Cum scăpăm de haosul de la alegeri?
Scandalul votului din diaspora îi determină pe politicieni să propună soluții pentru evitarea problemelor în viitor. Promisiuni similare, făcute în 2014, s-au concretizat într-un proiect de lege fără aplicabilitate practică.
Scandalul votului din diaspora îi determină pe politicieni să propună soluții pentru evitarea problemelor în viitor. În Parlament există trei proiecte care vizează votul prin corespondență sau votul electronic pentru românii din diaspora și din țară. Proiectele au fost respinse de Senat, dar pot fi votate favorabil de Camera Deputaților, for decizional. Promisiuni similare, făcute în 2014, s-au concretizat într-un proiect de lege fără aplicabilitate practică.
Președintele Klaus Iohannis a anunţat înfiinţarea unei comisii mixte la Administraţia Prezidenţială pentru rezolvarea problemelor de la vot. Șeful statului a precizat că probleme extrem de grave au fost la secţiile de votare din străinătate. „Aceste probleme trebuie rezolvate urgent, pentru că vine următorul tur de scrutin, în toamna acestui an vin prezidenţialele și, fiindcă nu am încredere în Guvern să găsească soluţii rapide și corecte, voi înfiinţa la nivelul Administraţiei Prezidenţiale o comisie mixtă, care va începe să lucreze. Îi voi invita pe toţi cei care au atribuţii în domeniu. Rolul acestei comisii este de a identifica problemele majore, de a identifica soluţii și de a propune aceste soluţii autorităţilor care pot veni cu reglementări: Parlament, Guvern, AEP, în principal“, a anunţat președintele Iohannis.
La rândul său, președintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Constantin Mitulețu Buică, propune constituirea unui grup de lucru interinstituţional care să găsească soluţii de eficientizare a proceselor electorale, în vederea introducerii votului electronic și/sau prin corespondenţă până la alegerile prezidenţiale din acest an și a eliminării din secţiile de votare a listelor electorale tipărite.
La fel ca la alegerile prezidențiale din 2014, pe 26 mai 2019 au existat probleme cu votul din diaspora, organizat de MAE. Românii din diaspora au stat la cozi uriașe pentru a vota la alegerile europarlamentare și la referendumul pe Justiție. Ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, a dat vina pe președintele Iohannis, afirmând că șeful statului a încurcat planurile Guvernului convocând și un referendum pe teme de Justiție în aceeași zi cu euroalegerile.
Inițiativele din Parlament
În Parlament există, în acest moment, trei inițiative legislative în acest sens. Două proiecte vizează votul prin corespondență – unul aparținând USR și care prevede extinderea posibilității de a vota de la distanță și pentru românii din țară. Proiectul permite introducerea votului prin corespondență și la alegerile prezidențiale, pe lângă cele parlamentare (Senat și Camera Deputaților), așa cum prevede în mod restrictiv legea din 2015. Există și un al doilea proiect, inițiat de PNL, care propune și introducerea votului electronic, dar care limitează această opțiune doar la românii cu domiciliul sau reședința în străinătate. Prin acest proiect se extinde posibilitatea de a vota electronic sau prin corespondență la alegerile prezidențiale și europarlamentare, pe lângă cele pentru Senat și Camera Deputaților, cum prede legea din 2015.
Ambele proiecte au fost înregistrate la Parlament anul trecut și au fost respinse de Senat, prima Cameră sesizată, în urma voturilor „împotrivă“ale PSD și ALDE. Inițiativele sunt acum în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților, for decizional. Dacă ar exista voință politică, deputații ar putea aproba aceste proiecte de lege, votând diferit față de Senat. Un al treilea proiect, privind exclusiv votul electronic, a fost înregistrat de USR la Senat în martie anul acesta, dar nu a apucat încă să intre în dezbatere.
Petiție online
Peste 65.000 de persoane au semnat o petiţie online prin care solicită Parlamentului să adopte de urgenţă o lege-cadru prin care să reglementeze votul prin corespondenţă și/sau electronic. Petiţia a fost iniţiată de comunitatea Declic, care va notifica partidele parlamentare în legătură cu solicitarea cetăţenilor. „Vă cerem introducerea de urgenţă a votului prin corespondenţă și/sau a votului electronic pentru toate tipurile de alegeri, pentru românii cu domiciliul în ţară sau în străinătate. Vrem să ne fie respectat un drept fundamental și universal – dreptul de a vota. Noi, miile de cetăţeni care nu am putut vota, vă cerem să nu ne mai umiliţi și la următoarele alegeri. Contrar declaraţiilor publice transmise de MAE pe 26.05.2019, nimic NU a funcţionat normal în străinătate. Cu ocazia acestor alegeri europarlamentare, ne-aţi demonstrat din nou, și mai apăsat, un singur lucru. Că nu aţi învăţat nimic din experienţa înjositoare prin care diaspora a trecut în 2014“, se arată în petiţie.
„În prezent, nu avem cadrul legal pentru votul prin corespondenţă nici pentru prezidenţialele din 2019, nici pentru parlamentarele din 2020. Mai este foarte puţin timp și, dacă Parlamentul nu ia rapid măsuri, vor fi aceleași cozi umilitoare și la aceste alegeri“, a declarat Ana Racheleanu, campaigner Declic. Pentru a fi aplicată la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2019, o lege a votului prin corespondenţă și/sau electronic trebuie să fie publicată în Monitorul Oficial nu mai târziu de 1 octombrie 2019.
Lege restrictivă, greu de aplicat
Un scandal similar a avut loc în 2014, când mii de români din străinătate nu au putut vota la alegerile prezidențiale. În urma scandalului, Titus Corlățean a demisionat din postul de ministru de Externe, fiind înlocuit cu Teodor Meleșcanu. Însă venirea lui Meleșcanu nu a schimbat lucrurile, scandalul cozilor la secțiile de votare repetându-se și în turul al doilea al alegerilor prezidențiale.
După alegeri, președintele Klaus Iohannis a chemat partidele la Cotroceni și toți liderii politici și-au asumat schimbarea legii, pentru a permite votul prin corespondență. Proiectul inițiat de PNL a fost însă amendat drastic de majoritatea PSD-ALDE. În timp ce proiectul inițial prevedea aplicarea votului prin corespondență la toate tipurile de alegeri (mai puțin cele locale), în varianta finală s-a restrâns aplicarea doar la alegerile parlamentare. În plus, au fost introduse o serie de restricții. Astfel, legea se referă doar la românii cu domiciliul sau reședința în străinătate și prevede că aceștia trebuie să se înscrie fie depunând documentele personal, fie trimițându-le prin poștă la misiunea diplomatică. Or, există foarte mulți cetăţeni români care locuiesc în străinătate fără să-și fi reglementat în mod legal șederea, aceștia figurând în continuare în evidenţele autorităţilor române cu domiciliul în România.
Proiectul a fost adoptat în 2015 și aplicat, pentru prima și singura oară, la alegerile parlamentare din 2016, dar, din cauza procedurilor complicate pe care românii din diaspora trebuiau să le îndeplinească pentru a putea vota prin corespondență, actul normativ a avut efecte reduse. S-au înscris în Registrul Electoral doar 8.889 persoane și au votat 4.561, în condițiile în care în afara granițelor sunt, potrivit estimărilor, în jur de 4 milioane de români.