Nevoie intensă de bani a statului român
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) planificase pentru luna aceasta împrumuturi, de la băncile comerciale, de 4,425 miliarde lei.
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) planificase pentru luna aceasta împrumuturi, de la băncile comerciale, de 4,425 miliarde lei. Dintre acestea, 400 milioane lei ar fi urmat să fie atrase printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discount și alte 3,5 miliarde lei prin noi emisiuni sau prin redeschiderea de obligaţiuni de stat.
La care se poate adăuga suma de 525 milioane lei, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni, conform Agerpres.
Pe de altă parte, Finanţele au lansat noi emisiuni de titluri de stat pentru populaţie, în cadrul Programului Tezaur, cu dobânzi variind între 3,50% pe an și 5% pe an, în funcţie de scadenţă.
În al treilea rând, deficitul bugetului general consolidat a crescut de peste două ori în luna aprilie, ajungând la 11,4 miliarde lei (1,1% din PIB), faţă de 5,5 miliarde lei (0,54% din PIB),cât era la finele lunii martie. Care e semnificaţia acestor date?
Sorin Dinu, analist economic, spune că emisiunile de tezaur se vor face lunar, „deși Finanţele nu mai anunţă cât au colectat. Dar se pare că nu mai mult de 400-500 milioane lei pe lună, ceea ce înseamnă doar o mică parte din nevoi“.
Pe de altă parte, „numai deficitul bugetar pe luna aprilie a crescut cu aproape șase miliarde de lei, ceea ce reprezintă de patru ori mai mult ca deficitul bugetar din luna similară a anului trecut, care a fost în jur de 1,6 miliarde de lei“, a spus Sorin Dinu pentru „România liberă“.
Per total, de la începutul anului, avem 11,4 miliarde lei deficit bugetar. Înseamnă că deficitul pe aprilie a fost aproape cât cel din primele trei luni, chiar un pic mai mare.
De ce așa? „Deoarece cheltuielile au crescut mai mult decât veniturile colectate la buget. Media veniturilor lunare pe primele patru luni, la bugetul consolidat, este de 24,8 miliarde lei. Venitul mediu lunar la bugetul consolidat pe anul 2018 este de 24,6 miliarde lei“, spune expertul.
Cheltuielile medii lunare pe cele patru luni din anul 2019, pe de altă parte, sunt de 27,7 miliarde lei. Cele lunare, pe tot anul 2018, sunt de 26,8 miliarde lei. Așadar, o creștere anualizată de 11,5%, la o creștere de venituri aproape de zero.
Spre o situaţie de tipul celei din anul 2009
În ce privește bugetul, deficitul esenţial ce arată cum stau lucrurile,care ne apropie de anul de graţie 2009, e cel operaţional. Adică diferenţa venituri-cheltuieli curente, fără cheltuieli de capital, fonduri europene, dobânzi etc., care, pe anul 2019, pe patru luni, e de -1,3 miliarde lei, în timp ce în anul 2018,pe patru luni,a fost de +3,6 miliarde lei.
Din nou, aceeași întrebare: de ce? „Anul trecut, veniturile din creșterea de contribuţii reușeau să ducă soldul operaţional pe plus.La acest moment, creșterea de contribuţii nu mai e așa de mare ca anul trecut. Cheltuielile au crescut atât de mult încât această creștere nu mai poate duce bugetul, per total, pe plus“, explică Sorin Dinu.
„Numai într-o lună, deficitul bugetar s-a dublat și mai mult, de la 4 la 9 miliarde lei. Când acest deficit operaţional e pe minus, practic, statul nu mai poate să-și acopere cheltuielile curente, nemaivorbind despre dobânzi sau investiţii“, explică Dinu.
„Este exact modelul grafic din anul 2009“, atrage atenţia specialistul. Luni, 3 iunie, Finanţele au încercat două emisiuni de titluri de stat: certificate de trezorerie pe șase luni,
Numai într-o lună, deficitul bugetar s-a dublat şi mai mult, de la 4 la 9 miliarde lei. Când acest deficit operaţional e pe minus, practic, statul nu mai poate să-şi acopere cheltuielile curente, nemaivorbind despre dobânzi sau investiţii. Este exact modelul grafic din 2009.“
SORIN DINU, ANALIST ECONOMIC
în valoare de 400 milioane lei.
