Me­tro­ul sau cum des­con­ges­ti­o­năm tra­fi­cul bu­cu­reş­te­an

În tre­cut, am mai scris un întreg se­rial de opi­nii des­pre si­tua­ţia Ca­pi­ta­lei Ro­mâni­ei. Ca fo­cșă­nean, mă simt obli­gat să ex­plic un lu­cru.

Romania Libera - - Prima Pagina - FLORIN BUDESCU Edi­to­ria­list

Am fost îndră­gos­tit întot­de­au­na de mi­ro­sul me­ta­lic al stră­zi­lor Ca­pi­ta­lei, aşa cum trăi­esc şi voi trăi întot­de­au­na cu nos­tal­gia tei­lor în floa­re de pe Bd. Ale­xan­dru Ioan Cu­za din Foc­şani, pe ca­re mer­ge­am spre li­ceul cu ace­la­şi nu­me, un­de am învă­ţat.

Aşa cum nu am ui­tat şi nu voi ui­ta ni­ci­o­da­tă fru­mu­se­ţea sal­câmi­lor înflo­ri­ţi de pe gar­dul des­păr­ţi­tor al Li­ceu­lui „Uni­rea” din ace­la­şi Foc­şani, un­de am fă­cut o par­te din gim­na­ziu, nici bra­zii înal­ţi de pe ale­ea can­ce­la­ri­ei, un­de era (nu ştiu da­că mai e şi astă­zi) Cen­trul de Seis­mo­lo­gie.

Insis­ten­ţa cu ca­re mă întorc însă spre ca­zul bu­cu­reş­te­an es­te mo­ti­va­tă sim­plu. 1. Es­te ora­şul în ca­re lo­cu­i­esc şi e nor­mal să fiu pre­o­cu­pat de ace­as­ta; 2. Pro­ble­me­le de ur­ba­nism ale Foc­şa­ni­u­lui sunt re­la­tiv sim­ple, da­că le pui în an­ti­te­ză cu ma­ri­le pro­ble­me cu ca­re se con­frun­tă su­per­me­tro­po­la bu­cu­reş­te­a­nă, în curs de for­ma­re.

Pen­tru că, atunci când mi-am pro­pus să scriu des­pre Me­tro­ul Bu­cu­reş­ti, nu pu­te­am să trec pes­te acest as­pect. Înain­ta­şii noş­tri, când au proi­ec­tat dez­vol­ta­rea ur­ba­nă a Ca­pi­ta­lei, nu s-au gândit că vor exis­ta de 10 ori mai mul­te ma­şini. Nu au fă­cut par­cări. Nu au fă­cut ine­le ex­te­ri­oa­re de fu­gă. Au fă­cut un oraş ra­dial, ca o roa­tă cu spi­ţe,

ca­re duc toa­te spre bu­tu­cul cen­tral, în ca­re se adu­nă efor­turi imen­se (vor­bind în ter­meni de re­zis­ten­ţa ma­te­ria­le­lor).

Nor­mal că, da­că toa­te spi­ţe­le (bu­le­var­dul nor­dsud, chei­ul Dâmbo­vi­ţei, Ca­lea Vă­că­reş­ti, Bd. De­ce­bal, Bd. Co­po­su, Bd. Coş­buc, Bd. Pă­cii, Bd. Dru­mul Ta­be­rei, Şo­se­aua Co­tro­ceni etc.) duc spre cen­tru şi toa­te ve­hi­cu­le­le merg astfel spre cen­tru, sunt anu­mi­te pe­ri­oa­de de timp când în acest cen­tru to­tul se blo­che­a­ză. Aşa că es­te lo­gic că tre­bu­ie să fa­cem astfel ca nu to­ţi să tre­cem ca ne­bu­nii prin cen­tru, pen­tru că ajun­gem să ne bu­lu­cim. Bu­lu­ci­rea pe ca­ro­sa­bil es­te am­bu­teia­jul.

Des­pre fe­lul cum ne miş­căm mai re­pe­de pe ine­le­le şi spi­ţe­le sis­te­mu­lui de ma­gis­tra­le bu­cu­reş­te­ne am scris an­te­ri­or. Ca şi des­pre cum ne asi­gu­răm că zgo­mo­tul tra­fi­cu­lui nu ajun­ge la noi. Ca şi des­pre lo­gi­ca con­struc­ţi­ei de par­cări sub­te­ra­ne, su­pra­te­ra­ne sau sub­te­ran-su­pra­te­ra­ne, un­de es­te po­si­bil. Acum, să ve­dem cum fa­cem în aşa fel încât cât mai pu­ţini din­tre noi să ne bu­lu­cim pe spi­ţe­le sis­te­mu­lui de ma­gis­tra­le, astfel încât aces­tea să nu se blo­che­ze. Când a fost in­ter­zis tra­fi­cul ru­ti­er cu ri­des­ha­ring, efec­tul a fost că mul­ţi din­tre cei ce fo­lo­se­au acest ser­vi­ciu co­mu­ni­tar pri­vat şi-au scos din par­cări ma­şi­ni­le per­so­na­le.

