Elo­giu adus po­po­ru­lui ro­mân

„Vin între voi ca să mer­gem împreu­nă”, ne-a anun­ţat din timp Pa­pa Fran­cisc.

Romania Libera - - Eveniment - Ma­ri­us Ghi­le­zan

Fur­tuni. Ame­nin­ţări de ploaie. Cod por­to­ca­liu. Ni­mic din pre­vi­zi­u­ni­le sum­bre ale me­te­o­ro­lo­gi­lor nu i-a oprit pe ro­mâni, ma­ghiari, or­to­doc­şi sau ca­to­lici să vi­nă la ma­rea întâlni­re cu Pa­pa Fran­cisc.

Aproa­pe ju­mă­ta­te de mi­li­on de cre­din­ci­o­şi, veni­ţi de pes­te mări şi zări, au luat bi­ne­cu­vânta­rea Pa­pei.

“Vin între voi ca să mer­gem împreu­nă”, ne-a anun­ţat din timp Pa­pa Fran­cisc.

Sub ame­nin­ţa­rea fur­tu­ni­lor, Bu­cu­reş­ti­ul s-a îmbră­cat vi­neri, 31 mai, în straie de săr­bă­toa­re. La ae­ro­port, su­te de ti­neri au venit să-l întâmpi­ne şi să-l ova­ţi­o­ne­ze pe Su­ve­ra­nul Pon­tif. Ajuns cu o cur­să de

li­nie, a fost întâmpi­nat de pre­şe­din­te­le Klaus Io­han­nis şi de so­ţia sa, Car­men, ca­re i-a spus că e fe­ri­ci­tă că a so­sit.

Cle­rul ca­to­lic, cu ti­chi­u­ţe roz, l-a pri­mit ca pe ade­vă­ra­tul Uns al lui Dum­ne­zeu. Pa­pa a re­fu­zat să i se pu­pe mâna. Mai mult, a să­ru­tat ine­lul unui ie­rarh or­to­dox, un gest su­blim de re­cu­noş­tin­ţă pen­tru Bi­se­ri­ca-so­ră, or­to­do­xă.

Emo­ţi­i­le unei pri­me și, pro­ba­bil, ul­ti­me întâlniri

Pe drum spre ma­re­le oraş, po­li­ţiş­tii de pe tra­seu i-au dat ono­rul. Încă din Pia­ţa Pre­sei, cre­din­ci­o­şii l-au întâmpi­nat cu ura­le. “Doar la veni­rea Re­ge­lui am mai trăit aşa o emo­ţie”, a po­ves­tit o ri­ve­ra­nă din zo­na Arcu­lui de Tri­umf.

Mai­ca Fran­cis­ca, din India, a venit cu su­ro­ri­le sa­le din mă­năs­ti­re în fa­ţa Ate­neu­lui să-l întâmpi­ne pe Pa­pă. Un tânăr tă­tic stă­tea cu fi­ul pe umeri. Amândoi ave­au pe­le­ri­ne de ploaie. Ta­ta măr­tu­ri­seş­te re­por­te­ri­lor că în ur­mă cu 20 de ani a fost adus şi el de pă­rin­ţi. A vrut să-i împăr­tă­şe­as­că şi co­pi­lu­lui său bu­cu­ria întâlni­rii cu Pa­pa Fran­cisc, pro­ba­bil cel mai iu­bit din­tre pă­mânteni.

Da­că pri­ma zi a fost una po­li­ti­că, Pa­pa Fran­cisc s-a întâlnit cu pre­şe­din­te­le Klaus Io­han­nis şi cu pre­mi­e­rul Vi­o­ri­ca Dăn­ci­lă, în ma­ra­to­nul ce a ur­mat Pa­pa Fran­cisc le-a vor­bit ro­mâni­lor des­pre cul­tu­ra întâlni­rii şi a cre­din­ţei ca­re le­a­gă fa­mi­lii şi aduc co­pi­ii de de­par­te.

