Seism electoral pentru PSD
PNL a obținut primul loc la alegerile parlamentare, devansând PSD. Această situație, dublată de scorul bun obținut de Alianța USR–PLUS, încurajează speranțele Opoziției de a prelua guvernarea. Validarea referendumului pe Justiție accentuează victoria tabe
PNL a obţinut la alegerile europarlamentare de duminică 26,95% din opţiunile alegătorilor, PSD – 23,44%, iar Alianţa 2020 USR-PLUS – 20,08%, potrivit datelor parţiale furnizate, ieri, de Biroul Electoral Central (BEC). Pe locurile următoare se situează: Pro România – 6,74%, UDMR – 6,62%, PMP – 5,42%. ALDE a obținut 4,21% din voturi, sub pragul de 5%. La alegeri s-au prezentat duminică 9.330.178 de alegători.
PNL a obținut, astfel, cel mai bun scor din istoria participărilor pe liste proprii la alegeri de după 1990. Orientarea electoratului către partidele pro-europene este demonstrată și de scorul-record obținut de Alianța USR– PLUS.
Acest rezultat încurajează speranțele Opoziției de a prelua guvernarea, prin schimbarea majorității parlamentare, în urma depunerii unei moțiuni de cenzură. Chiar dacă, oficial, euroalegerile nu au legătură cu majoritatea parlamentară din România, scrutinul poate influența situația din Legislativul de la
București. Și aceasta pentru că, după înfrângerea PSD, Opoziția mizează pe sprijinul UDMR pentru o moțiune de cenzură. În plus, PSD pare în degringoladă și ar putea să mai piardă parlamentari. În această variantă, ar crește șansele aprobării unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă.
Mesajul lui Iohannis
Președintele Klaus Iohannis a declarat, ieri, că PNL a obţinut un scor istoric la europarlamentare și că PNL și USR–PLUS pot pune baza unei colaborări, alternativă la guvernarea eșuată a PSD.
„Partidul Naţional Liberal a obţinut un scor istoric și îl felicit pentru acest lucru. Europarlamentarele au fost câștigate de PNL. Astfel, PNL este pe cale să devină cel mai important partid politic din România. Salut și votul pentru alte partide. Este remarcabil rezultatul obţinut de Alianţa USR–PLUS, care arată că în România se poate construi o alternativă serioasă, credibilă, la actuala majoritate falimentară, și s-a văzut foarte clar că românii cred în așa ceva și își doresc o astfel de alternativă. Dacă adunăm voturile, atunci ne dăm seama că PNL împreună cu Alianţa USR–PLUS pot pune baza unei colaborări care vine ca o alternativă la actuala guvernare eșuată a PSD“, a afirmat șeful statului. „PSD a primit cea mai aspră sancţiune pentru modul dezastruos în care guvernează și pentru atacurile permanente la adresa Justiţiei. PSD a avut dreptate să se teamă de votul românilor, dar nu l-a putut, din fericire, împiedica, în ciuda tuturor eforturilor făcute de PSD de a boicota scrutinul de duminică“, a comentat Iohannis. Președintele afirmă că s-a bucurat că și electoratul PSD a înţeles că agenda anti-Justiţie a liderilor PSD este greșită și că a votat acest electorat la referendum. El a cerut autorităţilor să ia măsuri pentru ca românii din diaspora să poată vota, calificând drept „inacceptabilă“bătaia de joc a autorităţilor la adresa românilor din diaspora.
Înfrângere istorică pentru PSD
În schimb, PSD a obținut cel mai prost scor din istoria participărilor la alegeri, de după 1992, când acest partid s-a desprins din fostul FSN.
Înfrângerea PSD a fost posibilă pentru că social-democrații au pierdut atât în fiefurile tradiționale ale dreptei, dar au fost învinși și în multe județe pe care până acum le dominau. De exemplu, PNL a câștigat alegerile în judeţul Vrancea cu 37,2%, în timp ce PSD a obţinut 30,5%, potrivit rezultatelor provizorii centralizate de către BEC. Alegătorii din Vrancea votau, în mod tradiţional, cu PSD. Consiliul Judeţean Vrancea este condus de social-democratul Marian Oprișan, președinte al PSD Vrancea, iar Primăria Focșani este condusă de Cristi Misăilă (PSD).
Înfrângerea în propriul fief nu l-a împiedicat pe Marian Oprișan să ceară demisia lui Liviu Dragnea din fruntea partidului, înainte de condamnarea liderului PSD.
ALDE, partid aliat cu PSD la guvernare, nu a reușit să treacă pragul electoral de 5%. Vorbim de un eșec uriaș al formațiunii conduse de Călin Popescu Tăriceanu, cel care visa la o candidatură la alegerile prezidențiale.
Referendumul poate fi validat
Peste 80% din alegători au răspuns „Da“ambelor întrebări de la referendumul pe Justiţie de duminică, voturile nevalide reprezentând puţin peste 5%, conform rezultatelor provizorii.
La prima întrebare de la referendum – „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei și graţierii pentru infracţiuni de corupţie?“– după numărarea voturilor din 18.653 secţii din ţară, din cele 7.493.362 voturi numărate, 80,9% dintre alegători au răspuns „Da“, 13,8% au răspuns „Nu“, iar 5,3% au reprezentat voturi nevalide.
Cea de-a doua întrebare la referendum a fost: „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?“. În acest caz, din cele 7.502.228 voturi numărate, 81,1% au fost „Da“, 13,5% au fost „Nu“, iar 5,3% nu au fost valide. Pentru DA au fost exprimate peste 6 milioane de voturi, pentru NU – puţin peste un milion, iar voturi anulate sunt aproximativ 400.000. Prezența la referendum a fost de 41,28% din voturi.
În urma acestui vot, se poate spune că referendumul a întrunit ambele condiții de validare. Pentru ca referendumul să fie validat este necesară îndeplinirea a două condiţii: să voteze cel puţin 30% din românii cu drept de vot, iar opţiunile valabil exprimate să reprezinte cel puţin 25% din numărul celor înscriși pe listele electorale permanente. Condiţia votului a 30% din alegători a fost îndeplinită duminică, la puţin timp după ora 17.00.