Ro­mânia tre­bu­ie să in­tre în epo­ca ener­gi­ei ver­zi

Sta­te­le Uni­te și Chi­na sunt în to­pul mon­dial al ţă­ri­lor ca­re in­ves­tesc în ener­gia re­ge­ne­ra­bi­lă, ca­re ne du­ce spre o epo­că fă­ră sub­ven­ţii în ener­ge­ti­că. Dar cum stă Ro­mânia?

Romania Libera - - Prima Pagina - Flo­rin Bu­des­cu

Sta­te­le Uni­te şi Chi­na sunt în to­pul mon­dial al ţă­ri­lor ca­re in­ves­tesc în ener­gia re­ge­ne­ra­bi­lă, ca­re ne du­ce spre o epo­că fă­ră sub­ven­ţii în ener­ge­ti­că. Dar cum stă Ro­mânia?

Chi­na con­ti­nen­ta­lă și SUA își păs­tre­a­ză pri­me­le po­ziții în cla­sa­men­tul in­ves­tiți­i­lor în ener­gii re­ge­ne­ra­bi­le. Pe de altă par­te, Fra­nța ur­că pe a treia po­ziție, pe fon­dul pla­nu­ri­lor de con­stru­i­re a unor ca­pa­ci­tăți eo­li­e­ne plu­ti­toa­re of­fsho­re și al ex­tin­de­rii li­ci­tați­i­lor pen­tru ca­pa­ci­tăți eo­li­e­ne la țărm.

Noi com­pa­nii și noi pi­ețe se ori­en­te­a­ză că­tre con­trac­te de achi­ziție a ener­gi­ei cu dez­vol­ta­to­rii de sur­se de ener­gie re­ge­ne­ra­bi­lă – ara­tă EY. Sec­to­rul ener­gi­ei re­ge­ne­ra­bi­le in­tră într-o no­uă fa­ză de dez­vol­ta­re fă­ră sub­venții în toa­tă lu­mea, po­tri­vit ce­lei de-a 53-a ediții a ra­por­tu­lui EY „Re­ne­wa­ble Energy Co­un­try Attrac­ti­veness Index“(RECAI).

Alte ur­cări no­ta­bi­le în cla­sa­ment s-au înre­gis­trat de că­tre Co­re­ea de Sud (po­ziția a 27-a, cu o ur­ca­re de şap­te lo­curi) și Vi­et­nam (po­ziția a 26-a, cu o ur­ca­re de 17 lo­curi), ge­ne­ra­te de pla­nu­ri­le lor de a con­strui noi proi­ec­te de ener­gie re­ge­ne­ra­bi­lă cu ca­pa­ci­ta­te de 4 GW și, res­pec­tiv, 475 MW.

Nor­ve­gia (lo­cul 36, cu o crește­re de no­uă po­ziții) și Fin­lan­da (lo­cul 39, cu o crește­re de trei po­ziții) re­vin în top în ur­ma unor noi in­ves­tiții pla­ni­fi­ca­te, spri­ji­ni­te de con­trac­te de achi­ziție di­rec­tă de ener­gie (PPA), într-un me­diu aproa­pe fă­ră sub­venții.

Prin­tre ță­ri­le cu evo­luții în scă­de­re se nu­mă­ră Me­xi­cul (lo­cul al 19-lea, o co­bo­râre de șa­se po­ziții) și Tai­wa­nul (lo­cul al 33-lea, o co­bo­râre de șa­se po­ziții), ca­re au fost afec­ta­te de in­cer­ti­tu­dini po­li­ti­ce ma­jo­re.

„Ro­mânia poa­te re­ve­ni pe har­ta ma­ri­lor in­ves­ti­tori în ener­gie re­ge­ne­ra­bi­lă oda­tă cu crește­rea com­pe­ti­ti­vi­tății noi­lor echi­pa­men­te, ca ur­ma­re a scă­de­rii ra­pi­de a cos­tu­ri­lor de pro­du­cție și

in­sta­la­re la ni­vel glo­bal“, spu­ne Mi­hai Dră­ghici, se­ni­or ma­na­ger, Bu­si­ness Advi­so­ry Ser­vi­ces – EY Ro­mânia.

Achi­zi­ţii în ex­plo­zie

„Eu­ro­pa a des­chis ca­lea că­tre proi­ec­te ne­sub­venți­o­na­te în zo­ne cu re­sur­se re­ge­ne­ra­bi­le bu­ne. Proi­ec­te mul­ti­ple de­ru­la­te în ță­ri­le scan­di­na­ve, Re­ga­tul Unit și Spa­nia sunt spri­ji­ni­te de in­ves­tiții pri­va­te și PPA-uri ca­re le asi­gu­ră sta­bi­li­ta­tea ne­ce­sa­ră“, a de­cla­rat Ben War­ren, coor­do­na­tor EY Glo­bal Po­wer & Uti­li­ti­es Cor­po­ra­te Fi­nan­ce.

