Investiţiile străine directe scad
Pasul investiţiilor străine directe în România cunoaște o scădere remarcabilă. Dar acest trend nu este unul local, în prezent, ci se manifestă la nivel global. Pentru că au loc niște reprofilări investiţionale.
România este pe locul 13, cu 109 proiecte de investiții străine atrase în anul 2018 și o scădere de 13% față de 2017, arată un studiu realizat de firma de consultanţă EY.
Primele trei destinaţii UE pentru investiţii sunt Marea Britanie, Franţa și Germania. Dar cazul UK este aparte, pentru că Brexitul a dus la stoparea dramatică a investiţiilor străine directe (ISD), care au căzut, anul trecut, cu 13%, faţă de anul 2017.
În Franța, care a marcat o creștere spectaculoasă de 31% a numărului de proiecte de investiții străine directe, în anul 2017, numărul acestora s-a majorat cu doar 1% în anul 2018, explică EY.
Pentru prima dată însă în Franța s-au derulat anul trecut mai multe proiecte ISD în sectoarele de cercetare-dezvoltare și producție (144, respectiv 339) decât în orice altă țară europeană.
În rândul principalelor zece cele mai atractive destinații europene pentru ISD, au înregistrat creșteri notabile ale numărului de proiecte de investiții Spania (32%), Belgia (29%), Polonia (38%), Turcia (14%) și Irlanda (52%).
Italia a atras o creștere de 63% a numărului de proiecte de investiții străine directe față de anul anterior și a avut cea mai rapidă ascensiune în rândul primelor 20 de ţări din clasament.
Scăderi semnificative, de peste 10%, ale numărului de proiecte ISD s-au înregistrat în Țările de Jos (-32%), care
își mențin totuși poziția în Top 10 destinații pentru investiții, Suedia (-32%) și Republica Cehă (-51%).
Stăm prost, dar e loc de mai rău
România se menține pe locul 13, cu 109 proiecte de investiții străine directe atrase în anul 2018 și o scădere de 13% față de anul precedent, arată un studiu realizat de firma globală de consultanţă EY.
Investiţiile străine directe din România au însumat în anul 2018 4,936 miliarde de euro, informează Mediafax. Este o creștere cu 2,9% faţă de anul anterior (când ISD au fost de 139 de milioane de euro), potrivit datelor prezentate de Banca Naţională a României (BNR).
Din acest total de 4,936 miliarde de euro, participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 4,042 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 894 de milioane de euro.
Datoria externă totală a României a crescut cu 1,14% anul trecut (cu 1,115 miliarde de euro), faţă de anul anterior, până la 98,476 de miliarde de euro.
În structură, la 31 decembrie 2018, faţă de 31 decembrie 2017, datoria externă pe termen lung a însumat 67,219 miliarde de euro (68,3% din totalul datoriei externe), în scădere cu 1,9%, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat 31,257 de miliarde de euro (31,7% din totalul datoriei externe), în creștere cu 8,4%.
Datoria publică a urcat cu 1,5%, anul trecut, faţă de anul anterior, la 34,063 de miliarde de euro, iar datoria negarantată public a scăzut cu 5,4%, la aproape 33,8 miliarde de euro.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 20,7%, anul trecut, comparativ cu 25% în anul anterior, conform datelor BNR.
„Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 decembrie 2018 a fost de 4,9 luni, în comparaţie cu 5,4 luni la 31 decembrie 2017. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 decembrie 2018 a fost de 74,6 la sută, comparativ cu 79 la sută la 31 decembrie 2017“, au mai precizat reprezentanţii BNR.
Semnificaţia, în context, a detalierii bref a datoriei externe, este că ne face să înţelegem mai clar de ce este România dependentă de aceste ISD: nu avem capital intern suficient pentru investiţii autohtone directe.
