15 riscuri ale consumului de sucuri acidulate pe timpul verii
Consumul de băuturi răcoritoare cu conținut de zahăr și cofeină, în timpul exercitării de efort fizic în condiții de temperatură ridicată, poate fi asociat cu un risc crescut de boli renale.
Consumul de băuturi răcoritoare cu conținut de zahăr și cofeină, în timpul exercitării de efort fizic în condiții de temperatură ridicată, poate fi asociat cu un risc crescut de boli renale.
În 1950, copiii consumau 3 căni cu lapte şi un singur pahar cu băutură carbogazoasă. Astăzi raportul este inversat – 3 pahare cu băuturi carbogazoase și un pahar cu lapte.
Este avertismentul lansat de o echipă de cercetători de la Universitatea din Buffalo (New York), care a studiat adulții sănătoși într-un mediu de laborator ce imită condițiile de muncă pe un teren agricol într-o zi caniculară (peste 35 grade Celsius). Potrivit cercetărilor publicate în revista de specialitate „American Journal of Physiology – Regulatory, Integrative and Comparative Physiology“,voluntarii au finalizat un ciclu de o oră de exerciții constând într-un antrenament pe banda de alergare de 30 de minute, urmat de trei reprize de câte 5 minute de activități diferite – de ridicare,mânuire și lovire cu un baros.
După 45 de minute de antrenament,voluntarii s-au odihnit timp de 15 minute în aceeași cameră în timp ce au băut aproximativ 500 ml de lichid: unii – băuturi răcoritoare cu conținut ridicat de fructoză sau de cofeină; alții – apă. După pauză, au repetat ciclul de trei ori,pentru un total de patru ore. Înainte de a părăsi laboratorul, voluntarilor li s-au dat mai multe băuturi din cele alocate inițial pentru a le bea înainte de a consuma alte fluide.Volumul a fost de 1 litru sau un volum egal cu 115% din greutatea corporală pierdută prin transpirație,dacă această cantitate era mai mare. Cercetătorii au măsurat temperatura corporală a participanților la test, ritmul cardiac, tensiunea arterială, greutatea corporală și markeri ai leziunilor renale înainte, imediat după și apoi după 24 de ore de la fiecare încercare.Toți voluntarii au participat atât la studiile cu băuturi răcoritoare, cât și la studiile cu apă,separate de cel puțin șapte zile.
Echipa de specialiști a descoperit niveluri mai ridicate de creatinină în sânge și o rată scăzută de filtrare glomerulară (markeri pentru leziuni renale) după testul cu băuturi răcoritoare.Aceste schimbări nu au apărut atunci când participanții au băut apă. În plus, concentrațiile plasmatice ale vasopresinei din sânge (un hormon
anti-diuretic ce ridică tensiunea arterială) au fost mai mari în timpul și după testul cu băuturi răcoritoare. Consumul de băuturi răcoritoare în timpul și după exercitarea de efort fizic în căldură nu ne rehidratează – au explicat cercetătorii.
Efecte toxice
Băuturile carbogazoase,cofeinizate, nonalcoolice sunt preparate din apă, cafeină, un agent aromatizat, zahăr sau îndulcitori artificiali. Oamenii de știinţă susţin că acestea au cel puţin 15 efecte toxice pentru organism:
1. Lipsa proprietăţilor nutritive
În aceste băuturi nu există componente nutritive (vitamine sau minerale), majoritatea fiind preparate din apă filtrată și zaharuri rafinate.
2. Creșterea în greutate și obezitatea
Consumul zilnic a 330 ml băuturi carbogazoase se traduce prin creșterea în greutate cu 500 g într-o singură lună. Potrivit studiilor, după fiecare pahar consumat riscul de obezitate crește de 1,6 ori.
3. Apariţia diabetului zaharat
Diabetul este o consecinţă a creșterii în greutate și a obezităţii, deoarece produsele care favorizează surplusul de kilograme cresc riscul apariţiei diabetului zaharat, afectând capacitatea organismului de a procesa zahărul.
