1.280 lei/lună, preţul vieţii unui medic de elită din România

Medicul care a murit vineri în timpul gărzii la un centru de permanență din județul Bihor avea o pensie de doar 1.280 lei, după 40 de ani de muncă. Autorităţile spun că analizează situaţia și se laudă cu măririle de salarii din 2018.

Medicul care a murit vineri în timpul gărzii la un centru de permanență din județul Bihor avea o pensie de doar 1.280 lei, după 40 de ani de muncă. Autorităţile spun că analizează situaţia şi se laudă cu măririle de salarii din 2018.

Dr. Livia Davidescu, din Craiova, care a iniţiat în octombrie 2018 lista cu peste 50 de medici decedaţi în gărzi în România în ultimii ani, a anunţat că această listă se prelungește cu încă un nume – Ștefan Quai: „La cererea colegilor medici de familie din Bihor, postez pentru miniștrii Sănătății și Muncii pensia colegului decedat: 1.280 lei. Este primul mf-ist din Bihor cu contract privat cu CAS (și-a amenajat spațiul din casă pentru cabinet medical pe vremea când toți lucrau încă în cabinetele de

stat). S-a dus la ceruri. Nu a mai apucat să iasă din garda efectuată la CP.Abia ieșise la pensie, mai făcea gărzi pentru a fi încă activ. Se mutase din Oradea mai la sat pentru a fi mai liniștit și pentru a se putea ocupa mai mult de nepoți. În UE pensionarii se plimbă, se odihnesc și efectuează minim două vacanțe/ an în diferite țări! În România trebuie să muncești până mori ca să-ți plătești utilitățile, hrana și medicamentele! Să întrebăm public pe MS și MM dacă ei pot supraviețui cu 1.280 ron/lunar! Și să ne ofere un răspuns oficial! Să-l ierte D-zeu și să-l odihnească!“. La rândul lor, colegii medicului din Bihor care a murit în timpul gărzii scriu că acesta învățase de mult să lupte, „de când, obligat să fie pe cont propriu, a trebuit să supraviețuiască. Nu să prospere.Să se adapteze la ziua de mâine, când ea nu semăna niciodată cu ziua de azi. Douăzeci de ani a luptat așa.Iar lupta și-a luat obolul. Acum se odihnește, în sfârșit. În pace“.

Ministerul Sănătăţii promite o analiză a situaţiei

Ministrul Sorina Pintea a declarat că va fi efectuată o analiză după decesul medicului și a admis că, într-adevăr, sunt probleme în sistem, însă nu pot fi rezolvate într-un an: „E trist când pleacă un medic și îmi pare rău pentru ceea ce s-a întâmplat. S-au făcut pași importanţi, dar din păcate, efectele se vor vedea în timp. Din martie 2018, salariile s-au majorat.Procentul alocat medicinei de familie crește și va crește în fiecare an, pentru că știm cum stau lucrurile.Sunt lucruri nerezolvate de 30 de ani și care nu pot fi rezolvate într-un an sau dacă le rezolvăm, nu pot produce efecte într-un an. De la 1 ianuarie 2018, tariful orar pentru gărzile din centrele de permanenţă a crescut la 40 de lei de oră. Da, sunt probleme“.

Memorii și iniţiative legislative

Peste 2.000 de medici români au semnat mai multe memorii către autorităţi în care au cerut ca gărzile efectuate să fie luate în calcul ca vechime în muncă. Susţinut de reprezentanţii a trei partide parlamentare – Toni Ioniţă, deputat PNL, Adrian Wiener, senator USR, și Florin Buicu, deputat PSD și președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor,demersul pentru modificarea Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice le-ar permite în special cadrelor medicale din prima linie a luptei adesea dramatice și în contratimp pentru salvarea de vieţi omenești, respectiv de la cele mai solicitante secţii – UPU, ATI, radiologie sau chirurgie –, inclusiv celor care lucrează la SMURD și la serviciile de ambulanţă, să iasă mai devreme cu cinci ani la pensie,la cerere,știut fiind faptul că au un grad crescut de risc profesional din cauza gărzilor epuizante.De altfel, specialiștii atrag atenţia că oboseala accentuată și teama de erori medicale sunt cele mai frecvente efecte ale gărzilor în spitalele din România. Într-o gardă, medicii din România lucrează continuu, fără pauză, în medie 24 de ore și, uneori, un medic poate fi nevoit să consulte într-o tură și 50 de pacienţi. Potrivit Colegiului Medicilor din România, 52% din doctorii din București suferă de epuizare și suprasolicitare fizică și psihică.