Shop­ping-ul com­pul­siv

Romania Libera - - Prima Pagina - Ele­na Ma­ri­nes­cu

Cu toții am au­zit po­vești sau poa­te chiar am trăit ex­pe­ri­e­nța cum­pă­ră­tu­ri­lor în Ro­mânia co­mu­nis­tă, însă în pre­zent, mai ales da­to­ri­tă ma­ga­zi­ne­lor on­li­ne, pu­tem cum­pă­ra ori­când, ori­cât, fă­ră să fie ne­voie ca mă­car să ne de­pla­săm, sin­gu­ra li­mi­tă fi­ind cea fi­nan­cia­ră.

Cu toții am au­zit po­vești sau poa­te chiar am trăit ex­pe­ri­e­nța cum­pă­ră­tu­ri­lor în Ro­mânia co­mu­nis­tă, însă în pre­zent, mai ales da­to­ri­tă ma­ga­zi­ne­lor on­li­ne, pu­tem cum­pă­ra ori­când, ori­cât, fă­ră să fie ne­voie ca mă­car să ne de­pla­săm, sin­gu­ra li­mi­tă fi­ind cea fi­nan­cia­ră.

Shop­ping-ul es­te o ac­ti­vi­ta­te plă­cu­tă și re­la­xan­tă, dar poa­te un com­por­ta­ment apa­rent ino­fen­siv, con­si­de­rat chiar te­ra­peu­tic de une­le per­soa­ne, să fie dău­nă­tor pen­tru să­nă­ta­tea psi­hi­că și chiar un in­di­ca­tor al altor afe­cți­uni co­e­xis­ten­te? Răs­pun­sul es­te da și nu e o des­co­pe­ri­re re­cen­tă. Psi­ho­lo­gul Anca Răducan ex­pli­că într-un in­ter­viu pen­tru “Ro­mânia li­be­ră” că pri­ma me­nți­u­ne des­pre cum­pă­ra­tul com­pul­siv într-un ma­nual de spe­cia­li­ta­te a fost acum 100 de ani și aces­ta era des­cris de că­tre psi­hia­trul Emil Kra­e­pe­lin ca „ne­bu­nie im­pul­si­vă”.

RL: Ce es­te tul­bu­ra­rea de shop­ping com­pul­siv?

Anca Răducan: Ter­me­nul cli­nic pen­tru tul­bu­ra­rea de shop­ping com­pul­siv es­te oni­o­ma­nia (din gre­ces­cul oni­os=vânza­re și ma­nie=ne­bu­nie). Ace­as­ta es­te ca­rac­te­ri­za­tă de com­por­ta­ment și gânduri ex­ce­si­ve în pri­vi­nța cum­pă­ră­tu­ri­lor, ca­re duc la stres mar­cat și afec­te­a­ză ca­li­ta­tea vi­eții. Es­te o for­mă anor­ma­lă de shop­ping și chel­tu­it, în ca­re con­su­ma­to­rul are un im­puls co­pleși­tor, in­con­tro­la­bil, re­pe­ti­tiv și cro­nic de a cum­pă­ra și chel­tui, de obi­cei cu sco­pul de a ame­li­o­ra trăi­ri­le ne­ga­ti­ve, pre­cum stre­sul și an­xi­e­ta­tea. Spre de­o­se­bi­re de cum­pă­ra­tul im­pul­siv, când fa­cem o achi­ziție ne­pla­ni­fi­ca­tă (de obi­cei cu un cost scă­zut), cum­pă­ra­tul com­pul­siv du­ce la con­se­ci­nțe ne­ga­ti­ve se­ri­oa­se, pre­cum da­to­rii. Afe­cți­u­nea a fost iden­ti­fi­ca­tă la ni­vel glo­bal, iar sta­tis­ti­ci­le în pri­vin­ţa nu­mă­ru­lui de oa­meni afec­tați va­ria­ză, de la 1 la 30%, însă o me­ta-ana­li­ză re­cen­tă a in­di­cat că 4,9% din­tre adu­lți su­fe­ră de oni­o­ma­nie. Ce­le mai afec­ta­te sunt fe­mei­le (80% din per­soa­ne­le cu acest diag­nos­tic), dar es­te po­si­bil ca băr­bații să fie sub­diag­nos­ti­cați. În pre­zent, mu­lți spe­cia­liști cred că ace­as­tă tul­bu­ra­re co­nți­ne atât ele­men­te din tul­bu­ra­rea ob­se­siv-com­pul­si­vă (TOC), cât și ele­men­te din tul­bu­ra­rea de con­trol al im­pul­su­lui (TCI).

