Romania Libera

Următoarea provocare pentru România este mărirea pensiilor

Comisia Europeană și FMI au făcut publice concluziil­e de etapă privind viitoarele provocări cu care se va confrunta în continuare România. În prim-plan sunt creșterile de pensii care urmează.

- florin.budescu @romanialib­era.ro

Valoarea actuală a punctului de pensie se păstrează în primele opt luni ale anului 2019, urmând să se majoreze din septembrie.Mai sunt trei luni.Măsura se regăsește în celebra OUG 114/2018.

Documentul acesta stabilește că din septembrie valoarea punctului de pensie se va majora cu 15%, la 1.265 de lei, față de 1.100 lei în prezent. Pensiile ce se acordă în prezent, care nu sunt supuse recalculăr­ii, își vor păstra valoarea.Din această dilemă nu vom ieși. Partea cu adevărat dramatică pentru bugetul de stat începe de la 1 ianuarie 2020.1.775 de lei ar urma să fie punctul de pensie de la această dată.Impactul va fi în acest an de 8,4 miliarde de lei,iar în anul 2022 (pentru că creșterile de pensii sunt programate să continue) va ajunge la 81 de miliarde de lei.

Ce spune despre aceasta acum FMI? Pe scurt: Legea pensiilor duce la împovărare­a generației tinere. Mai detaliat, „creșterea pe baza consumului a rămas puternică, sporind veniturile populației către cele din Europa avansată“, explică instituţia Bretton-Woods. S-au adâncit dezechilib­rele macroecono­mice. Astfel, „deficitul fiscal și de cont curent s-au adâncit și presiunea inflaționi­stă a crescut din nou.Dacă politicile nu își schimbă cursul, progresul

pe calea convergenț­ei ar putea suferi un pas înapoi, ce ar putea afecta veniturile persoanelo­r sărace și ale pensionari­lor. Este nevoie de un mix de politici echilibrat­e“, a afirmat reprezenta­ntul FMI în România și Bulgaria, Alejandro Hajdenberg.

În pericol, sustenabil­itatea finanţelor publice

Ce spune Comisia Europeană,în Recomandăr­ile specifice semestrial­e? „Noua lege a pensiilor, adoptată de Parlament în decembrie 2018, este susceptibi­lă să pună în pericol sustenabil­itatea finanțelor publice“, arată CE. Executivul european atrage atenţia că „punctul de pensie, adică principalu­l parametru utilizat pentru indexarea pensiilor, urmează să fie majorat cu 15% în septembrie 2019 și cu 40% în septembrie 2020“, așa cum am arătat deja.

Legea pensiilor ar urma să modifice o serie de parametri utilizați la calcularea pensiilor. În special, detaliază FMI, se preconizea­ză că valoarea punctului de pensie va crește, deoarece factorul de indexare utilizat la calcularea pensiilor existente nu ar mai urma creșterea prețurilor,ci ar fi raportat permanent la creșterile salariilor și ale prețurilor.

În plus, perioada de cotizare utilizată la calcularea unei pensii va fi scurtată, ceea ce va duce la creșterea cheltuieli­lor cu pensiile noi.Pe de altă parte, eliminarea indicelui de corecție la pensiile noi (care stabilea o legătură parțială între prima pensie și salariu) va atenua creșterea globală a cheltuieli­lor cu pensiile, cauzată de ceilalți parametri.

Anumite probleme structural­e care afectează adecvarea pensiilor rămân nesoluțion­ate. Vârsta medie efectivă de pensionare este apropiată de media UE, dar nu este aceeași pentru femei și bărbați. „Acest lucru, cuplat cu o perioadă de contribuți­e mai scurtă în cazul femeilor, duce la un decalaj de pensii considerab­il între bărbați și femei“, atrage atenţia FMI.

Partea cea mai gravă este cea cu creșterea de 40% a pensiilor de la 1 ianuarie 2020. Despre aceasta, președinte­le Consiliulu­i Fiscal (CF), Ionuţ Dumitru, atrăgea atenţia României libere încă de la începutul anului trecut.

„Zilele acestea, discutăm despe o nouă lege a pensiilor, care, la prima vedere, are un impact bugetar enorm. Se spune că punctul de pensie va crește cu 70% în trei ani, ceea ce e sfârșitul oricărei discuţii. 70% în trei ani este mult,mult prea mult“, spunea Dumitru.

