Ne­voie in­ten­să de bani a sta­tu­lui ro­mân

Romania Libera - - Prima Pagina - flo­rin.bu­des­[email protected]­ma­nia­li­be­ra.ro

Mi­nis­te­rul Fi­nan­ţe­lor Pu­bli­ce (MFP) pla­ni­fi­ca­se pentru lu­na ace­as­ta împru­mu­turi, de la băn­ci­le co­mer­cia­le, de 4,425 mi­liar­de lei.

Mi­nis­te­rul Fi­nan­ţe­lor Pu­bli­ce (MFP) pla­ni­fi­ca­se pentru lu­na ace­as­ta împru­mu­turi, de la băn­ci­le co­mer­cia­le, de 4,425 mi­liar­de lei. Din­tre aces­tea, 400 mi­li­oa­ne lei ar fi ur­mat să fie atra­se prin­tr-o emi­si­u­ne de cer­ti­fi­ca­te de tre­zo­re­rie cu dis­co­unt și alte 3,5 mi­liar­de lei prin noi emi­si­uni sau prin re­des­chi­de­rea de obli­ga­ţi­uni de stat.

La ca­re se poa­te adău­ga su­ma de 525 mi­li­oa­ne lei, prin se­si­uni su­pli­men­ta­re de ofer­te ne­com­pe­ti­ti­ve, afe­ren­te li­ci­ta­ţi­i­lor de obli­ga­ţi­uni, con­form Agerpres.

Pe de altă par­te, Fi­nan­ţe­le au lan­sat noi emi­si­uni de ti­tluri de stat pentru po­pu­la­ţie, în ca­drul Pro­gra­mu­lui Te­zaur, cu do­bânzi va­ri­ind între 3,50% pe an și 5% pe an, în func­ţie de sca­den­ţă.

În al trei­lea rând, de­fi­ci­tul bu­ge­tu­lui ge­ne­ral con­so­li­dat a cres­cut de pes­te do­uă ori în lu­na apri­lie, ajun­gând la 11,4 mi­liar­de lei (1,1% din PIB), fa­ţă de 5,5 mi­liar­de lei (0,54% din PIB),cât era la fi­ne­le lu­nii mar­tie. Ca­re e sem­ni­fi­ca­ţia aces­tor da­te?

So­rin Dinu, analist economic, spu­ne că emi­si­u­ni­le de te­zaur se vor fa­ce lu­nar, „deși Fi­nan­ţe­le nu mai anun­ţă cât au co­lec­tat. Dar se pa­re că nu mai mult de 400-500 mi­li­oa­ne lei pe lu­nă, ce­ea ce înse­am­nă doar o mi­că par­te din ne­voi“.

Pe de altă par­te, „nu­mai de­fi­ci­tul bu­ge­tar pe lu­na apri­lie a cres­cut cu aproa­pe șa­se mi­liar­de de lei, ce­ea ce re­pre­zin­tă de pa­tru ori mai mult ca de­fi­ci­tul bu­ge­tar din lu­na si­mi­la­ră a anu­lui tre­cut, ca­re a fost în jur de 1,6 mi­liar­de de lei“, a spus So­rin Dinu pentru „Ro­mânia li­be­ră“.

Per to­tal, de la înce­pu­tul anu­lui, avem 11,4 mi­liar­de lei deficit bu­ge­tar. Înse­am­nă că de­fi­ci­tul pe apri­lie a fost aproa­pe cât cel din pri­me­le trei luni, chiar un pic mai ma­re.

De ce așa? „De­oa­re­ce chel­tu­i­e­li­le au cres­cut mai mult de­cât veni­tu­ri­le co­lec­ta­te la buget. Me­dia veni­tu­ri­lor lu­na­re pe pri­me­le pa­tru luni, la bu­ge­tul con­so­li­dat, es­te de 24,8 mi­liar­de lei. Ve­ni­tul me­diu lu­nar la bu­ge­tul con­so­li­dat pe anul 2018 es­te de 24,6 mi­liar­de lei“, spu­ne ex­per­tul.

Chel­tu­i­e­li­le me­dii lu­na­re pe ce­le pa­tru luni din anul 2019, pe de altă par­te, sunt de 27,7 mi­liar­de lei. Ce­le lu­na­re, pe tot anul 2018, sunt de 26,8 mi­liar­de lei. Așa­dar, o crește­re anua­li­za­tă de 11,5%, la o crește­re de veni­turi aproa­pe de ze­ro.