Ce s-a re­mar­cat a fost sta­rea de împă­ca­re între ro­mâni. Până şi ha­te­rii de pe in­ter­net ai Bi­se­ri­cii s-au ab­ţi­nut în a mai fa­ce co­men­ta­rii. Erau co­ple­şi­ţi de ma­rea de ad­mi­ra­ţie, co­men­ta ci­ne­va pe Fa­ce­book. La Pa­la­tul Co­tro­ceni a pri­mit ca­do­uri de la pre­şe­din­te­le Klaus Io­han­nis. Un şir lung de 17 lu­cruri cu sim­bo­lis­tici ro­mâneş­ti, plus o min­ge de fot­bal, Pa­pa fi­ind un înflă­că­rat su­por­ter al unei echi­pe din Argen­ti­na.

Ca un ie­zu­it con­vins, a apă­rut cu o cru­ce de ti­ni­chea la re­ve­ren­da sim­plă.

Încă din cur­tea Pa­la­tu­lui Co­tro­ceni a spart re­gu­li­le de pro­to­col. S-a apro­piat de gru­pul ti­ne­ri­lor, se­lec­ta­ţi bi­ne de SPP, şi i-a bi­ne­cu­vântat. Unul cu oche­lari, la vreo 30 de ani, l-a tras de spa­te pen­tru a fa­ce un sel­fie cu Pa­pa. Su­ve­ra­nul nu s-a împo­tri­vit. A zâmbit fru­mos la ca­dru.

A mers apoi şi la Pa­triar­hie, dar şi la Ca­te­dra­la Mântu­i­rii Ne­a­mu­lui. Aco­lo, Pa­pa a ex­pli­cat ce înse­am­nă pen­tru el ru­gă­ci­u­nea “Ta­tăl Nos­tru” şi a îndem­nat pe toa­tă lu­mea să se ier­te pe si­ne, pe cei ca­re le-au gre­şit, să la­se tre­cu­tul în ur­mă, să îmbră­ţi­şe­ze pre­zen­tul şi să ai­bă încre­de­re în vi­i­tor.

Des­pre cul­tu­ra întâlni­rii și a bi­ne­lui

“Cul­tu­ra întâlni­rii ne de­ter­mi­nă pe noi, crești­nii, să trăim mi­ra­co­lul ma­ter­ni­tății Bi­se­ri­cii ca­re îi cau­tă, îi apă­ră și-i unește pe fi­ii săi. În Bi­se­ri­că, un­de se întâlnesc ri­turi di­fe­ri­te, atunci când nu au întâi­e­ta­te afi­li­e­rea per­so­na­lă, pro­pri­ul grup sau et­nia, ci Po­po­rul ca­re îl lau­dă împreu­nă pe Dum­ne­zeu, se întâmplă lu­cruri mă­rețe. Să spu­nem cu tă­rie: fe­ri­cit cel ce cre­de și are cu­ra­jul de a crea întâlni­re și co­mu­ni­u­ne”, a spus Pa­pa în ca­drul pre­di­cii de vi­neri se­a­ră de la Ca­te­dra­la Sfântul Io­sif din Bu­cu­reş­ti.

În ci­u­da ploii în ra­fa­le, bu­cu­reş­te­nii l-au ova­ţi­o­nat înde­lung. “Vi­vat Pa­pa!” s-a au­zit pe toa­te bu­le­var­de­le cen­tra­le. Dro­ne­le au fost in­ter­zi­se. Doar su­fle­te­le zbu­rau. O co­mu­ni­u­ne de tan­dre­ţe a co­ple­şit mo­ho­re­a­la ploii.

Pa­pa s-a plim­bat pe tot tra­seul cu un Lo­gan, pro­duc­ţie ro­mâneas­că. Le-a vor­bit ro­mâni­lor cât de fru­mo­şi sunt şi plini de spe­ran­ţă.

„Pro­ba­bil că ni­ci­un li­der al lu­mii nu a vor­bit atât de fru­mos des­pre ma­ma Ro­mânia, pa­tria a 20 de mi­li­oa­ne, unii răs­fi­ra­ţi în toa­te col­ţu­ri­le lu­mii”, am spus pe una din­tre te­le­vi­zi­uni în tim­pul vi­zi­tei pas­ca­le.

Poa­te că nu am fost ni­ci­o­da­tă atât de fe­ri­ci­te, po­ves­tesc do­uă fe­mei, o ma­mă şi o fi­i­că, veni­te de de­par­te și îmbră­ca­te în ţol po­pu­lar.

Pa­pa, într-ade­văr, a împăr­ţit şi împăr­tă­şit fe­ri­ci­re la Bu­cu­reş­ti. Poa­te de ace­ea i se spu­ne Prea Fe­ri­cit. Sanc­ti­ta­te vi­ne de la la­ti­nul “in­vi­o­la­bil”, ex­pli­ca un das­căl ele­vi­lor veni­ţi, nu adu­şi, ca pe tim­puri.

„Pro­ble­ma cre­din­ţei e lip­sa bu­cu­ri­ei, nu a mij­loa­ce­lor” – co­men­ta so­ţi­ei zi­ce­rea Su­ve­ra­nu­lui Pon­tif un băr­bat îmbră­cat la ţol fes­tiv. Au fost, pro­ba­bil, prin­tre cei 500 de fe­ri­ci­ţi po­se­sori de lo­curi în ca­te­dra­la ro­ma­no-ca­to­li­că.

Urma­şul Apos­to­lu­lui Pa­vel a su­bli­niat în pre­di­că, aşa cum s-a au­zit la te­le­vi­zor, că, fă­ră bu­cu­rie, oa­me­nii ră­mân “scla­vi” ai pro­pri­i­lor “mâhniri”, iar pro­ble­ma cre­din­ţei con­stă în “lip­sa bu­cu­ri­ei”. Su­ve­ra­nul Pon­tif i-a îndem­nat pe ro­mâni să fie “pro­mo­to­rii cul­tu­rii întâlni­rii”. Pro­gra­mul său a fost unul foar­te încăr­cat în ce­le trei zi­le. Un ade­vă­rat tur­nir creş­tin. Bu­cu­reş­ti-Şu­mu­leu Ci­uc, via Târgu-Mu­reş, Ia­şi, Bu­cu­reş­ti, Blaj.

Su­te de mii de ro­mâni și de ma­ghiari, pe un deal din Har­ghi­ta

Pa­pa Fran­cisc a ajuns, sâmbă­tă, la Șu­mu­leu Ci­uc, cu întârzi­e­re. Co­loa­na Pa­pei a fost înce­ti­ni­tă de că­tre Co­man­da­men­tul Nați­o­nal „Vi­zi­ta Pa­pei 2019” pen­tru a pu­tea fi eva­cuat un mi­cro­buz cu co­pii, co­bo­râţi de pe deal, ca­re au înghe­ţat de frig, au de­cla­rat pen­tru sti­ri­pe­sur­se.ro ofi­cia­li ai co­mi­te­tu­lui in­ter­mi­nis­te­rial.

Mul­ţi creş­tini ro­mâni şi ma­ghiari s-au ru­gat pe dealul de la Şu­mu­leu în noap­tea veni­rii Su­ve­ra­nu­lui. Pe un frig de mai era un pic și por­nea Hruş­că-n tur­neu, mul­ţi au tre­bu­it să ape­le­ze la aju­tor me­di­cal din cau­za cri­ze­lor de hi­po­ter­mie. Pes­te 78 de ca­zuri au fost ra­por­ta­te de că­tre me­di­cii des­ti­na­ţi unei uria­şe aglo­me­rări mon­ta­ne.

Cre­din­ţa şi iu­bi­rea de Pa­pă i-a fă­cut, pro­ba­bil, pe mul­ţi să re­zis­te fri­gu­lui şi să nu se gânde­as­că la co­lin­de­le lui Hruş­că, ci doar la lu­mi­nă­ţia ce va ve­ni.

Pa­pa Fran­cisc i-a îndem­nat pe cei 100.000 de pe­le­rini ca­re au venit la sluj­ba su­sți­nu­tă la Șu­mu­leu Ci­uc să con­vi­ețu­ias­că în pa­ce și să tran­sfor­me re­sen­ti­men­te­le în ce­va po­zi­tiv. „Să par­cur­gem căi­le împă­că­rii ca Ma­ria”, a spus Su­ve­ra­nul Pon­tif.

Su­ve­ra­nul a spus, în tim­pul Li­tur­ghi­ei de la Șu­mu­leu Ci­uc, ju­dețul Har­ghi­ta, că acest pe­le­ri­naj „apa­rți­ne moște­ni­rii Tran­sil­va­ni­ei, dar adu­ce cin­sti­re tra­diți­i­lor ro­mânești și un­gu­rești de­o­po­tri­vă, par­ti­ci­pă la ele și cre­din­ci­oși de alte con­fe­si­uni și es­te sim­bo­lul dia­lo­gu­lui, al uni­tății și al fra­ter­ni­tății, un apel de a re­cu­pe­ra măr­tu­ri­i­le de cre­di­nță de­veni­tă viață”. A po­ves­tit des­pre cum Dum­ne­zeu a ales-o pe Fe­ci­oa­ra Ma­ria pen­tru a înce­pe re­vo­lu­ţia blânde­ţii.

Pa­pa a ce­rut ca: pre­di­ca să fie tra­du­să mai întâi în lim­ba ro­mână

Pa­pa Fran­cisc a ce­rut ca pre­di­ca sa să fie tra­du­să mai întâi în lim­ba ro­mână. Şi-au fă­cut pre­zen­ţa şi pre­mi­e­rul Ro­mâni­ei, Vi­o­ri­ca Dăn­ci­lă, dar şi pre­şe­din­te­le Unga­ri­ei, János Áder. Orga­ni­za­to­rii de­cla­ră că la sluj­bă au fost pes­te 110.000 de cre­din­ci­o­şi.

Pa­pa a ofe­rit pen­tru sanc­tua­rul creş­tin un tran­da­fir de aur. Con­form pre­o­tu­lui Olah Joz­sef, tran­da­fi­rul are 84 de cen­ti­me­tri, e fă­cut din ar­gint şi au­rit cu aur de 24 de ka­ra­te. Sanc­ti­ta­tea Sa a bi­ne­cu­vântat mai mul­ţi co­pii.

De ce se adu­nă an de an cre­din­ci­oșii la Șu­mu­leu?

În anul 1567, con­form le­gen­dei, se­cu­ii ca­to­lici din Ci­uc şi Ghe­or­gheni au re­pur­tat o vic­to­rie asu­pra tru­pe­lor prin­ci­pe­lui Tran­sil­va­ni­ei tre­cut la pro­tes­tan­tism, János Zsig­mond, ca­re a vrut ca şi po­pu­la­ţia de aici să tre­a­că la no­ua cre­din­ţă şi a venit cu tru­pe din­spre Odor­hei spre Ci­uc.

„Ro­mânia es­te «gră­di­na Mai­cii Dom­nu­lui»”

Bă­tă­lia a avut loc pe cul­mea Tol­va­jos din Mun­ţii Har­ghi­ta, loc mar­cat astă­zi cu trei cruci uria­şe din lemn. Apă­ră­to­rii cre­din­ţei au fost con­du­şi la lup­tă şi la vic­to­rie de că­tre pre­o­tul István din Gyer­gyóal­fa­lu (astă­zi poar­tă nu­me­le ofi­cial de Jo­seni). Du­pă ce au înfrânt oas­tea prin­ci­pe­lui, s-au dus la bi­se­ri­ca din Şu­mu­leu să se închi­ne la sta­tu­ia Mai­cii Dom­nu­lui şi au fă­gă­du­it ca în fi­e­ca­re sâmbă­tă a Ru­sa­li­i­lor să fa­că pe­le­ri­naj la acest loc sfânt.