Astfel, anvelopa pensiilor la cât ar ajunge?,îl întreba RL pe președinte­le CF. „Nu am un calcul, dar e aritmetică elementară“, răspundea acesta, apoi detalia: „70% creștere de punct de pensie în trei ani nu am avut niciodată, cu atât mai mult într-un moment în care economia încetineșt­e. Crește cu peste 3%, probabil, anul acesta. Estimarea noastră este 3,5%. Nu poţi să ai o creștere atât de rapidă a cheltuieli­lor sociale,pentru că povara aceasta pune o presiune foarte mare pe buget“.

Ce recomandă așadar Comisia Europeană: guvernul „să protejeze stabilitat­ea financiară și soliditate­a sectorului bancar. Să asigure sustenabil­itatea sistemului public de pensii și viabilitat­ea pe termen lung a fondurilor de pensii din cadrul celui de-al doilea pilon“.

Explicitat, ar suna cam așa: „Sistemul de pensii de stat oricum e o schemă Ponzi, la care baza de finanţare s-a îngustat, pentru că aveţi tot mai mulţi pensionari, ca și noi, occidental­ii. Măcar, nu mai măriţi și voi potul, pe de o parte, iar pe de altă parte noi am rezolvat problema mizând pe acumulare, prin fonduri private de pensii.Faceţi și voi la fel“.

Salariile bugetare, următoarea mare problemă

A doua mare problemă pe care o va avea România sunt salariile bugetare. „În orice economie, singura creștere a veniturilo­r vine din productivi­tate.Dacă salariile continuă să crească peste productivi­tate,în final cineva va plăti pentru asta“, atrag atenţia reprezenta­nţii FMI.

Mai apoi, „mergând înainte, salariile minime ar trebui stabilite printr-un mecanism transparen­t și obiectiv care să reflecte îmbunătăți­rile în productivi­tate“, subliniază Fondul Monetar Internaţio­nal.

„Creșterea economică se vede în buzunarul românilor. Datele oficiale arată că în luna februarie câștigul salarial a crescut cu 17,9%,faţă de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 2.933 de lei“, spunea premierul Viorica Dăncilă, într-o ședinţă de guvern din aprilie.

„Sunt date care dovedesc eficienţa măsurilor luate de Guvern pentru creșterea veniturilo­r populaţiei. Suntem pe drumul cel bun și trebuie să continuăm punerea în aplicare a programulu­i de guvernare“,a continuat Dăncilă.

Conform Statistici­i,câștigul salarial mediu nominal net a crescut în luna februarie cu 17,9%, faţă de aceeași lună a anului anterior,la 2.933 de lei. Mai exact,este vorba despre o creștere de 446 de lei, observa Ziare.com. Această majorare este însă practic anulată de scumpiri. În februarie 2019, anualizat, produsele alimentare s-au scumpit cu 4,46%, cele nealimenta­re cu 3,74%, iar serviciile cu 3,08%.

Colateral, observă Comisia Europeană, „salariul minim este în continuare stabilit în mod nesistemat­ic, fără a se baza pe un mecanism obiectiv.Creșterile consecutiv­e de-a lungul anilor au dus la situația în care o treime din angajați câștigau salariul minim în 2017, cu aproape [de] patru ori mai mulți decât în 2011“.

Ca să înţelegem mai clar la ce se referă CE, să analizăm puţin evoluţia ordinului de mărime al salariului minim brut pe economie.De la denominare­a din anul 2005, când salariul minim brut pe economie era 310 de lei,am intrat în UE,la 1 ianuarie 2007,cu un salariu minim de 390 de lei.La 1 ianuarie 2012,acesta ajunsese la 700 de lei.

La începutul anului 2015, ajunsese la 975 de lei, la 1 mai 2016 a ajuns la 1.250 de lei, la 1 februarie 2017 la 1.450 de lei, iar la 1 ianuarie 2018 la 1.900 de lei. De la începutul acestui an, a sărit din nou la 2.080 de lei și 2.350 de lei (pentru studii superioare). Așadar, în 12 ani, de când e stat membru UE, România și-a triplat salariul minim brut. E cam mult.

 ??  ??
 ?? FOTO: WWW.PIXABAY.COM ?? Provocare. În așteptarea pensiei!
FOTO: WWW.PIXABAY.COM Provocare. În așteptarea pensiei!

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania