Furtuna politică din Orientul Mijlociu ajunge la Washington
SUA vor trimite sute de soldați suplimentari și o duzină de avioane de luptă în Orientul Mijlociu în săptămânile următoare pentru a contracara ceea ce Pentagonul a calificat a fi campania Iranului de planificare de atacuri contra intereselor americane.
Deși Casa Albă minimalizează perspectiva unui conflict cu Iranul, îi impută acestuia recentele atentate comise asupra petrolierelor în apele Emiratelor Arabe Unite. Anunțul trimiterii unei forțe americane suplimentare de 1.500 de militari urmează după aproape patru săptămâni de tensiuni cu Teheranul, în timp ce guvernul a lansat acuzații de atacuri iminente și a desfășurat nave de război în regiunea Golfului. În prezent, SUA au circa 70.000 de soldați în Orientul
Mijlociu și secretarul Apărării ad interim, Patrick Shanahan, anunța că planurile anti-Iran reactualizate includ mai multe opțiuni, printre care trimiterea în zonă a unei forțe de 10.000 de militari. Din Japonia, unde a efectuat o vizită de patru zile, președintele Donald Trump a abordat marți un ton conciliant față de Iran și de Coreea de Nord și a declarat referitor la Iran: „Țin să precizez, nu căutăm să schimbăm regimul. Ceea ce dorim este să nu dețină arme nucleare”.
În contextul tensiunilor iraniene, președintele american a aprobat vânzarea de arme către Arabia Saudită în valoare de 7 miliarde dolari. În SUA, vânzările potențiale de echipamente militare către o țară străină sunt încadrate de procedura zisă FMS (Foreing Military Sales). Agenția agreată DSCA (Defense Security Cooperation Agency) a emis un aviz în care recomandă Congresului să dea undă verde în termen de 90 de zile comenzii de arme avute în vedere spre o țară terță. La 24 mai, DSCA a publicat șapte avize de acest tip, privind Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, acestea din urmă dorind să se doteze cu drone RQ-21A Blackjack (pentru 80 milioane dolari), cu rachete Javelin (102 milioane) și 20.004 rachete de precizie APKWS (900 milioane). După afacerea Khashoggi, jurnalistul saudit asasinat în Turcia, și ținând cont de situația din Yemen, unde Arabia Saudită conduce o coaliție militară contra rebelilor hutsi, susținuți de Iran, parlamentarii americani, în majoritate, sunt mai puțin favorabili Riadului decât înaintea acestor evenimente. În aprilie, Congresul a adoptat o rezoluție prin care cere Administrației Trump ca SUA să pună capăt susținerii coaliției conduse de Riad în Yemen, dar președintele Trump, angajat într-o confruntare cu Iranul, a reacționat prin veto. „Rezoluția este o tentativă inutilă și periculoasă de a-mi slăbi prerogativele constituționale, punând în pericol viețile cetățenilor și militarilor americani, acum și în viitor”. În noiembrie, în timp ce scandalul afacerii Khashoggi era în toi, Trump a reafirmat că SUA „vor rămâne în parteneriat cu Arabia Saudită pentru asigurarea intereselor țării noastre, ale Israelului și ale altor parteneri în regiune”. Având în vedere că ostilitatea crescândă a Congresului față de regatul saudit ar avea consecințe asupra contractelor de armament ale Riadului cu SUA, Administrația Trump a decis să se lipsească de avizul aleșilor americani.
„Procedură de urgență”
Practic, la 24 mai, pentru deblocarea a 22 de contracte de armament în așteptare, în principal destinate Arabiei Saudite și Emiratelor Arabe Unite, șeful diplomației americane, Mike Pompeo, a confirmat că Administrația Trump a recurs la o „procedură de urgență” pentru a ocoli Congresul. Pompeo a explicat că procedura va permite „susținerea aliaților noștri, întărirea stabilității în Orientul Mijlociu și ajutarea acestor națiuni să se apere de Iran”. Secretarul de Stat american a insistat asupra faptului că parteneriatul cu țările arabe este o „piatră unghiulară” a „strategiei de securitate națională a SUA”. Decizia a nemulțumit parlamentarii americani, în special tabăra democrată.
În aceeași zi, după o furtună mediatică în jurul deplasării portavionului USS Abraham Lincoln cu escorta sa în Golf și revenirea bombardierelor strategice B-52 în Qatar, Pentagonul a anunțat trimiterea a 900 de militari suplimentari și desfășurarea unui batalion pentru punerea în funcțiune a patru baterii antirachete Patriot în Orientul Mijlociu. Întăriri care vizează „creșterea gradului de protecție și securitate pentru forțele americane, având în vedere amenințarea persistentă din partea Iranului, inclusiv a Gardienilor Revoluției și a susținătorilor”, a explicat Patrick Shanahan, șeful Pentagonului.