RECLAMELE ÎNŞELĂTOARE POT FI FATALE
Digitalizarea sistemului medical românesc va permite pacienților să își obțină tratamentul adecvat în oricare stat membru al Uniunii Europene şi va reduce inclusiv erorile de diagnostic.
SIGURANȚA consumatorului român este pusă în pericol de către forma actuală a proiectului de lege care dorește să reglementeze suplimentele alimentare, avertizează specialiştii, care reclamă şi măsurile de control ineficiente în special pentru produsele comercializate online. E nevoie urgentă de prevederi clare privind obligativitatea atestării compoziției și calității tuturor suplimentelor alimentare ce intră pe piața din România.
Experţii atrag atenţia că digitalizarea este o urgență pentru a le oferi îngrijiri de calitate pacienților din zone izolate din punct de vedere medical, pentru a oferi tratament eficient, personalizat bolnavilor cu afecțiuni
grave și complexe, pentru a lua decizii administrative la nivel național care să aibă impact. România are potențial de a deveni hub regional în domeniul Inteligenței Artificiale cu aplicații în domeniul medical, poate fi transformată dintr-o economie bazată pe consum, într-una bazată pe inovație. În plus, în 2020, România ar putea avea registre naționale ale bolnavilor cu afecțiuni cronice grave.
În acest moment, 18% din cetățenii UE primesc servicii medicale online. Dar, discrepanțele între țări
sunt mari. Spre exemplu, în Estonia și Finlanda, 50% din bolnavi au acces la acest tip de servicii, în timp ce în România doar 10%, iar în Malta 5%. Specialiștii și autoritățile din domeniu preconizează că până în 2025, 30% din cetățenii Uniunii Europene vor avea parte de servicii medicale online. „Tehnologia e la viteză maximă, dar digitalizarea medicală a rămas mult în urmă, spun experții. În toată Europa, nu doar în România. Deci, e timpul să acționăm, e timpul să accelerăm, să lucrăm împreună. Și Ministerul
Sănătății începe să accelereze ritmul în acest domeniu. De anul acesta statul a alocat bani pentru tratamentul personalizat, pe baza bio markerilor, iar de anul viitor sperăm să avem o Agenție Națională pentru Informatizarea Sănătății și registre naționale pentru majoritatea bolilor“, a declarat Cristian Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății. La nivelul Uniunii Europene, 16 milioane de oameni suferă de boli rare și au nevoie de tratamente personalizate, iar 200.000 de decese sunt asociate cu reacțiile
adverse la diverse tratamente. De aceea, în perioada 2021-2027, Comisia Europeană va investi 100 de miliarde de euro în inovație și cercetare, inclusiv pentru dezvoltarea digitalizării în sănătate, iar 9,5 miliarde de euro vor fi alocate exclusiv pentru transformarea digitală. Rețetele digitale ar putea ajuta pacienții care călătoresc în interiorul Uniunii Europene să primească tratamentul potrivit în orice țară s-ar afla, iar Dosarul Electronic al Pacientului ar permite unui bolnav să primească rapid acces la îngrijirea de
care are nevoie, ar reduce riscul de diagnosticare greșită, orice medic având la dispoziție istoricul medical al pacientului – de la rezultatele analizelor de sânge până la alergii.
În aprilie 2019, a fost adoptată o Declarație la nivel european prin care autoritățile s-au angajat ca până în 2022 să lege informațiile din dosarele medicale ale pacienților cu cele genetice. Dar, pentru a pune în practică aceste decizii, este necesar ca fiecare țară membră UE să își construiască baze de date naționale funcționale.