„Nu au reușit să plaseze niciun leu,la o cerere de 378 milioane lei. Oricum, yieldul pe șase luni, în România, e mai mare decât pe doi ani,deci are loc o inversare“, detaliază Sorin Dinu.
În traducere: costurile pe termen scurt sunt mai mari decât cele pe termen mediu (doi ani). Apoi, Finanţele au încercat o emisiune de titluri de stat,ce ar fi fost o redeschidere a unei emisiuni din septembrie 2018, cu scadenţa în 2019, unde au intenţionat să plaseze 500 milioane lei, dar în cele din urmă au atras 1,3 miliarde lei, datorită faptului că subscrierea a fost cam de patru ori mai mare decât cererea statului.
Anunţul a fost făcut la 4,764,78 yieldul,iar cuponul a fost 5%.„Aceasta,de fapt,e o aruncare a datoriei mai încolo. Pe 24 iunie,statul român trebuie să răscumpere la intern titluri de stat de 8,87 miliarde lei,la care se adaugă deficitul. Noi avem informaţia despre deficitul din aprilie, dar nu știm cât e deficitul pe mai“, spune Dinu.
Când vom afla? „Vom ști, probabil, dincolo de 1 iulie, în timp ce Finanţele au deja informaţia. Dacă ne uităm după anul trecut, când mai și iunie sunt cu deficite lunare, în mai – ceva mai apropiat de luna aprilie, în iunie – de patru ori mai mare decât în luna aprilie, iar luna iunie a avut un deficit foarte mare și în anul 2017, nu putem decât să facem comparaţie“, sugerează analistul economic.
Deficitul ar putea continua să crească
Putem să bănuim, dacă nu se întâmplă alte lucruri, că deficitul, la această sumă imensă pe care trebuie să o atragă MFP, ar putea crește. Apoi, „din septembrie, apar noi sarcini pe buget: o majorare a punctului de pensie cu 15%. Numai aceea costă în plus, de la buget, 8-9 miliarde lei, pe ultimul trimestru al anului 2019. Nu mai vorbim despre altele...“, prefigurează Sorin Dinu.
În acest context, explică expertul, „se vede clar nevoia de bani imensă și intensă a statului român, care crește,iar în contextul în care nu vor reuși să o finanţeze, ar trebui apelat la bu¤er. Dacă acest bu¤er va scădea, va scădea și rezerva valutară, ori, dacă nu, va crește emisiunea monetară. Depinde. Vom avea de ales între o rezervă mai mică și o inflaţie mai mare. Depinde care va fi soluţia aleasă de BNR“.
„Acum înţelegem de ce este o nevoie disperată ca BNR să fie în curtea Guvernului, să meargă pe aceeași linie. În acest context, în premieră, a fost publicată majorarea limitei la programul MTN la 31 miliarde euro.Acum era 27 miliarde euro“, informează Sorin Dinu.
Semnificaţia eurobondurilor MTN
În noiembrie,pe programul MTN, sunt scadente 1,5 miliarde euro. Deci la MFP cuvintele de ordine sunt rostogolirea datoriei 100%,plus dobânzi. Regula, conform prospectului de emisiune MTN, este că, dacă nu se plătește o rată, toată suma (31 miliarde euro) devine scadentă.
Sistemul MTN,în principiu, funcţionează astfel: statul oferă la vânzare obligaţiuni (din punctul de vedere al statului-emitent, care, din punctul de vedere al cumpărătorilor, sunt titluri de stat), cumpărate de mari bănci globale, ce decid că merită să investească.
Profitul vine din yield. Cu cât yieldul oferit de stat e mai mare, profitul potenţial al investitorului este și el mai mare, dar și riscul investiţional, pentru că semnalează dificultatea financiară a emitentului.
Există state cu yield negativ ori foarte mic. Acesta e un semn de prosperitate pentru statul-emitent, iar investitorii se înghesuie la aceste bonduri. Pe măsură ce yieldul crește,statul-emitent atrage mai puţini bani la o dobândă mai mare. E semnalul intrării în criză.Aceasta este situaţia în care se află în prezent România.