Spre o si­tua­ţie de ti­pul ce­lei din anul 2009

În ce pri­vește bu­ge­tul, de­fi­ci­tul esen­ţial ce ara­tă cum stau lu­cru­ri­le,ca­re ne apro­pie de anul de gra­ţie 2009, e cel ope­ra­ţi­o­nal. Adi­că di­fe­ren­ţa veni­turi-chel­tu­i­e­li cu­ren­te, fă­ră chel­tu­i­e­li de ca­pi­tal, fon­duri eu­ro­pe­ne, do­bânzi etc., ca­re, pe anul 2019, pe pa­tru luni, e de -1,3 mi­liar­de lei, în timp ce în anul 2018,pe pa­tru luni,a fost de +3,6 mi­liar­de lei.

Din nou, ace­e­ași între­ba­re: de ce? „Anul tre­cut, veni­tu­ri­le din crește­rea de con­tri­bu­ţii reușe­au să du­că sol­dul ope­ra­ţi­o­nal pe plus.La acest mo­ment, crește­rea de con­tri­bu­ţii nu mai e așa de ma­re ca anul tre­cut. Chel­tu­i­e­li­le au cres­cut atât de mult încât ace­as­tă crește­re nu mai poa­te du­ce bu­ge­tul, per to­tal, pe plus“, ex­pli­că So­rin Dinu.

„Nu­mai într-o lu­nă, de­fi­ci­tul bu­ge­tar s-a du­blat și mai mult, de la 4 la 9 mi­liar­de lei. Când acest deficit ope­ra­ţi­o­nal e pe mi­nus, prac­tic, sta­tul nu mai poa­te să-și aco­pe­re chel­tu­i­e­li­le cu­ren­te, ne­mai­vor­bind des­pre do­bânzi sau in­ves­ti­ţii“, ex­pli­că Dinu.

„Es­te exact mo­de­lul gra­fic din anul 2009“, atra­ge aten­ţia spe­cia­lis­tul. Luni, 3 iu­nie, Fi­nan­ţe­le au încer­cat do­uă emi­si­uni de ti­tluri de stat: cer­ti­fi­ca­te de tre­zo­re­rie pe șa­se luni,

Nu­mai într-o lu­nă, de­fi­ci­tul bu­ge­tar s-a du­blat şi mai mult, de la 4 la 9 mi­liar­de lei. Când acest deficit ope­ra­ţi­o­nal e pe mi­nus, prac­tic, sta­tul nu mai poa­te să-şi aco­pe­re chel­tu­i­e­li­le cu­ren­te, ne­mai­vor­bind des­pre do­bânzi sau in­ves­ti­ţii. Es­te exact mo­de­lul gra­fic din 2009.“

SO­RIN DINU, ANALIST ECONOMIC

în va­loa­re de 400 mi­li­oa­ne lei.

„Nu au reușit să pla­se­ze ni­ci­un leu,la o ce­re­re de 378 mi­li­oa­ne lei. Ori­cum, yi­el­dul pe șa­se luni, în Ro­mânia, e mai ma­re de­cât pe doi ani,deci are loc o in­ver­sa­re“, de­ta­lia­ză So­rin Dinu.

În tra­du­ce­re: cos­tu­ri­le pe ter­men scurt sunt mai mari de­cât ce­le pe ter­men me­diu (doi ani). Apoi, Fi­nan­ţe­le au încer­cat o emi­si­u­ne de ti­tluri de stat,ce ar fi fost o re­des­chi­de­re a unei emi­si­uni din sep­tem­brie 2018, cu sca­den­ţa în 2019, un­de au in­ten­ţi­o­nat să pla­se­ze 500 mi­li­oa­ne lei, dar în ce­le din ur­mă au atras 1,3 mi­liar­de lei, da­to­ri­tă fap­tu­lui că sub­scri­e­rea a fost cam de pa­tru ori mai ma­re de­cât ce­re­rea sta­tu­lui.

Anun­ţul a fost fă­cut la 4,764,78 yi­el­dul,iar cu­po­nul a fost 5%.„Ace­as­ta,de fapt,e o arun­ca­re a da­to­ri­ei mai înco­lo. Pe 24 iu­nie,sta­tul ro­mân tre­bu­ie să răs­cum­pe­re la in­tern ti­tluri de stat de 8,87 mi­liar­de lei,la ca­re se adau­gă de­fi­ci­tul. Noi avem in­for­ma­ţia des­pre de­fi­ci­tul din apri­lie, dar nu știm cât e de­fi­ci­tul pe mai“, spu­ne Dinu.

Când vom afla? „Vom ști, pro­ba­bil, din­co­lo de 1 iu­lie, în timp ce Fi­nan­ţe­le au de­ja in­for­ma­ţia. Da­că ne ui­tăm du­pă anul tre­cut, când mai și iu­nie sunt cu de­fi­ci­te lu­na­re, în mai – ce­va mai apro­piat de lu­na apri­lie, în iu­nie – de pa­tru ori mai ma­re de­cât în lu­na apri­lie, iar lu­na iu­nie a avut un deficit foar­te ma­re și în anul 2017, nu pu­tem de­cât să fa­cem com­pa­ra­ţie“, su­ge­re­a­ză ana­lis­tul economic.

De­fi­ci­tul ar pu­tea con­ti­nua să cre­as­că

Pu­tem să bă­nu­im, da­că nu se întâmplă alte lu­cruri, că de­fi­ci­tul, la ace­as­tă su­mă imen­să pe ca­re tre­bu­ie să o atra­gă MFP, ar pu­tea crește. Apoi, „din sep­tem­brie, apar noi sar­cini pe buget: o ma­jo­ra­re a punc­tu­lui de pen­sie cu 15%. Nu­mai ace­ea cos­tă în plus, de la buget, 8-9 mi­liar­de lei, pe ul­ti­mul tri­mes­tru al anu­lui 2019. Nu mai vor­bim des­pre alte­le...“, pre­fi­gu­re­a­ză So­rin Dinu.

În acest con­text, ex­pli­că ex­per­tul, „se ve­de clar ne­voia de bani imen­să și in­ten­să a sta­tu­lui ro­mân, ca­re crește,iar în con­tex­tul în ca­re nu vor reuși să o fi­nan­ţe­ze, ar tre­bui ape­lat la bu¤er. Da­că acest bu¤er va scă­dea, va scă­dea și re­zer­va va­lu­ta­ră, ori, da­că nu, va crește emi­si­u­nea mo­ne­ta­ră. De­pin­de. Vom avea de ales între o re­zer­vă mai mi­că și o in­fla­ţie mai ma­re. De­pin­de ca­re va fi so­lu­ţia ale­a­să de BNR“.

„Acum înţe­le­gem de ce es­te o ne­voie dis­pe­ra­tă ca BNR să fie în cur­tea Gu­ver­nu­lui, să me­ar­gă pe ace­e­ași li­nie. În acest con­text, în pre­mi­e­ră, a fost pu­bli­ca­tă ma­jo­ra­rea li­mi­tei la pro­gra­mul MTN la 31 mi­liar­de eu­ro.Acum era 27 mi­liar­de eu­ro“, in­for­me­a­ză So­rin Dinu.

Sem­ni­fi­ca­ţia eu­ro­bon­du­ri­lor MTN

În noi­em­brie,pe pro­gra­mul MTN, sunt sca­den­te 1,5 mi­liar­de eu­ro. Deci la MFP cu­vin­te­le de or­di­ne sunt ros­to­go­li­rea da­to­ri­ei 100%,plus do­bânzi. Re­gu­la, con­form pros­pec­tu­lui de emi­si­u­ne MTN, es­te că, da­că nu se plă­tește o ra­tă, toa­tă su­ma (31 mi­liar­de eu­ro) de­vi­ne sca­den­tă.

Sis­te­mul MTN,în prin­ci­piu, func­ţi­o­nea­ză ast­fel: sta­tul ofe­ră la vânza­re obli­ga­ţi­uni (din punc­tul de ve­de­re al sta­tu­lui-emi­tent, ca­re, din punc­tul de ve­de­re al cum­pă­ră­to­ri­lor, sunt ti­tluri de stat), cum­pă­ra­te de mari bănci glo­ba­le, ce de­cid că me­ri­tă să in­ves­te­as­că.

Pro­fi­tul vi­ne din yi­eld. Cu cât yi­el­dul ofe­rit de stat e mai ma­re, pro­fi­tul po­ten­ţial al in­ves­ti­to­ru­lui es­te și el mai ma­re, dar și ris­cul in­ves­ti­ţi­o­nal, pentru că sem­na­le­a­ză di­fi­cul­ta­tea fi­nan­cia­ră a emi­ten­tu­lui.

Exis­tă sta­te cu yi­eld ne­ga­tiv ori foar­te mic. Aces­ta e un semn de pros­pe­ri­ta­te pentru sta­tul-emi­tent, iar in­ves­ti­to­rii se înghe­su­ie la aces­te bon­duri. Pe mă­su­ră ce yi­el­dul crește,sta­tul-emi­tent atra­ge mai pu­ţini bani la o do­bândă mai ma­re. E sem­na­lul in­tră­rii în cri­ză.Ace­as­ta es­te si­tua­ţia în ca­re se află în pre­zent Ro­mânia.

FOTO: WWW.PIXABAY.COM

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.