tă“.

Te­le­kom Ro­mânia are o si­tua­ţie fi­nan­cia­ră mult mai bu­nă, chiar da­că a pi­er­dut po­zi­ţia de li­der, „dar eu cred că, to­tu­şi, are o pia­ţă sem­ni­fi­ca­ti­vă în Ro­mânia şi sta­tul ro­mân ar tre­bui să ac­ţi­o­ne­ze ast­fel ca in­te­gri­ta­tea com­pa­ni­ei să fie păs­tra­tă“, spu­ne Va­len­tin Io­nes­cu.

Inves­ti­ţi­i­le, fă­cu­te din pro­fit

Gru­pul ceh CEZ, pe de altă par­te, vrea să-şi vândă afa­ce­ri­le din Ro­mânia, atât pe dis­tri­bu­ţie şi fur­ni­za­re (con­cen­tra­te în Olte­nia), cât şi pe pro­duc­ţia de ener­gie, con­cen­tra­te în Do­bro­gea, po­tri­vit unor sur­se din in­dus­trie ci­ta­te de Pro­fit.ro.

În pro­duc­ţia de ener­gie elec­tri­că, sunt pro­ble­me de fond, ex­pli­că Io­nes­cu. Enel, de exem­plu, a pro­mis că fa­ce in­ves­ti­ţii în Elec­tri­ca Mun­te­nia Sud, con­form con­trac­tu­lui de pri­va­ti­za­re, şi au fost mai mul­te pro­ce­se cu sta­tul ro­mân, din­tre ca­re unul la Pa­ris. Pe une­le sta­tul le-a câşti­gat,

pe alte­le le-a pi­er­dut. Com­pa­ni­i­le ce au pre­luat fos­ta Elec­tri­ca, în ge­ne­ral, au pro­mis in­ves­ti­ţii. „... şi le-au fă­cut din pro­fi­tul ob­ţi­nut pe te­ri­to­ri­ul Ro­mâni­ei, nu din ba­nii pe ca­re tre­bu­iau să-i adu­că în ţa­ră, ca in­ves­ti­ţii“, de­ta­lia­ză exper­tul în ma­na­ge­ment.

„Tre­bu­ie res­pec­ta­te clau­ze­le con­trac­tua­le. Nu -

e nor­mal să te an­ga­je­zi că vii cu ba­nii şi tu, de fapt, faci in­ves­ti­ţii din pro­fi­tul pe ca­re îl faci în Ro­mânia, chiar din fi­lia­la pre­lua­tă. Tu nu aduci în re­a­li­ta­te nici un ban. Ace­as­ta e o încăl­ca­re a unor obli­ga­ţii con­trac­tua­le“, sus­ţi­ne Va­len­tin Io­nes­cu.

„Ple­a­că - nu ple­a­că, ace­as­ta es­te altă dis­cu­ţie, dar nu înse­am­nă că sta­tul tre­bu­ie să-şi aban­do­ne­ze in­te­re­se­le. Clau­ze­le con­trac­tua­le tre­bu­ie res­pec­ta­te. Foar­te mul­ţi au venit aşa şi nu au in­ves­tit de fapt nici un ban“, a spus RL Io­nes­cu.

Im­pac­tul? Incal­cu­la­bil, dar foar­te ma­re

Ro­mânia e de­pen­den­tă de in­ves­ti­ţii străi­ne, nu e un stat ca­re să-şi per­mi­tă să nu ai­bă in­ves­ti­tori străini. Ca­re es­te im­pac­tul, da­că lu­cru­ri­le con­ti­nuă pe tren­dul ac­tual?

„Im­pac­tul nu se poa­te cal­cu­la de­cât în func­ţie de mo­dul în ca­re se pot re­a­li­za

aces­te tran­zac­ţii, alt­fel nu ai cum să cal­cu­le­zi. De­o­cam­da­tă, po­ţi să spui doar atât: da­că se împar­te Te­le­kom Ro­mânia, im­pac­tul e foar­te ma­re pe pia­ţa te­le­com, dar nu ştii cum va fi. To­tu­şi, se ri­di­că pro­ble­me foar­te mari de con­cu­ren­ţă“, afir­mă exper­tul în ma­na­ge­ment.

Aces­te miş­cări re­pre­zin­tă cum­va şi o opor­tu­ni­ta­te pen­tru un gu­vern să adu­că în vi­i­tor niş­te in­ves­ti­tori mai buni, mai pu­ter­nici, mai res­pon­sa­bi­li în Ro­mânia?

„Ro­lul unui gu­vern nu e să adu­că in­ves­ti­tori, ci să cre­e­ze ca­drul le­gal ce fa­vo­ri­ze­a­ză inves­ti­ţi­i­le străi­ne. Atât, nu să se pre­o­cu­pe de adu­ce­rea in­ves­ti­to­ri­lor. Dar sta­tul poa­te să fa­că altce­va: să nu per­mi­tă ca anu­mi­ţi in­ves­ti­tori să-şi ba­tă joc de ce­ea ce au pro­mis, s-au an­ga­jat să fa­că, con­form con­trac­tu­lui, şi să nu per­mi­tă in­ves­ti­to­ri­lor ru­şi să pă­trun­dă pe pia­ţa ro­mâneas­că“, a spus RL Va­len­tin Io­nes­cu.

FOTO PIXABAY

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.