Și mai rău anul acesta
Dar anul acesta, pe primele patru luni, lucrurile stau și mai rău: scădere de 17% a ISD.Totuși,în ciuda scăderii investiţiilor străine directe, în primele patru luni ale anului numărul firmelor cu capital străin nou-înfiinţate a crescut cu 6,3%, comparativ cu perioada similară a anului anterior.
Astfel, în România erau, la 30 aprilie anul acesta,223.299 de firme cu capital străin, dintre care cele mai multe, aproape 48.000, cu capital italian. Cum s-ar spune, interpretarea este că ar fi crescut numărul noilor afaceri apărute, dar acestea au adus un aport direct mai scăzut de capital străin în economia românească.
Firmele olandeze din România sunt cele care au cel mai mare capital social: aproape 13 miliarde de lei, în doar 5.302 firme. Banca Naţională a consemnat, în primele patru luni ale anului,și o creștere cu aproape 36% a deficitului curent al balanţei de plăţi, până la nivelul de 2,306 miliarde de euro.
În perioada lunilor ianuarie - aprilie ale acestui an,datoria externă totală a crescut cu 3,665 miliarde de euro. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat aproximativ 70 de miliarde de euro,în creștere cu 2,8% faţă de 31 decembrie 2018.
Datoria externă pe termen scurt se ridica, la 30 aprilie 2019, la peste 33 de miliarde de euro, în creștere cu 5,6% faţă de sfârșitul anului trecut, conform România Actualităţi. Evident, oricine poate face legătura între această situaţie și problemele din ultimii doi ani și jumătate. Dar nu este vorba doar despre aceasta. Există un trend global de remodelare a profilului investiţiilor străine directe.
Investițiile din Statele Unite în Europa își încetinesc ritmul
Numărul proiectelor de investiții străine directe din Statele Unite a crescut cu doar 3% anul trecut, față de o medie de 8% în ultimii patru ani, probabil și ca un efect al politicilor președintelui Donald Trump.
Astfel, încetinirea s-ar fi datorat „în mare parte reformei fiscale americane introduse în decembrie 2017 și repatrierii activelor și locurilor de muncă de către companiile multinaționale americane. Cu toate acestea, SUA a rămas și în anul 2018 cel mai mare investitor individual în Europa,cu 22% dintre proiectele de investiții de pe această piață“, explică EY.
Investițiile intra-europene continuă să reprezinte principalul motor al investițiilor străine directe de pe această piață, în pofida unei ușoare scăderi anuale de 2%. Dar numărul investițiilor în Europa din afara continentului a scăzut cu 8%.
Accentul pe Cercetare-Dezvoltare
Sectorul tehnologic european este în plină expansiune, cu un număr de proiecte noi bazate pe ISD care a atins un nivel-record: 1.227 anul care a trecut, și o majorare de 4% față de anul anterior. În total, numărul proiectelor de investiții directe străine în sectorul digital a crescut de peste două ori, de la 510 la 1.227, în ultimii cinci ani.
Aici este schimbarea. Mai mult, conform rezultatelor studiului, principalul sector care va alimenta dezvoltarea Europei este cel digital, urmat de cel al tehnologiilor curate (cleantech) de energie și utilități. Așadar, este vorba despre o reorientare și o remodelare a ISD în Europa. Una binevenită, pentru că privește spre viitor.
Londra este plasată de către investitori pe locul al patrulea, la nivel global, ca viitor hub tehnologic, după San Francisco / Silicon Valley, Shanghai și Beijing. Berlinul se clasează pe locul al șaptelea la nivel global și pe locul al doilea în Europa, în timp ce Parisul ocupă locul al 12-lea în lume și al treilea în Europa.
Studiul arată că în Europa se află mai mult de o treime dintre orașele lumii unde există cea mai mare probabilitate de a apărea următorul gigant tehnologic. Investitorii indică Londra, Berlin, Paris, Stockholm și Amsterdam drept cele mai atractive cinci centre tehnologice din Europa.