150.000 de ieșeni, en­tu­ziaști

Su­ve­ra­nul Pon­tif a ajuns în cur­sul se­rii de sâmbă­tă la Ia­şi. Pes­te 150.000 de cre­din­ci­o­şi au răz­bit ploii. Pro­ba­bil că în is­to­ria “dul­şe­lui târg” n-a mai exis­tat aşa o ma­re de oa­meni în ad­mi­ra­ţie. O fa­mi­lie de 28 de co­pii, ne­po­ţi s-a reu­nit din toa­te păr­ţi­le lu­mii, pen­tru a fi ală­turi cu pri­le­jul veni­rii Su­ve­ra­nu­lui Pon­tif. Ma­ma, ca­re are 72 de ani, era în cul­mea fe­ri­ci­rii.

Se împli­nea ce pro­ro­cea Pa­pa cu acel ini­ţia­tic “împreu­nă”. Doi băi­e­ţi ai ei au îmbră­cat strai­e­le pre­o­ţeş­ti şi do­uă fe­te au in­trat la mă­năs­ti­re. Gra­ţie di­vi­nă, s-au reu­nit şi au po­ves­tit Sanc­ti­tă­ţii Sa­le fe­ri­ci­rea de a fi din nou împreu­nă.

„Ro­mânia es­te «gră­di­na Mai­cii Dom­nu­lui», iar în ace­as­tă întâlni­re am pu­tut să-mi dau se­a­ma de acest lu­cru, pen­tru că ea es­te o Ma­mă ca­re cul­ti­vă vi­su­ri­le fi­i­lor, ca­re le pă­zește spe­ra­nțe­le, ca­re adu­ce bu­cu­ria în ca­să. Es­te o Ma­mă du­i­oa­să și con­cre­tă, ca­re are gri­jă de noi. Voi sun­teți co­mu­ni­ta­tea vie și înflo­ri­toa­re, pli­nă de spe­ra­nță, pe ca­re o pu­tem oferi Ma­mei. Ei să-i con­sa­crăm vi­i­to­rul ti­ne­ri­lor, al fa­mi­li­i­lor și al Bi­se­ri­cii”, a spus, la Iași, Su­ve­ra­nul Pon­tif.

“Cre­din­ţa ne­pi­e­ri­toa­re a ce­lor șap­te mar­tiri ai bi­se­ri­cii gre­co-ca­to­li­ce”

La Blaj, ace­e­a­şi ma­re de oa­meni, de creş­tini veni­ţi din toa­te col­ţu­ri­le Arde­a­lu­lui. Be­a­ti­fi­ca­rea ce­lor şap­te sfin­ţi - Va­si­le Afte­nie, Ioan Su­ciu, Va­le­riu Traian Fren­ţiu, Tit Li­viu Chi­ne­zu, Ioan Bă­lan, Ale­xan­dru Ru­su şi Iu­liu Hos­su - a fost, pro­ba­bil, cel mai dum­ne­zei­esc gest de com­pa­si­u­ne şi o re­ve­ren­ţă fa­ţă de po­po­rul ro­mân fă­cut de Pa­pa Fran­cisc, un ie­zu­it pur­sânge, dar cu ma­re pri­ză la pu­blic.

De la Book­fest am luat o bi­ju­te­rie de car­te - “Cre­din­ţa ne­pi­e­ri­toa­re”, sem­na­tă de Lu­cia Hos­su-Lon­gin. Ci­ne vrea să înţe­le­a­gă pro­ce­sul de be­a­ti­fi­ca­re a ce­lor şap­te se poa­te lă­muri în câte­va pa­gini, scri­se cu su­flet, de că­tre Lu­cia Hos­su-Lon­gin, o sfre­de­li­toa­re neîmpă­ca­tă în te­ne­bre­le tre­cu­tu­lui. Cei şap­te n-au ab­di­cat de la Bi­se­ri­ca lor. Şi azi Pa­pa de la Ro­ma i-a răs­plă­tit. Nu le cău­ta­ţi moaş­te­le de­cât în Ci­mi­ti­rul Să­ra­ci­lor de la Si­ghe­tu Mar­ma­ţi­ei!

FOTO AGERPRES

FOTO AGERPRES

FOTO INQUAM PHOTOS OCTAV GANEA

FOTO INQUAM PHOTOS OCTAV GANEA

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.