Viitorul Parlament European, puternic divizat
Marile partide tradiționale în recul, ascensiunea Verzilor, extremele divizate
Potrivit rezultatelor alegerilor europene la scara continentului, noul Parlament European nu va permite grupurilor eurosceptice să dicteze legea, în timp ce, pentru prima oară, dreapta și stânga nu mai sunt majoritare.
Potrivit rezultatelor alegerilor europene la scara continentului, noul Parlament European nu va permite grupurilor eurosceptice să dicteze legea, în timp ce pentru prima oară, dreapta și stânga nu mai sunt majoritare.
Noua majoritate va cuprinde democrați-creștini, social-democrați și liberali, iar cele trei grupuri de eurosceptici, chiar reunite, sunt marginalizate. În concluzie, forțele pro-europene au rezistat mai bine decât era așteptat și valul populist nu a avut loc. Dreapta conservatoare și social-democrații au înregistrat pierderi grele și nu vor avea decât 44% din locuri, un declin în favoarea
extremei drepte, a liberalilor și ecologiștilor, aceștia din urmă câștigând teren.
Această recompoziție va face mai dificile relațiile noii Adunări cu Comisia și cu Consiliul. Niciodată Parlamentul European nu a fost atât de fărâmițat ca după aceste alegeri din mai 2019. Pentru prima oară după primul scrutin europarlamentar din 1979, cele două mari partide de dreapta și de stânga nu mai dețin o majoritate absolută în adunarea de la Strasburg. Ultimele estimări plasează dreapta conservatoare (PPE) în fața social-democraților, cu 177 și respectiv 150 de locuri din totalul de 751. Liberalii și ecologiștii vor juca un rol pivot în viitorul Parlament European, dar și în alegerea viitorului președinte al Comisiei Europene. În schimb, stânga radicală a ieșit slăbită din acest scrutin. Cu 40 de aleși va putea totuși să păstreze grupul său parlamentar și se va afla probabil în opoziție față de viitoarea majoritate. Verzii au realizat un progres însemnat (69 de locuri, față de 52 în legislația precedentă) dar insuficient pentru a deveni „indispensabili“majorității tripartite care s-a desenat déjà. Ceea ce nu a împiedicat reprezentanții ecologiști să se bucure de „un rezultat fantastic“și să estimeze că Parlamentul a primit „un mandat pentru schimbare, o reală protecție a climatului, o Europă mai socială, o Europă a democrației și a statului de drept“.
Cu peste 110 locuri, extrema dreaptă realizează un avans istoric și devine a treia forță politică în Parlament, în timp ce dreapta naționalistă și suveranistă a înregistrat un recul. Analiștii subliniază că rămâne de văzut cum aceste forțe eurosceptice se vor putea înțelege în viitorul climat parlamentar, ele fiind déjà divizate în trei grupuri distincte în legislatura precedentă. Succesul lui Matteo Salvini în Italia și al lui Nigel Farage în Marea Britanie maschează o relativă stagnare a naționaliștilor. „O nouă Europă s-a născut“– proclama Salvini în fața partizanilor săi reuniți la Milano subliniind că „sunt mândru că Liga (extrema dreaptă) participă la renașterea unei Europe în derută“. Dacă scorurile Ligii par la înălțimea acestor speranțe, cu aproape 35% din voturi, restul peisajului politic european este în realitate mai puțin favorabil la ceea ce anunță declarațiile pompoase ale ministrului italian de Interne. Salvini a recunoscut mai târziu la televiziunea publică faptul că procentul dreptei radicale nu este în măsură să basculeze noua majoritate din Parlamentul de la Strasburg.
Bătălia pentru posturi
Nu s-a detașat un lider indiscutabil pentru a prelua președinția Comisiei Europene și recompunerea Parlamentului va determina discuții de fond. Udo Bullmann, președintele din fosta legislatură al grupului social-democraților, a cerut președinția Comisiei pentru spietzenkandidatul său, olandezul Frans Timmermans (care a câștigat alegerile în Olanda). Lupta pentru posturi se anunță dură, pentru că PPE, cu spitzenkandidatul său german, Manfred Weber (câștigător în Germania) revendică același post. Șefii diferitelor grupuri politice s-au reunit luni seara, la cererea spitzenkandidat al PPE, Manfred Weber, pentru găsirea unui acord pentru un mandat comun care ar defini prioritățile Comisiei pentru următorii cinci ani. Având în vedere slabele rezultate ale coaliției CDU-CSU în Germania și a reculului PPE, Manfred Weber și-a văzut diminuate speranțele de a deveni președinte al Comisiei. Dar, șefa CDU, Annegret Kramp-Karrenbauer, a prevenit: „Dacă alegerile confirmă că PPE este cel mai puternic partid din Europa, atunci este clar că Manfred Weber trebuie să preia Comisia“. Marți, în timpul unui dineu la care vor participa la Bruxelles, șefii de stat și de guvern vor fi constrânși să țină cont de noile echilibre politice și să tragă concluziile.