Ce cum­pă­ră per­soa­ne­le ca­re fac shop­ping com­pul­siv?

De mul­te ori sunt lu­cruri pe ca­re nu le vor și pe ca­re nu le fo­lo­sesc du­pă achi­ziți­o­na­re. Obi­ec­te­le sunt aban­do­na­te în cu­ti­i­le sau am­ba­la­je­le ori­gi­na­le, într-un co­lț al ca­sei. În ca­zul fe­mei­lor, ce­le mai co­mu­ne achi­ziții sunt: hai­ne­le, pan­to­fii, pro­du­se­le cos­me­ti­ce și obi­ec­te de de­cor pen­tru ca­să, în timp ce băr­bații au o pre­di­le­cție pen­tru dis­po­zi­ti­ve­le elec­tro­ni­ce, unel­te și că­rți.Arti­co­le­le în ge­ne­ral nu sunt scum­pe, pro­ble­me­le fi­nan­cia­re sunt cau­za­te de can­ti­ta­tea și frec­vența cum­pă­ră­tu­ri­lor. Într-un stu­diu cu par­ti­ci­pa­nți ca­re su­fe­ră de tul­bu­ra­re de shop­ping com­pul­siv, aceștia au spus că ar fi chel­tu­it în me­die 110$ (apro­xi­ma­tiv 460 de lei) într-o se­si­u­ne de shop­ping. Aces­te des­co­pe­riri ale cer­ce­tă­to­ri­lor su­ge­re­a­ză că shop­ping-ul com­pul­siv nu es­te des­pre obi­ec­te­le cum­pă­ra­te, ci des­pre ac­tul în si­ne, ca­re eli­be­re­a­ză anu­mi­te sub­sta­nțe în crei­e­rul nos­tru ce ne fac să ne si­mțim bi­ne. Acest fapt a de­ter­mi­nat anu­miți

cer­ce­tă­tori să su­sți­nă că oni­o­ma­nia es­te o adi­cție, în ca­re sub­sta­nțe­le de ca­re sunt de­pen­de­nți pa­ci­e­nții sunt do­pa­mi­na și se­ro­to­ni­na, ase­mă­nând-o cu de­pen­de­nța de jo­curi de no­roc.

De ce apa­re ace­as­tă ob­se­sie pen­tru cum­pă­ră­turi? Exis­tă un tra­ta­ment?

Încă nu știm exact ce de­ter­mi­nă apa­riția tul­bu­ră­rii de shop­ping com­pul­siv, pen­tru că nu es­te înțe­les foar­te bi­ne me­ca­nis­mul neu­ro­lo­gic sau cog­ni­tiv ca­re pro­voa­că simp­to­me­le.Au fost pro­puși mai mu­lți fac­tori ca­re con­tri­bu­ie la dez­vol­ta­rea aces­tei tul­bu­rări, prin­tre ca­re: eveni­men­te ne­ga­ti­ve în co­pi­lă­rie (abuz, ne­gli­je­nță), de­ze­chi­li­bre ale neu­ro­tran­smiță­to­ri­lor de la ni­vel ce­re­bral,me­di­ul și ele­men­te­le cul­tu­ra­le. Cu toa­te aces­tea, nu exis­tă do­ve­zi su­fi­ci­en­te ca­re să con­fir­me ni­ci­u­na din­tre aces­te te­o­rii. Fap­tul că ru­de­le per­soa­ne­lor cu acest diag­nos­tic au șan­se mai mari să su­fe­re de afe­cți­uni psi­hi­ce su­ge­re­a­ză că exis­tă o com­po­nen­tă ere­di­ta­ră. În plus, oni­o­ma­nia e aso­cia­tă cu ra­te cres­cu­te de tul­bu­rări de per­so­na­li­ta­te, de­pre­sie, an­xi­e­ta­te sau tul­bu­ra­re ob­se­siv-com­pul­si­vă la per­soa­ne­le diag­nos­ti­ca­te. Es­te foar­te im­por­tant ca ace­le per­soa­ne diag­nos­ti­ca­te să pri­me­as­că aju­tor, sub for­ma tra­ta­men­tu­lui spe­cia­li­zat

