Alimentaţia de tip junk-food, otrava din farfuria europenilor
Abuzul de alimente ultraprocesate crește riscul de boli cardiovasculare și de deces, sugerează două studii europene efectuate în rândul a peste 120.000 de persoane. Medicii atrag atenţia că 1 din 2 europeni prezintă exces ponderal.
Abuzul de alimente ultraprocesate creşte riscul de boli cardiovasculare şi de deces, sugerează două studii europene efectuate în rândul a peste 120.000 de persoane. Medicii atrag atenţia că 1 din 2 europeni prezintă exces ponderal.
În multe ţări occidentale, acest tip de alimente reprezintă mai mult de jumătate din aportul de energie.
Noile studii, deşi nu demonstrează o legătură de cauzalitate directă, întăresc argumentele studiilor anterioare ce făceau legătura dintre alimentele ultraprocesate şi riscul crescut de obezitate, hipertensiune arterială şi chiar cancer. Alimentele sunt considerate ultraprocesate atunci când au fost produse prin procese industriale multiple (ulei hidrogenat, amidon modificat etc.) şi conţin numeroase ingrediente, în special aditivi. O mâncare deja pregătită, fără aditivi, congelată sau nu, nu face parte din hrana ultraprocesată. Însă cele mai multe semipreparate, sucurile cu zahăr sau îndulcitori, burgerii vegetali cu aditivi, cârnaţii, supele la plic şi snacks-urile fac parte, în general, din categoria alimentelor ultraprocesate. Potrivit cercetătorilor, acestea conțin, în general, o cantitate mai mare de sare, grăsimi saturate, zahăr şi sunt sărace în vitamine şi fibre, la care se adaugă contaminanţii din ambalajele şi recipientele din plastic.
Rezultatele celor două studii, efectuate în rândul a peste o sută de mii de adulţi din Franţa şi aproape douăzeci de mii de absolvenţi universitari din Spania, au fost publicate în „British Medical Journal“(BMJ). La noul studiu
francez al Inserm, condus de dr. Mathilde Touvier, denumit NutriNet-Santé, au participat peste 100.000 de persoane. Între anii 2009 şi 2018, participanții au fost monitorizați pe perioade de maximum şase ani. Potrivit Agerpres, studiul a evaluat consumul a 3.300 de alimente şi băuturi, clasificate după gradul lor de procesare industrială.
Alimentele procesate cresc riscul de boli cardiovasculare
Consumul de alimente ultraprocesate a fost asociat cu un risc mai mare de boli cardiovasculare (1.409 cazuri în rândul a 105.159 participanţi), în special boli coronariene (665 cazuri) şi boli cerebrovasculare (829 cazuri). O creştere cu 10 puncte procentuale a alimentelor ultraprocesate în alimentație – de exemplu, de la 15% la 25% – este asociată cu o creştere de 12% a riscului de boli cardiovasculare (13% pentru bolile coronariene şi 11% pentru accident vascular cerebral şi forma lor tranzitorie). „Studiul singur nu conduce la concluzia că există o relaţie cauză-efect, însă asocierea dintre alimentele ultraprocesate şi riscul bolilor cardiovasculare este statistic semnificativă, luând în considerare celelalte caracteristici ale participanţilor (consumul de tutun, alcool, nivelul de activitate fizică, statutul socio-economic, vârsta, sexul, greutatea etc.)“, a declarat Mathilde Touvier. Cel de-al doilea studiu, realizat de Maira Bes-Rastrollo (Universitatea din Navarra – Spania) şi colegii ei, evaluează posibilele asocieri între consumul alimentelor ultraprocesate şi riscul de deces din orice cauză. Studiul a fost realizat în rândul a 19.899 de absolvenţi universitari spanioli (dintre care 12.133 femei), cu o vârstă medie de 38 de ani. De asemenea, produsele alimentare au fost grupate în funcţie de gradul de procesare, iar decesele au fost calculate pe o perioadă medie de 10 ani. Conform acestui studiu, un consum mai mare de alimente ultraprocesate (mai mult de patru porţii pe zi) este asociat cu un risc crescut de mortalitate din orice cauză (62%) comparativ cu un consum redus (mai puţin de două porţii pe zi). Fiecare porţie zilnică suplimentară de alimente ultraprocesate a crescut riscul de mortalitate cu 18%. Pentru contracararea efectelor alimentaţiei nesănătoase, medicii susţin că este necesară dublarea consumului de fructe, legume, nuci şi verdeţuri şi reducerea la jumătate a cărnurilor roşii, a grăsimilor saturate şi a zahărului. De asemenea, se recomandă limitarea pe cât posibil, sau chiar interzicerea, consumului aşa-numitelor grăsimi trans, care cresc nivelul de colesterol LDL (colesterol rău) şi scad, în acelaşi timp, nivelul de colesterol HDL (colesterol bun), această combinaţie nefericită fiind un factor important în producerea unor afecţiuni cardiace şi a altor boli grave.
Epidemie de obezitate în sudul Europei
Mai mult de jumătate din populaţia adultă a Uniunii Europene este supraponderală sau suferă de obezitate, în timp ce un copil din trei se confruntă cu aceleaşi probleme – relevă un raport al Societăţii Europene de Gastroenterologie, care solicită guvernelor ţărilor europene să ia măsuri de urgenţă pentru sănătatea populaţiei. Se cer, printre altele, limitarea publicităţii la alimentele de tip „junk food“, mai ales în
Românii consumă, în medie, 3.500 de calorii, potrivit datelor Institutului de Statistică. O pondere de 15% din populație este obeză, iar o treime – supraponderală.
rândul copiilor, impunerea unor taxe fiscale asupra băuturilor carbogazoase şi o etichetare mai clară privind valoarea calorică şi cea nutriţională.
Totodată, raportul dezvăluie că incidenţa obezităţii infantile este mai mare în ţările din sudul Europei, unde dieta mediteraneeană, bogată în vegetale şi un consum limitat de carne roşie, a fost înlocuită de produsele procesate. Malta, Croaţia, Italia, Spania, Cipru, Grecia şi Portugalia se clasează în fruntea țărilor membre comunitare cu cel mai mare procent de copii supraponderali. De altfel, mai multe rapoarte științifice au arătat că, în cazul în care obezitatea și supragreutatea continuă să crească în ritmul alarmant de până acum, acest fenomen va afecta mai mult de jumătate din cetățenii europeni până în anul 2030. În unele țări procentul ar putea ajunge la 90%. Experţii consideră vinovate alimentele ultraprocesate, produsele precongelate, cărnurile procesate şi chipsurile ambalate. De aceea, restricţiile la accesul acestor produse se numără printre măsurile reclamate atât de UE, cât şi de ţările membre, pentru a reduce riscul, costul şi impactul social al bolilor digestive.
România se situează pe locul al 2-lea în Europa la obezitate infantilă, în condiţiile în care o treime din copiii cu vârste cuprinse între 10 şi 12 ani sunt predispuşi să facă diabet zaharat din cauza alimentaţiei dezechilibrate şi pentru că înlocuiesc apa cu sucurile acidulate: 1 din 6 băieţi de 7-9 ani este obez (prevalenţă 14,9-14,7%); una din 5 fete de 7-9 ani este supraponderală (prevalenţă 18,1-17,7%); 1 din 4 băieţi de 11-15 ani este supraponderal sau obez (prevalenţă 33,1-20,9%); în proporție de 1%, tinerii între 15-19 ani sunt obezi.