4. Scăderea densităţii osoase
Potrivit specialiștilor, aciditatea din aceste băuturi scade densitatea osoasă și promovează pierderea calciului din organism, astfel riscul de osteoporoză crescând alarmant. Consumul ridicat de sodiu în rândul copiilor reprezintă un factor de risc pentru calcifierea normală a oaselor.
5. Carii dentare
Potrivit oamenilor de știinţă, băuturile carbogazoase sunt responsabile de dublarea sau triplarea incidenţei cariilor dentare, deoarece acestea atacă și dizolvă smalţul dinţilor. Acidul din băuturi face mai mult rău danturii decât zahărul solid conţinut de bomboane!
6. Boli renale
Cercetătorii au demonstrat că prin consumul unei cantităţi ridicate de băuturi carbogazoase riscul dezvoltării litiazei renale crește,din cauza acidităţii acestor produse și a dezechilibrelor minerale radicale.
7. Hipertensiune arterială
Ingestia unei cantităţi ridicate de fructoză, care se găsește în special în băuturile răcoritoare, determină creșterea presiunii sanguine.
8. Arsuri stomacale
Băuturile carbogazoase reprezintă principalul factor de risc în cazul arsurilor stomacale și al hipersecreţiei gastrice.
9. Sindromul metabolic
Băuturile carbogazoase reprezintă un factor de risc major pentru dezvoltarea sindromului metabolic, care se manifestă prin hipertensiune arterială, obezitate, hipercolesterolemie și rezistenţă la insulină.
10. Afecţiuni hepatice
Există dovezi știinţifice potrivit cărora consumul frecvent de băuturi răcoritoare crește riscul de ciroză hepatică, asemănător consumului de alcool.
11. Alte afecţiuni ale sistemului digestiv
Indiferent de compania producătoare, băuturile carbogazoase au un PH acid de 2.51, adică aproximativ cel al oţetului, dar conţinutul de zahăr maschează nivelul ridicat al acidităţii.Comparativ,PH-ul apei este 7.Din întregul sistem digestiv (de la gură până la rect), numai stomacul rezistă într-un mediu acid cu pH-ul 2.0. Acidul fosforic din băuturile carbogazoase concurează cu acidul clorhidric din stomac, afectând funcţiile acestuia.În consecinţă,alimentele rămân nedigerate și apar probleme precum indigestia,gaze intestinale, balonare.
12. Deshidratarea
Băuturile carbogazoase au proprietăţi asemănătoare diureticelor,conducând la deshidratarea organismului, în condiţiile în care cafeina este un diuretic ce determină creșterea volumului de urină. De asemenea, nivelul ridicat de zahăr determină retenţia apei în organism, deoarece rinichii urmăresc
eliminarea excesului de zahăr din sânge. Astfel, atunci când veţi consuma un pahar cu suc carbogazos pentru a vă potoli setea, veţi constata că efectul va fi contrar!
13. Conţinutul ridicat de cafeină
Dozele ridicate de cafeină pot provoca o serie de neplăceri: iritabilitate, hipertensiune arterială, insomnie, afecţiuni ale sistemului digestiv, aritmii etc.
14. Toxine: aspartamul
Substanţa toxică din băuturile carbogazoase este un îndulcitor artificial numit aspartam, care este produs din trei substanţe chimice: acid aspartic, fenilalanină și metanol. Deși are peste 92 de efecte secundare, aspartamul este în mod frecvent adăugat în compoziţia produselor alimentare deoarece este de 200 de ori mai dulce decât zahărul normal.
15. Posibile leziuni celulare
Potrivit celor mai recente studii,citate de sfatulmedicului.ro, băuturile carbogazoase provoacă deteriorări grave ale celulelor, conservantul E211 (benzoat de sodiu) conţinut de aceste băuturi având capacitatea de a distruge părţi vitale ale ADN-ului.