și a spri­ji­nu­lui din par­tea fa­mi­li­ei și pri­e­te­ni­lor. În pre­zent, prin­ci­pa­le­le me­to­de de tra­ta­ment sunt me­di­cația an­ti­de­pre­si­vă și te­ra­pia cog­ni­tiv-com­por­ta­men­ta­lă, ca­re poa­te fi apli­ca­tă în ca­drul unui grup de te­ra­pie, un­de par­ti­ci­pa­nții pri­mesc te­me și exer­ciții pen­tru aca­să și edu­cație fi­nan­cia­ră.

Cum își poa­te da se­a­ma o per­soa­nă că su­fe­ră de tul­bu­ra­re de shop­ping com­pul­siv?

Shop­ping-ul com­pul­siv es­te o tul­bu­ra­re psi­hi­că, ce poa­te fi diag­nos­ti­ca­tă doar de spe­cia­liștii în să­nă­ta­te min­ta­lă (psi­hia­tri,psi­ho­lo­gi cli­ni­ci­eni), ca­re au la dis­po­zi­ţie di­fe­ri­te ches­ti­o­na­re pen­tru de­pis­ta­rea afe­cți­u­nii. Unul din­tre pri­me­le ches­ti­o­na­re de acest tip, ca­re es­te uti­li­zat și în pre­zent, es­te „Sca­la de mă­su­ra­re a cum­pă­ra­tu­lui com­pul­siv”, ca­re con­stă în 16 afir­mații axa­te pe pa­tru di­men­si­uni: ten­di­nța de a chel­tui, re­ac­ti­vi­ta­tea emoți­o­na­lă, vi­no­văția du­pă cum­pă­ră­turi și me­di­ul fa­mi­lial.Spe­cia­liștii tre­bu­ie să ia în con­si­de­ra­re in­ter­nări an­te­ri­oa­re, tra­ta­men­te me­di­ca­men­toa­se sau alte diag­nos­ti­ce (tul­bu­rări psi­hia­tri­ce, neu­ro­lo­gi­ce, tu­mori ce­re­bra­le) ale pa­ci­en­tu­lui ca­re ar pu­tea ex­pli­ca acest com­por­ta­ment.

Per­soa­ne­le ca­re su­fe­ră de tul­bu­ra­re de shop­ping com­pul­siv simt ten­si­u­ne sau an­xi­e­ta­te înain­tea cum­pă­ră­rii și o sen­zație de ușu­ra­re du­pă achi­ziție.

Afe­cți­u­nea a înce­put să pri­me­as­că mai mul­tă ate­nție din par­tea cer­ce­tă­to­ri­lor abia în ul­ti­me­le de­ce­nii, însă nici în pre­zent nu a fost in­clu­să în DSM, ma­nua­lul de diag­nos­tic în psi­hia­trie, pen­tru că nu exis­tă un con­sens asu­pra pa­to­lo­gi­ei aces­teia sau înca­dră­rii într-o anu­mi­tă ca­te­go­rie. Asta nu înse­am­nă că nu re­pre­zin­tă o pro­ble­mă se­ri­oa­să, ca­re ar tre­bui iden­ti­fi­ca­tă și tra­ta­tă, ci că nu sunt des­tu­le stu­dii și do­ve­zi pen­tru cla­si­fi­ca­re.“

ANCA RĂDUCAN, PSIHOLOG CLINICIAN

FOTO: SHUTTERSTO­CK

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.