Agri­cul­tu­ra bio poa­te sal­va eco­no­mia Ro­mâni­ei

Doar 2 la su­tă din su­pra­fața agri­co­lă a Ro­mâni­ei este cer­ti­fi­ca­tă bio, dar pon­de­rea pe plan nați­o­nal a aces­tui sis­tem de pro­du­cție poa­te atin­ge 10 pro­cen­te, iar po­te­nția­lul său de ex­port este uriaș.

Romania Libera - - Prima Pagina - mi­hai.diac @ro­ma­nia­li­be­ra.ro

Doar 2 la su­tă din su­pra­fața agri­co­lă a Ro­mâni­ei a fost, până acum, cer­ti­fi­ca­tă bio, dar pon­de­rea pe plan nați­o­nal a aces­tui sis­tem de pro­du­cție poa­te atin­ge 10 pro­cen­te, iar po­te­nția­lul său de ex­port pe piața Uni­u­nii Eu­ro­pe­ne este uriaș.

În Ro­mânia, agri­cul­tu­ra ecologică (“bio”) are un po­te­nțial mult prea slab va­lo­ri­fi­cat. O ța­ră pre­cum Spa­nia are do­uă mi­li­oa­ne de hec­ta­re de te­ren agri­col cer­ti­fi­ca­te eco­lo­gic, în timp ce Ro­mânia are cer­ti­fi­ca­te doar 258.000 de hec­ta­re, au anu­nțat, ieri, spe­cia­liștii pre­ze­nți la o con­fe­ri­nță pe te­ma agri­cul­tu­rii eco­lo­gi­ce.

Un exem­plu re­le­vant a fost adus de am­ba­sa­doa­rea Fra­nței la Bu­cu­rești, Mi­che­le Ra­mis. Po­tri­vit aces­teia, ce­re­rea de pro­du­se bio,pe piața fran­ce­ză, to­ta­li­ze­a­ză 10 mi­liar­de de eu­ro pe an, iar re­sur­se­le pro­prii ale Fra­nței pot aco­peri ce­re­rea doar în pro­po­rție de 7 – 10 la su­tă. Aces­ta este un con­text fa­vo­ra­bil pen­tru agri­cul­tu­ra Ro­mâni­ei, ca­re poa­te ex­por­ta cu suc­ces pro­du­se bio.

Un pro­dus ro­mânesc foar­te cău­tat în străi­nă­ta­te este mi­e­rea. Doar că, din pă­ca­te, mi­e­rea ecologică ro­mâneas­că este vându­tă că­tre co­mer­cia­nți străini, ca­re o re­vând, apoi, în Ro­mânia, ca pro­dus bio, dar cu eti­che­tă străi­nă,

au dez­vă­lu­it, la con­fe­ri­nța de ieri,spe­cia­liști de la Uni­ver­si­ta­tea de Ști­i­nțe Agro­no­mi­ce din Bu­cu­rești.

Din pă­ca­te însă, în Ro­mânia, con­su­mul anual de mi­e­re se me­nți­ne scă­zut – 500 de gra­me pe cap de lo­cu­i­tor, față de 30 de ki­lo­gra­me de za­hăr pe cap de lo­cu­i­tor,re­cu­noaște Da­ni­el Bo­tă­noiu, se­cre­tar de stat în Mi­nis­te­rul Agri­cul­tu­rii și Dez­vol­tă­rii Ru­ra­le.

De ce sunt scum­pe pro­du­se­le bio

În prin­ci­piu, agri­cul­tu­ră bio înse­am­nă fă­ră pes­ti­ci­de, fă­ră îngrășă­min­te, fă­ră adi­ti­vi și fă­ră or­ga­nis­me mo­di­fi­ca­te ge­ne­tic.

O iniția­ti­vă con­struc­ti­vă, pro­mo­va­tă în Ro­mânia de un la­nț co­mer­cial fran­cez, este de a su­sți­ne fi­nan­ciar fer­mi­e­rii ro­mâni până la mo­men­tul în ca­re obțin cer­ti­fi­ca­rea bio, ur­mând ca pro­du­se­le lor eco­lo­gi­ce – mai scum­pe de­cât ce­le obișnu­i­te – să fie li­vra­te di­rect că­tre ma­ga­zi­ne, fă­ră in­ter­me­diari.

Acest sis­tem este ne­ce­sar întru­cât pro­duc­ti­vi­ta­tea agri­cul­tu­rii bio este mult mai mi­că de­cât a agri­cul­tu­rii cla­si­ce,iar din acest mo­tiv pro­du­se­le bio sunt mai scum­pe, deci, te­o­re­tic, mai greu van­da­bi­le. De exem­plu, un hec­tar de te­ren con­venți­o­nal pro­du­ce de 2,5 ori mai mu­lți car­to­fi de­cât un

hec­tar bio. Pe de altă par­te, con­ver­sia unui hec­tar de te­ren de la agri­cul­tu­ra cla­si­că la cea bio du­re­a­ză doi ani în ca­zul le­gu­me­lor, res­pec­tiv trei ani în ca­zul po­mi­lor fruc­ti­feri. În ace­as­tă pe­ri­oa­dă de tran­ziție, fer­mi­e­rul tre­bu­ie su­sți­nut fi­nan­ciar, fi­in­dcă mar­fa lui, ne­fi­ind încă bio, nu are ba­za le­ga­lă pen­tru a fi vându­tă la preț de pro­du­se bio.

În Ro­mânia, prin­tre pro­du­se­le cu mari șan­se să fie cer­ti­fi­ca­te eco­lo­gic se nu­mă­ră car­to­fii, mor­co­vii, vi­ne­te­le, roși­i­le, do­vle­ceii, fa­so­lea și cas­tra­veții. În ace­e­ași ca­te­go­rie se înscriu pe­pe­nii bio, ca­re vor fi ex­por­tați,chiar din acest an, în Po­lo­nia.

FOTO: AGERPRES

Re­gle­men­ta­re. Roși­i­le pot fi cer­ti­fi­ca­te eco­lo­gic.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.