Stu­diu: cum ne pu­tem re­se­ta ce­a­sul bi­o­lo­gic

Per­soa­ne­le ac­ti­ve până la ore târzii îşi pot re­e­du­ca ce­a­sul in­tern al or­ga­nis­mu­lui pentru a re­du­ce impac­tul de­pre­si­ei şi stre­su­lui pro­vo­cat de acest stil de via­ţă, con­form unei cer­ce­tări re­a­li­za­te de oa­meni de şti­in­ţă bri­ta­nici.

Romania Libera - - Sănătate - ele­na.ma­ri­nes­cu @ro­ma­nia­li­be­ra.ro

Indi­vi­zii ale că­ror ce­a­suri inter­ne le dic­te­a­ză să me­ar­gă la cul­ca­re târziu în noap­te sunt, de obi­cei, som­no­roși în tim­pul zi­lei, au o ali­men­ta­ţie de­ze­chi­li­bra­tă și sunt afec­ta­ţi de de­pre­sie și stres. Însă spe­cia­liștii au des­co­pe­rit că de­van­sa­rea som­nu­lui cu doar do­uă ore are efec­te de lun­gă du­ra­tă. Per­tur­bă­ri­le rit­mu­lui cir­ca­dian sunt to­to­da­tă aso­cia­te cu schim­bă­ri­le de dis­po­zi­ţie, un risc mai ma­re de de­ces, de­cli­nul cog­ni­tiv și scă­de­rea per­for­man­ţe­lor fi­zi­ce.

Cer­ce­tă­tori de la Uni­ver­si­ta­tea din Bir­min­gham și Uni­ver­si­ta­tea din Sur­rey au des­co­pe­rit că, în de­curs de doar trei săp­tă­mâni, per­soa­ne­le noc­tur­ne se pot obișnui să me­ar­gă mai de­vre­me la cul­ca­re fă­ră aju­to­rul me­di­ca­men­te­lor. Ală­turi de co­le­gi de la Uni­ver­si­ta­tea Mo­nash din Aus­tra­lia, stu­di­ul lor a des­co­pe­rit că, în me­die, per­soa­ne­le noc­tur­ne mer­ge­au la cul­ca­re la ora 02.30 și se tre­ze­au la 10.15. “Un somn întârziat vi­ne în con­tra­dic­ţie cu zi­le­le so­ci­e­ta­le stan­dard, ce­ea ce poa­te du­ce la o se­rie de efec­te ne­ga­ti­ve - de la som­no­len­ţă în tim­pul zi­lei până la o sta­re men­ta­lă de­fi­ci­ta­ră”, a de­cla­rat doc­to­rul Andrew Bag­shaw de la Uni­ver­si­ta­tea din Bir­min­gham, ci­tat de pu­bli­ca­ţia „The Te­le­graph”. El a mai spus că exis­tă lu­cruri sim­ple pe ca­re oa­me­nii le pot fa­ce aca­să pentru a re­zol­va ace­as­tă pro­ble­mă. “S-a do­ve­dit a fi un suc­ces, oa­me­nii mer­gând la cul­ca­re și tre­zin­du-se, în me­die, cu apro­xi­ma­tiv do­uă ore mai de­vre­me de­cât înain­te”, a ex­pli­cat spe­cia­lis­tul. “Cel mai in­te­re­sant, acest lu­cru a fost, de ase­me­nea, aso­ciat cu o îmbu­nă­tă­ţi­re a stă­rii să­nă­tă­ţii min­ta­le și a ni­ve­lu­lui de som­no­len­ţă per­ce­put, ce­ea ce pre­su­pu­ne un re­zul­tat foar­te bun pentru par­ti­ci­pan­ţi.” Par­ti­ci­pan­ţii la stu­diu ave­au o sta­re bu­nă de să­nă­ta­te și și-au schim­bat ru­ti­na de somn tre­zin­du-se cu do­uă-trei ore mai de­vre­me de ora obișnu­i­tă și cres­când ni­ve­lul de lu­mi­nă na­tu­ra­lă di­mi­nea­ţa. To­to­da­tă, ei au mers la cul­ca­re cu do­uă­trei ore înain­te de ora nor­ma­lă, au re­dus ex­pu­ne­rea la lu­mi­nă în tim­pul se­rii, au mâncat mi­cul de­jun cât de cu­rând po­si­bil du­pă tre­zi­re, au res­pec­tat zil­nic ora la ca­re luau mi­cul de­jun și au ci­nat înain­te de ora 19.00. Re­zul­ta­te­le au de­mon­strat o îmbu­nă­tă­ţi­re a per­for­man­ţe­lor cog­ni­ti­ve și fi­zi­ce în tim­pul di­mi­ne­ţii, mo­ment în ca­re per­soa­ne­le noc­tur­ne se simt de obi­cei cel mai obo­si­te, dar și a stă­rii de să­nă­ta­te min­ta­lă, ma­ni­fes­ta­tă prin re­du­ce­rea ni­ve­lu­ri­lor de stres și de­pre­sie. Stu­di­ul, pu­bli­cat în re­vis­ta „Sle­ep Me­di­ci­ne” și ci­tat de Agerpres, re­le­vă că, spre de­o­se­bi­re de per­soa­ne­le ma­ti­na­le, indi­vi­zii ac­ti­vi până târziu în noap­te au mai mult de su­fe­rit în so­ci­e­ta­te din cau­za fap­tu­lui că tre­bu­ie să fa­că un efort pentru a se adap­ta unui orar de mun­că sau școa­lă de­sin­cro­ni­zat cu ti­pa­re­le pre­fe­ra­te de ei.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.