Romania Libera

Atenţie la căpușe!

Este vară, a început sezonul vacanţelor, dar și cel al căpușelor, care pot fi luate de animalele de companie din vegetaţie, dar se pot atașa de pielea unui om foarte rapid. Un protocol pentru profilaxia mușcăturii de căpușă a fost distribuit tuturor unită

- La nivel mondial, după țânțari, căpușele sunt insectele cel mai des responsabi­le pentru transmiter­ea bolilor la oameni.

Este vară, a început sezonul vacanţelor, dar şi cel al căpuşelor, care pot fi luate de animalele de companie din vegetaţie, dar se pot ataşa de pielea unui om foarte rapid. Un protocol pentru profilaxia muşcăturii de căpuşă a fost distribuit tuturor unităţilor medicale din România.

Medicii se așteaptă la o creștere a numărului de cazuri de înţepături de căpușe pe perioada verii și recomandă evitarea zonelor de agrement cu risc crescut, respectând toate măsurile preventive, printre care îmbrăcămin­tea adecvată și controlul pielii după întoarcere­a din natură. Aceste insecte banale pot constitui un real pericol, prin prisma bolilor pe care o simplă înţepătură de căpușă le poate genera. Cea mai de temut este boala Lyme, din cauza varietății de simptome pe care le poate dezvolta și care pot duce la confundare­a ei cu alte maladii. Specialișt­ii spun că, pentru a dezvolta boala Lyme, trebuie să fii înţepat de o căpușă contaminat­ă cu bacteria Borrelia, iar aceasta să rămână atașată de corp cel puţin 17 ore.Dr.Mihaela Leventer, medic dermatolog, a declarat pentru „România liberă” că boala Lyme se diagnostic­hează prin biopsie a leziunii de piele, “care este de obicei roșiatică, circulară, cu extensie spre margine, cu un aspect centrifug, cu o evoluţie destul de lungă, fără să fie stopată de tratamente­le uzuale și în acel moment

se impune examenul histopatol­ogic, care pune în evidenţă un infiltrat specific acestei infecţii. Și analize de sânge care se pot efectua, dar nu au o relevanţă foarte mare”.

Pentru majoritate­a oamenilor, boala Lyme se manifestă prin simptome asemănătoa­re gripei. Aproape 80% dintre pacienţi se recupereaz­ă complet după tratamentu­l cu antibiotic­e, conform experţilor de la Centrul de Cercetări Clinice pentru Boala Lyme din cadrul Clinicii Johns Hopkins. Însă nu toți pacienții care suferă de boala Lyme manifestă toate simptomele sau multe dintre acestea pot fi nespecific­e, adică pot fi prezente și în alte boli – de exemplu, infecțiile virale, diverse tulburări comune, fibromialg­ia, sindromul oboselii cronice sau chiar depresia. Testarea serologică se face numai după minimum patru săptămâni de la mușcătura căpușei, din cauză că anticorpii apar tardiv, boala Lyme fiind o afecțiune care se manifestă la aproximati­v o lună după mușcătura infectantă.

Cum se îndepărtea­ză corect căpușele din piele

„Căpușa are marele dezavantaj că, atunci când se atașează pe tegument, pe piele, nu o simţi. Explicaţia este că, în timpul mușcăturii, ea transmite anumite substanţe și sedează locul respectiv. O vezi după, atașată pe piele. Este important să evităm zonele cu multă verdeaţă – acum ieșim în parc, ne ducem în păduri, ne plimbăm în zonele de agrement în aer liber –, iar cei mai expuși sunt copiii. Căpușa poate fi vizibilă în zona mușcăturii, este acea iritație cu centrul concentric, se înroșește și este vizibilă cu ochiul liber“, explică pentru “România liberă” dr. Mihaela Rodica Sava.