Pen­tru piața ener­gi­ei re­ge­ne­ra­bi­le, în ge­ne­ral, un vi­i­tor fă­ră sub­venții gu­ver­na­men­ta­le e unul ca­re nu va mai fi vul­ne­ra­bil la schim­bări bruște de po­li­tici sau la mo­di­fi­că­ri­le re­troac­ti­ve ale ta­ri­fe­lor pro­mi­se. De ase­me­nea, într-un ast­fel de con­text, fo­rțe­le pi­eței im­pun disciplină, pro­mo­ve­a­ză efi­ci­e­nța și ac­ce­le­re­a­ză re­du­ce­ri­le de cos­turi ca­re să per­mi­tă sec­to­ru­lui să stea pe pro­pri­i­le pi­ci­oa­re, afir­mă War­ren.

Achi­ziți­i­le de ener­gie ver­de au ex­plo­dat anul tre­cut, mai mul­te com­pa­nii in­trând pe piață pen­tru pri­ma da­tă. Po­tri­vit ra­por­tu­lui, con­trac­te­le de achi­ziție di­rec­tă de ener­gie au su­sți­nut anul tre­cut ge­ne­ra­rea a 13,4 GW ener­gie ver­de, mai mult de­cât du­blu față de ni­ve­lul de 6,1 GW înre­gis­trat în 2017.

Noi și ten­din­ţe­le glo­ba­le

Ovi­diu De­me­tres­cu, ex­pert în ener­ge­ti­că, spu­ne că su­bi­ec­tul es­te unul di­rect le­gat de po­li­ti­ca ener­ge­ti­că a Ro­mâni­ei. „Ro­mânia li­be­ră“a scris de mai mul­te ori pe acest su­bi­ect. Exper­ţii con­sul­ta­ţi de RL au ex­pli­cat în mod re­pe­tat că nu se ştie ca­re va fi mi­xul ener­ge­tic al ţă­rii la ni­ve­lul anu­lui 2030, de exem­plu. Pe de altă par­te, ches­ti­u­ni­le de po­li­ti­că ener­ge­ti­că nu au fost tra­ta­te co­e­rent de gu­ver­nan­ţi, in­di­fe­rent ci­ne a fost la pu­te­re.

„Hai să ne ui­tăm pe ten­din­ţe­le in­ter­na­ţi­o­na­le. Până în anul 2030, lu­cru­ri­le iau o întor­să­tu­ră de echi­li­bra­re a mi­xu­lui ener­ge­tic la ni­vel mon­dial. Până în anul 2050, sur­sa de ge­ne­ra­re ener­gie elec­tri­că prin­ci­pa­lă de­vi­ne so­la­rul, ur­ma­tă de vânt. E o ten­din­ţă in­ter­na­ţi­o­na­lă“, a spus De­me­tres­cu pen­tru RL.

Exper­tul adau­gă: „Hai să o luăm şi noi pe acest drum şi să pro­mo­văm niş­te pa­che­te le­gis­la­ti­ve de sus­ţi­ne­re în do­me­ni­i­le aces­tea. Să încu­ra­jăm proi­ec­te pri­va­te. În al doi­lea rând, eu sunt un ma­re fan al cen­tra­le­lor pe ga­ze. Ga­ze­le vor fi un com­bus­ti­bil de tran­zi­ţie cam până prin anul 2050“.

„Da­că noi nu scoa­tem ga­ze­le din Ma­rea Nea­gră şi nu înce­pem să le ex­ploa­tăm, să le vin­dem co­mer­cial acum, cât e pre­ţul ma­re, cât ele sunt fo­lo­si­te şi la ge­ne­ra­rea de ener­gie... tre­bu­ie să ne fa­cem re­gla­jul de ener­gie şi, între timp, să in­ves­tim în con­ti­nua­re în re­ge­ne­ra­bi­le. Du­pă anul 2050, ori­cum, căr­bu­ne­le dis­pa­re cu to­tul şi vom avea câte­va sur­se mai ne­po­luan­te“, afir­mă De­me­tres­cu.

„Avem nu­cle­ar, hi­dro, eo­lian, fo­to­vol­taic şi gaz, pe alo­curi, cu ca­re să fa­cem re­gla­jul fin. Nu vor mai fi aşa de mul­te proi­ec­te mari, ci mul­te proi­ec­te mici şi me­dii. Ge­ne­ra­re dis­tri­bu­i­tă. Înce­pem să ne pu­nem pa­no­uri pe ca­se. Va evo­lua per­for­man­ţa tur­bi­ne­lor eo­li­e­ne“, atra­ge aten­ţia Ovi­diu De­me­tres­cu.

Proi­ec­te­le pe re­ge­ne­ra­bi­le sunt ren­ta­bi­le

Astă­zi, da­că vor­bim des­pre ener­ge­ti­că, proi­ec­te­le eo­li­e­ne şi fo­to­vol­tai­ce stau în pi­ci­oa­re fă­ră sche­mă­su­port, ex­pli­că exper­tul în ener­ge­ti­că. Anu­me, „da­că in­sta­lez o ca­pa­ci­ta­te de pro­du­ce­re la ni­vel in­dus­trial, la ba­nii ne­ce­sari, nu mai tre­bu­ie o sche­mă-su­port“.

De exem­plu, să zi­cem că un in­ves­ti­tor fa­ce un parc eo­lian la ni­ve­lul de 50 MW. Aşa cum a evo­luat teh­no­lo­gia, în pre­zent, cu tur­bi­ne mai mari, mai per­for­man­te, pe ace­e­a­şi in­ves­ti­ţie LCOE (le­ve­li­sed cost of elec­tri­ci­ty – cos­tul me­diu de pro­du­ce­re a ener­gi­ei elec­tri­ce) es­te mai bun, pen­tru un parc eo­lian sca­de un­de­va sub 40 eu­ro/MWh. La ba­nii aceş­tia, nu mai es­te ne­ce­sa­ră o sche­mă-su­port.

„Sin­gu­ra pro­ble­mă es­te că e o sur­să vo­la­ti­lă, neu­ni­for­mă, ne­con­tro­la­bi­lă. La fo­to­vol­tai­ce, LCOE es­te un­de­va pe la 42-45 eu­ro/MWh. La fel, stă în pi­ci­oa­re fă­ră sche­mă-su­port. Va tre­bui să încu­ra­jăm aces­te in­ves­ti­ţii şi, trep­tat-trep­tat, să-i învă­ţăm pe mi­ne­rii din CEO că lu­mea nu înce­pe şi nu se ter­mi­nă cu ba­zi­nul de lig­nit. Să înve­ţe să fa­că şi altce­va, o şo­sea, o tur­bi­nă eo­lia­nă, că e de­fi­cit de for­ţă de mun­că“, atra­ge aten­ţia Ovi­diu De­me­tres­cu.

Su­por­tul le­gal și PPA

Ce înse­am­nă su­por­tul aces­ta le­gal des­pre ca­re exper­tul spu­ne to­tu­şi că e ne­ce­sar? „Tre­bu­ie să um­blăm un pic la Le­gea Ener­gi­ei şi să per­mi­tem din nou con­trac­te pe ter­men lung, aşa-nu­mi­te­le PPA (n.r.: po­wer pro­cess agre­e­men­ts – no­ţi­u­ne des­pre ca­re vor­beş­te şi EY), pen­tru că, fă­ră să le avem, nu pot fi ga­ran­ta­te in­ves­ti­ţi­i­le“.

Cu aces­te con­trac­te se ga­ran­te­a­ză pen­tru o afa­ce­re între do­uă en­ti­tă­ţi pri­va­te sau între una pri­va­tă şi alta pu­bli­că (pen­tru că po­ţi să pro­duci ener­gie şi să o vin­zi şi la Enel). Antre­pre­no­rul, când îşi con­vin­ge fi­nan­ţa­to­rul să-i dea bani, tre­bu­ie să ex­pli­ce cum dă ba­nii îna­poi şi când anu­me, pen­tru ca aces­ta să-şi fa­că o eva­lua­re de risc in­ves­ti­ţi­o­nal.

Se poa­te fa­ce – ex­pli­că De­me­tres­cu – un or­ga­nism con­tra­par­te cen­tra­lă, ca­re poa­te să pu­nă ba­nii de ga­ran­ţie. Poa­te că sta­tul vrea să-şi asu­me, la un cost al ener­gi­ei, ca ace­as­ta să fie mai „ver­de“. Şi fa­ce un me­ca­nism de PPA pe ter­men lung şi ga­ran­te­a­ză şi un CFD (adi­că un con­tract pe di­fe­ren­ţă) că, da­că pro­du­că­to­rul nu reu­şeş­te să vândă la pre­ţul pro­pus, sta­tul asi­gu­ră di­fe­ren­ţa.

„Aces­ta poa­te să fie un in­stru­ment in­sti­tu­ţi­o­nal de con­so­li­da­re a mi­ci­lor bu­si­ness-uri. Nu po­ţi să pui la punct un bu­si­ness-plan ba­zat pe con­trac­te bi­la­te­ra­le sem­na­te pe un an. Pen­tru 20 de ani tre­bu­ie un PPA. Gre­şe­a­la pe ca­re vor să o fa­că cei de la pu­te­re es­te să tre­a­că PPA prin OPCOM, să fa­că un fel de gri­lă“, spu­ne spe­cia­lis­tul.

„Ni­ci­o­da­tă, ni­căi­eri în lu­mea ace­as­ta nu s-a întâmplat aşa! Nu va ve­ni ni­meni! Pia­ţa tre­bu­ie lă­sa­tă li­be­ră. Da, să fie tran­spa­ren­tă, dar lă­sa­ţi mi­cii afa­ce­riş­ti să-şi fa­că con­trac­te­le cum ştiu ei, cu ga­ran­ţi­i­le cum le vrea ban­ca, cum le do­reş­te fi­nan­ţa­to­rul, cum le vrea con­tra­par­tea. OPCOM nu adau­gă va­loa­re. Da, că zici că sunt tran­spa­rent, po­ţi să pu­blici pre­ţul“, a de­cla­rat pen­tru „Ro­mânia li­be­ră“Ovi­diu De­me­tres­cu, ex­pert în ener­ge­ti­că.

FO­TO PIXABAY

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.