Tre­când acum pes­te ches­ti­u­nea ri­des­ha­ring-ului, cum îi fa­cem pe bu­cu­reş­teni să nu-şi mai scoa­tă în ma­să ma­şi­ni­le per­so­na­le? Fă­cându-i să se miş­te, ca să ajun­gă din Mi­li­tari în Ber­ceni, pe ine­lul ex­te­ri­or, şi nu prin cen­tru, mai re­pe­de, cu tran­spor­tul pu­blic. Exis­tă un inel ex­te­ri­or în curs de con­struc­ţie (cel al Cen­tu­rii Ca­pi­ta­lei, în re­gim de au­tos­tra­dă).

El ne asi­gu­ră că ma­şi­ni­le vor ajun­ge mai re­pe­de pe ine­lul ex­te­ri­or de­cât prin cen­trul Ca­pi­ta­lei. Dar cum fa­cem ca şi acest inel să nu se blo­che­ze şi el în timp? Mai con­stru­im încă unul, la ni­ve­lul pe­ri­fe­ric al ari­ei me­tro­po­li­ta­ne a Bu­cu­reş­ti­u­lui. Ca­re se tran­sfor­mă, să nu ne amă­gim, într-o co­nur­ba­ţie ce se va întin­de de aproa­pe de Ploi­eş­ti şi până la Gi­ur­giu, pe Du­nă­re, de la Pi­teş­ti până spre Dor Mă­runt sau Fe­teş­ti.

To­tu­şi, şi aşa tra­fi­cul se poa­te blo­ca. Pes­te 20 de ani, am pu­tea avea în ace­as­tă co­nur­ba­ţie 10 mi­li­oa­ne de lo­cu­i­tori, cu de cinci sau ze­ce ori mai mul­te ma­şini de­cât acum. Cum asi­gu­răm o des­con­ges­ti­o­na­re sus­te­na­bi­lă a tra­fi­cu­lui? Cu aju­to­rul me­tro­u­lui.

Fo­ru­mul Aso­cia­ţi­ei Pro Infras­truc­tu­ră (API) a pu­bli­cat un proi­ect de dez­vol­ta­re a re­ţe­lei Me­tro­u­lui Bu­cu­reş­ti, pe ca­re apar încă pa­tru ma­gis­tra­le: M5 Dru­mul Ta­be­rei – Pan­te­li­mon, M6 Oto­peni – 1 Mai, M7 Bra­ga­di­ru – Vo­lun­tari şi M8 Crânga­şi – Dris­tor.

Ma­gis­tra­la M8 es­te ine­lul su­dic de me­trou, ca­re va avea 17 ki­lo­me­tri lun­gi­me şi are un cost ce a fost es­ti­mat în anul 2011 la 1,3 mi­liar­de de eu­ro. Proi­ec­tul pa­re să ai­bă un preţ pro­hi­bi­tiv, indi­fe­rent da­că ba­nii vor fi ges­ti­o­na­ţi prin PpP sau fon­duri eu­ro­pe­ne (fă­ră dis­cu­ţie, a do­ua ver­si­u­ne es­te mai ief­ti­nă).

Ca să sim­pli­fi­căm lu­cru­ri­le, da­că ştii că te sui în me­trou la Crânga­şi şi în 15 mi­nu­te eş­ti în Ber­ceni, la Pia­ţa Su­du­lui, nu mai treci cu ma­şi­na ta prin cen­trul Bu­cu­reş­ti­u­lui, luând-o pe la Pa­sa­jul Ba­sa­rab sau Po­dul Grant, apoi fă­când la dre­ap­ta, spre ma­gis­tra­la nord-sud. O încăr­ca­re a gar­ni­tu­ri­lor de me­trou de pe ace­as­tă ma­gis­tra­lă - inel M8 ar du­ce la o ma­si­vă des­con­ges­ti­o­na­re a Ca­pi­ta­lei.

Eu cred că pre­ţul, da­că pri­vim din ace­as­tă per­spec­ti­vă, nu mai pa­re de­loc pro­hi­bi­tiv.

FOTO AGERPRES

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.