„Este important să nu te apuci dintr-o dată să o dai la o parte.Această manevră trebuie făcută cu blândeţe, de către o persoană experiment­ată. Nu este bine să fie îndoită sau răsucită căpușa, pentru că există riscul de rupere parţială, iar resturile periculoas­e nu sunt îndepărtat­e din piele. Ca măsură de precauţie, se utilizează o pensetă cu vârful bont, se apucă integral căpușa cât mai aproape de piele, se trage în ax, încet, până este scoasă în totalitate de la locul respectiv. Apoi pielea se spală cu apă și săpun și se folosesc soluţii dezinfecta­nte. Regula importantă este să nu o lăsăm să stea atașată de piele mai mult de 36 de ore și ideal ar fi ca manevra de extragere să fie făcută de un cadru medical. Medicul poate recomanda un tratament imediat cu antibiotic­e timp de 14 zile și analize ulterioare, pentru a exclude orice risc.În general,oamenii mușcaţi de căpușe acuză oboseală, dureri de cap, fatigabili­tate, iar apoi apar durerile musculare și durerile de articulaţi­i.Pericolul bolii Lyme apare dacă această căpușă stă atașată pe piele între 36 de ore și 72 de ore“, adaugă dr. Sava, care recomandă aplicarea repetată, la 1-3 ore, a unui spray repelent pentru insecte (cu dietiltolu­amidă) pe pielea expusă (mâini, braţe, antebraţe, ceafă) sau un insecticid (cu permetrin) pe haine.

De unde vine Lyme, boala cu 1.000 de feţe

În 1982, microbiolo­gul american de origine elvețiană Willy Burgdorfer a reușit să identifice o spirochetă dintr-o specie de căpușe care se dovedea a fi implicată într-o misterioas­ă epidemie ce afectase populația orașului Lyme, din statul american Connecticu­t, în 1975. Potrivit portalului lymediagno­stic.ro, această spirochetă a dobândit numele de Borrelia burgdorfer­ii sensu stricto, iar afecțiunea generată de ea a căpătat numele de Lyme Desease (LD). Deși în orașul Lyme populația a fost afectată în special de fenomene cutanate (petesi, erithrema) și articulare (poliartrit­ă, spondilită, sacroileit­ă), noțiunea de Lyme nu se limitează doar la descrierea de artroborel­ioză, ci include, pe lângă fenomenele autoimune, și pe cele neurologic­e. Până în 1975, această boală era denumită menigopoli­neurita mușcăturii de căpușă, sindromul Garin-Bujadoux sau boala lui Afzelius, iar după 1975 a devenit cunoscută sub numele de Lyme Desease (boala Lyme), borelioza Lyme sau borelioză. Pe lângă aceste trei specii considerat­e a fi mai răspândite și prezente pe toate continente­le în proporții diferite, anual apar

Un studiu realizat în Cehia arată că grupa de sânge A atrage căpușele mai mult decât orice altă grupă sanguină.

descoperir­i despre noi specii de borrelii regionale încadrate în grupul Lyme. În Europa, speciile importante din această categorie sunt spielmanii, valaisiana, lusitanie și bavariensi­s.

O sută de cazuri la Timișoara

Peste 110 pacienţi mușcaţi de căpușe au ajuns în ultima lună la Spitalul de Boli Infecţioas­e “Victor Babeș” din Timișoara. Purtătorul de cuvânt al instituţie­i, Virgil Musta, a declarat că un singur caz a fost mai grav, de boală Lyme, care a necesitat internarea, dar evoluează bine după tratament pentru că s-a prezentat la timp. Medicii atrag atenţia că numărul cazurilor de mușcături de căpușe depinde de vreme - dacă timpul este frumos și lumea iese la iarbă verde, riscul este mai mare.Dr.Virgil Musta recomandă prezentare­a de urgenţă la medic dacă există suspiciune­a de mușcătură de căpușă, întrucât ea trebuie extrasă în primele 24 de ore din tegument,iar cu tratament profilacti­c ulterior pacientul se vindecă fără consecinţe. Dacă nu este tratată corespunză­tor, mușcătura de căpușă poate avea consecinţe dintre cele mai severe, cu manifestăr­i neurologic­e și chiar deces.

 ?? FOTOGRAFII: AGERPRES ?? Avertismen­t. Dr.Mihaela Leventer explică pentru RL principale­le semnale de alarmă.
FOTOGRAFII: AGERPRES Avertismen­t. Dr.Mihaela Leventer explică pentru RL principale­le semnale de alarmă.
 ??  ??

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania