Totul sau nimic pentru milioane de români cu împrumuturi la IFN
Senatorul Daniel Zamfir a revenit cu un proiect de lege care își propune să limiteze costurile pe care românii le suportă pentru creditele de consum și cardurile de credit. De această dată este vorba despre propuneri mult mai stricte, care țintesc sancționarea „cămătăriei”, dar care pot conduce, la extrem, la desființarea de facto a împrumuturilor de valori mici, utilizate de milioane de români pentru nevoi curente.
Senatorul Daniel Zamfir a revenit cu un proiect de lege care își propune să limiteze costurile pe care românii le suportă pentru creditele de consum și cardurile de credit. De această dată este vorba despre propuneri mult mai stricte, care țintesc sancționarea „cămătăriei”, dar care pot conduce, la extrem, la desființarea de facto a împrumuturilor de valori mici, utilizate de milioane de români pentru nevoi curente.
Cu intenția declarată de a ajuta românii să se împrumute mai ieftin, un proiect de lege înaintat în Parlament de senatorul Daniel Zamfir poate conduce la dispariția creditului de consum. Este una dintre concluziile care se pot trage dintr-o simplă comparație între dobânzile maxime ce ar putea fi instituite prin lege și dobânzile care se practică în acest moment pe piață.Practic,o limitare prea drastică a acestor dobânzi ar putea determina Instituțiile Financiare Nebancare (IFN) să renunțe la afacerile din România,pe un tipar care a mai fost aplicat și în alte țări,cum ar fi Slovacia.
Sub titulatura „Lege privind protecția consumatorilor împotriva cametei și a altor forme de abuz de putere economică”,Zamfir propune, printre altele, desființarea creditului în valută, mai precis limitarea sa la clienții
care obțin venituri în valută (număr insignifiant în România), dar și plafonarea dobânzilor la niveluri care, susțin unele surse din mediul financiar,ar scoate de pe piață jucătorii din zona creditelor de consum de valori mici, acordate pe perioade scurte.
Aceasta ar însemna că între 1 și 2 milioane de oameni, parte dintre ei care utilizează creditele pentru nevoi curente cum ar fi mâncare, haine sau educație, riscă să nu mai poată accesa împrumuturi.
Totuși, scopul declarat al legii este protejarea împrumutaților, lucru care se va și întâmpla, cu două condiții: proiectul să devină lege și creditorii să continue să acorde împrumuturi în noile condiții.
Diferențe mari față de realitatea din piață
Este pentru prima dată când o lege de drept civil din România face referire la cămătărie și definește și ceea ce înseamnă acest lucru. Potrivit proiectului avansat de Zamfir, camătă este atunci când creditorii utilizează o dobândă excesivă,iar dobânda excesivă este acea dobândă care depășește mai mult decât „dublul mediei dobânzii comerciale curente”.
Cu toate acestea, același proiect de lege stabilește plafoane de dobândă care nu au nicio legătură cu definiția dată cametei, mai sus. Concret, proiectul spune că la scadențe de maximum 15 zile dobânda nu poate sări de 200% pe an, la credite între 16 și 90 de zile nu poate sări de 100% pe an și la credite
Potrivit proiectului avansat de Zamfir, camătă este atunci când creditorii utilizează o dobândă excesivă, iar dobânda excesivă este acea dobândă care depășește mai mult decât „dublul mediei dobânzii comerciale curente”. de peste 90 de zile de 30% pe an.Acestea sunt valorile stabilite pentru microcredite, adică acele împrumuturi de valori mici, pe termene scurte, acordate de firme precum Ferratum, Credius, iCredit sau Provident.
Aceste valori stabilite prin lege nu sunt în niciun caz egale cu dublul mediei dobânzilor din piață, ci, arată datele calculatoarelor de credite, sunt de zeci de ori mai mici chiar decât cea mai mică valoare a dobânzilor din piață, constată o analiză a Capital.
De exemplu, la credite sub 15 zile, cea mai mică dobândă anuală efectivă (DAE) este de peste 3.800%, adică de aproape 20 de ori mai mare decât limita fixată prin lege. La creditele între 16 și 90 de zile avem un minim de 438% și un maxim de peste 6.000%, în funcție de scadențe, adică de cel puțin 4 ori peste limita impusă, iar la creditele de peste 90 de zile dobânda este 231%, în cel mai bun caz, adică de 7 ori peste ce impune proiectul. Cu alte cuvinte, o reducere a acestor dobânzi este justificată pentru clienți, însă o modificare de amploarea celei propuse de senatorul Daniel Zamfir poate dezechilibra complet firmele specializate.
De ce sunt dobânzile mari la creditele mici
Dobânzile practicate de IFN-uri sunt, într-adevăr, foarte mari, însă acesta este modelul de business pe care aceste firme și-au construit afacerea,iar o modificare atât de drastică ar duce la închiderea multora, așa cum s-a mai întâmplat în alte țări. Cu alte cuvinte, o reducere a acestor dobânzi este justificată pentru clienți, însă o modificare de amploarea celei propuse de senatorul Daniel Zamfir poate dezechilibra complet firmele specializate. Acestea au explicat, de-a lungul timpului,că dobânzile practicate de ele sunt mari din mai multe motive care țin de felul în care este organizată afacerea, de la costurile destul de mari cu angajații (unele au oameni care țin legătura cu clientul) până la gradul ridicat de neperformanță a creditelor. Pe de altă parte, chiar și în aceste condiții, de dobânzi mari, peste 1,7 milioane de oameni au optat pentru împrumuturi de la IFN.
Proiectul de lege nu vizează însă doar IFN, un produs bancar cunoscut fiind și el în pericol să dispară. De altfel, o astfel de predicție a mai fost făcută de bănci și cu cealaltă ocazie când Daniel Zamfir a încercat să plafoneze dobânzile, însă a fost refuzat de Curtea Constituțională. Este voba despre cardul de credit despre care proiectul spune că poate purta o dobândă de cel mult 18% pe an, în condițiile în care acum dobânzile sunt de peste 35%. O reducere atât de drastică ar putea să nu mai justifice existența unui astfel de produs.